7,673 matches
-
în care cu greu îl mai puteai regăsi pe vechiul artist. Începuse, într-adevăr, circul... formelor fără fond. Angheluță nu găsise altă soluție de titrare a unui cîmp bucățelit geometric decît comoda Pămînturile Gospodăriei. Portretul unei femei oarecare, nici măcar cu ambiția simbolisticii reducționiste, se numea, într-un prim puseu naționalist-comunist, Româncă și aparținea lui Vînătoru. Musceleanu picta, impersonal, o Pionieră. Hălăucescu, expertă în baraje, siluia acuarela într-un Baraj de la Bicaz. Mărginean, mult mai tîrziu și fără timorările predecesorilor, picta ritos
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
credibil proba nordicul. Care dacă nu s-ar fi supus... tiranicei fotografii ar fi convins la fel de bine numai și desenînd în sine. De la obediente supuneri, la evadări libertine, gestica nordicului (fără nume memorabil) ne fascinează și chiar ne incită propriile ambiții. Iată, îmi spun în dimineața nesperată, încă o excepție, încă cineva care nu vocalizează în vid. Numai că, pentru a înțelege asta, se cere ureche fină. Navigatorul o are. Altfel, filarmonistul ce sînt n-ar rămîne, o oră, computerizat, lîngă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a memoriei sale istorice. Toate aceste aspecte au dus la un important proiect comun al românilor, de rezistență statală cu motivație creștină, care a și disimulat uneori chestiunea independenței teritoriale, militare, economice și, nu în ultimul rând, politice. Dar, între ambiția acestui vis și modalitățile de realizare a lui, au apărut disonanțe, care, în timp, s-au făcut resimțite mai mult decât se putea crede inițial. Mai întâi, pentru români, cum am subliniat deja, afirmarea moștenirii bizantine − o constantă politică atestată
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
introductiv" la Imm. Kant, Logica generală. 99 Analitica transcendentală este o logică a adevărului; Dialectica transcendentală este "o critică a intelectului și rațiunii cu privire la folosirea ei hiperfizică, pentru a descoperi falsa aparență a pretențiilor ei neîntemeiate și pentru a reduce ambițiile ei cu privire la invenție și extindere, pe care crede a le descoperi cu ajutorul principiilor transcendentale, la simpla pretenție de a aprecia intelectul pur și de a-l preveni contra judecăților sofistice." Immanuel Kant, Critica rațiunii pure, (CRP, II; "I" va indica
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acea accepțiune indicativă de faptul că, peste orice „mofturi partidice”, cerința „prințului străin” răspundea stingerii „suferinței recunoașterii externe de titlu princiar”, nu neapărat după normele occidentale ale „preseanței”, În cazul voievozilor Moldovei și Valahiei. Ion Ghica, el Însuși Încercat de ambiții de domnie, semnala inadecvențele titlului de „principe”, nespunându-ne Însă și care titlu, după el, ar fi fost „de preferat”, pentru voievozi ori domni, inconveniente ce le excludea doar În dreptul primirilor de „titluri de la imperiali”, le vedea mai puțin discutabile
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
instanță ale ridicării țării la condiția de Regat, cea mai Înaltă din Întreaga istorie a organizărilor noastre statale. Pentru a se impune acele rațiuni, a fost nevoie de acte ce au relevat, ca la 1859 și 1866, tensiuni serioase Între ambițiile de emancipare ale unei națiuni zise „mici” și cenzura externă exercitată de „marile puteri”. Maniera În care marile puteri au ajuns să recunoască unilateral și condiționat independența României a lăsat să se Întrevadă tendințele de reașezare a raportului de forțe
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
succesul”13. Mai mult de 85% dintre americani cred că oamenii nu reușesc În viață din cauza defectelor personale și nu din cauza societății 14. Alte studii confirmă rezultatele Pew. Întrebați de ce oamenii sunt bogați, 64% dintre americani spun că se datorează ambiției, disponibilității de a-și asuma riscuri, muncii intense și inițiativei 15. De ce alții nu reușesc? 64% spun că se datorează lipsei de cumpătare, 53% - lipsei de efort, iar 53% - lipsei de talent 16. Studiul valorilor globale a găsit că 71
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
general, preferăm să ne Îndreptăm atenția către est - spre Japonia și tigrii economici din sud-estul Asiei. În ultimul timp, oamenii de afaceri americani privesc și spre China, convinși că datorită vastelor ei resurse fizice și umane, nivelului de educație și ambiției, aceasta va fi probabil următoarea superputere economică. În timp ce noi, americanii, continuăm să privim spre economiile țărilor din Asia și de la Pacific pentru a descoperii semne ale intensificării competiției și noi oportunități comerciale sporite, o revoluție economică tăcută, de un soi
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
legate de idei despre comportamentul uman rațional. Statutul individului autonom rămâne totuși până În zilele noastre legătura comună Între aceste două curente istorice. Americanii sunt discutabil cei mai individualiști oameni de pe Pământ atât din cauza credinței lor religioase profunde, cât și a ambițiilor pragmatice. Acesta este motivul pentru care americanii continuă să aibă o atitudine antiautoritară. Nu ne plac șefii de nici un fel și refuzăm să ne umilim la picioarele politicienilor, potentaților din lumea afacerilor sau, În general, În fața oricărei autorități superioare cu excepția
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
libertatea este definită În manieră exact opusă. A fi liber Înseamnă a stabili relații de interdependență cu alții. Cu cât aceste relații sunt mai profunde și inclusive, cu atât este mai probabil că o persoană va putea să-și Împlinească ambițiile. Pentru a fi inclusă, o persoană are nevoie de acces. Cu acces sporit, poate intra În mai multe relații și se poate bucura de mai multă libertate. Dacă drepturile de proprietate sunt esențiale pentru a obține autonomia, drepturile universale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Privind Înapoi la istoria variată a statului-națiune modern, Fischer spune că Europa urmează acum o cale diferită spre viitor: „În centrul concepției despre Europa de după 1945 a exsitat și Încă există o respingere a principiului european al echilibrului puterii și ambițiilor hegemonice ale statelor individuale, care au apărut după Pacea de la Westphalia din 1648”34. Fischer și alți lideri europeni sunt hotărâți să Înlocuiască vechea ideologie, impregnată de viziunea hobbesiană a „războiului tuturor Împotriva tuturor”, cu o nouă viziune a păcii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
domnul Prodi o dă cuvântului „superputere”. Europenii au o concepție foarte diferită despre cine trebuie să fie o superputere În societatea globalizată. Să vedem cum explică președintele Prodi succesul experimentului european. El scrie: Geniul părinților fondatori stă În transformarea unor ambiții politice foarte mari... Într-o serie de decizii mai specifice, aproape tehnice. Această metodă indirectă a făcut acțiunea ulterioară posibilă. Apropierea a avut loc În mod gradual. De la confruntare am trecut la Înclinarea spre cooperare În sfera economică, iar apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
competența comunității”42. Ca și Prodi, Patten crede că Uniunea Europeană trebuie să folosească experiența regională de cooperare multilaterală pe scena mondială extinsă. Patten notează că modelul european de integrare „inspiră alte experimente regionale din Asia până În America Latină” și spune că „ambiția Uniunii Europene trebuie să fie aceea de a proiecta În exterior ceea ce este mai bun despre modelul nostru și anume concepția noastră despre societatea civilă”43. Analiștii americani de politică externă nu sunt de acord că se poate discuta rațional
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Efectele de multiplicare ale ambelor revoluții energetice au fost extraordinare. Uniunea Europeană este hotărâtă să conducă lumea În cea de-a treia mare revoluție energetică a erei moderne, În speranța că poate combina țelul dezvoltării sustenabile cu noi oportunități comerciale potrivite ambițiilor sale de nouă superputere. Angajamentul Uniunea Europeană pentru dezvoltare sustenabilă și o abordare sistemică a folosirii științei și tehnologiei se manifestă Într-o varietate de domenii de activitate și eforturi. Nu este surprinzător, având În vedere identificarea culturală profundă cu viața
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
doi. Se întîmplă... Cu ostenelile împîclite în rutină ale robotelii lui de funcționar, ce avînturi să-i mai ceri domnului Popescu? "Corect ca un principiu", înfundîndu-se în teancuri de hîrțoage, esgte oare numitul Ilie doar un slujbaș muncit, devorat de ambiții? Ce se ascunde îndărătul acestei încrîncenări? Terfeloage peste terfeloage, dar nu tu o tresărire de bucurie, nici măcar un palpit de suferință numai dezgust. Și o crescîndă amăgire de sine. Prins în roțile unui mecanism implacabil, uniformizator, amploaiatul de al asigurări
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
din nevoia disperată de a umple cu ceva vidul sufletesc în care se mișcă și acționează. Montarea lui Dan Nasta (semnatar atât al regiei cît și al scenografiei) a accentuat caracterul "derizoriu" al tragediei din Calul verde, astfel încît micimea ambiției morale a personajelor se degajă insidios de pretutindeni, într-o senzație de stagnare exasperantă. Interpreții sînt foarte bine aleși, cu o excepție paradoxală! autorul Constantin Popa, care este și interpretul rolului principal. Nu că actorul nu s-ar achita cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
lipsa autorității și prestigiul redus al papei în „captivitatea” din Avignon; nașterea spiritului umanist, nu întotdeauna inspirat din valorile credinței, al artei din Trecento și Quattrocento; puternica dezvoltare a tehnicii polifonice, tot mai complexă și de neoprit, și, de asemenea, ambițiile capelelor muzicale. Totuși, anumite indicații au fost aplicate. Motetul politextual, de exemplu, cu argument profan, a ieșit definitiv din Biserică. De asemenea, în așa-numitele „mise de Avignon” (manuscrisele de Ivrea și de Apt din secolul al XIV-lea), structura
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
la amenințările Ucrainei, care - sublinia el - reprezentau un adevărat pericol pentru integritatea Republicii Moldovenești. Sosirea lui C. Stere la Chișinău, la 24 martie, a fost întâmpinată cu mare bucurie și entuziasm. „Cu sosirea lui, atmosfera apăsătoare de griji zilnice, combinații, ambiții, mici uri, lupte de culise... s-a curățit pentru moment, s-a înseninat, s-a însănătoșit... Într-o serie de convorbiri, conferințe, discuții, interviuri, discursuri, toasturi - chestiunea unirii repede s-a pus pe bazele ei istorice, naționale și morale ale
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Cum pot întrebuința cu folos literature scriitorilor elinii, Editura de Stat, București, 1959, p.53<footnote> El îndeamnă tineretul să-i citească pe clasici, pentru că astfel se pregătesc pentru înțelegerea profundă a Sfintei Scripturi. Lectura acestora nu este doar o ambiție de natură intelectuală, ci mai ales constituie o pregătire pentru înțelegerea adevărurilor divine, ținta ultimă a căutărilor sufletului nostru. Cultura laică joacă și rol de podoabă a spiritului: pomul nu numai că poartă roade, dar este împodobit și cu frunze
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
un rol esențial pentru progresul și moralitatea socială. Aceste sentimente dinamizează indivizii unei societăți, furnizează energia și responsabilitatea creatorului, atât în știință, cât și în artă; ele sunt definitorii atât pentru fericirea și mulțumirea personală cât și pentru echilibru psihic. Ambițiile materiale dau satisfacții limitate. O dovedește realitatea că în lipsa educației religioase și în condițiile unor relații familiale șubrede, fiii unor oameni foarte bogați își părăsesc căminele, încep să se drogheze, recurg chiar la sinucidere. De aceea, cei care au cercetat
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
alternativă a sociologiei obiective, etnometodologia pare însă un eșec ce se conturează cu tot mai mare claritate. Ca investigare complementară, ea ar putea aduce o contribuție la îmbogățirea explicației sociologice. Deja în interiorul etnometodologiei se prefigurează un proces de delimitare a ambițiilor și obiectivelor, dintr-o abordare sociologică cu pretenție de globalitate, ea tinzând să se transforme, mai degrabă, într-o ramură a sociologiei. În acest sens este semnificativ că unul dintre întemeietorii etonometodologiei, Aaron Ciccourel (1974) afirmă că aceasta trebuie considerată
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
teze fundamentale au apărut însă relativ recent. Sunt mai mulți factori care explică această întârziere. În primul rând, trebuie să considerăm că însăși elaborarea unor științe ale fenomenelor sociale reprezintă un obiectiv relativ târziu. Istoria, de exemplu, a avut rareori ambiții explicative, de regulă ea rezumându-și sarcina la reconstituirea evenimentelor trecute. Ideea de a pune bazele unor științe ale socialului și umanului, inclusiv ale științelor istorice a fost formulată de abia în secolul al XVIII-lea, sub influența exemplarității științelor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
istorii personale? Dacă revenim la exemplul cu domnitorul, multe aspecte ale comportamentului său pot fi înțelese dintr-o perspectivă psihologică. În măsura în care, să zicem, istoria sa personală i-a imprimat o puternică tendință de neîncredere în propriile sale forțe, lipsă de ambiție, defetism, el va judeca, în perspectiva acestor trăsături, situația concretă în care se află: el va tinde să considere într-o lumină mai pesimistă șansele unui război cu turcii, decât un altul, cu un profil psihologic. El poate să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
serie cauzală: ce condiții duc la formarea norilor într-o anumită zonă care, la rândul lor, produc ploaia? Într-o situație similară se află demersul comprehensiv. El poate, eventual, să stabilească stările subiective care au contribuit la apariția unui eveniment; ambiția lui Napoleon de a stăpâni Europa, mânia lui Achile pentru moartea prietenului său etc. Întrebarea se mută însă automat la un nou nivel: de ce X dorește ceva, și nu altceva; de ce vrea să..., de ce consideră că este necesar să...? În
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este de următorul tip: apariția unei conjuncturi economice favorabile a dus la dezvoltarea orașelor, acumularea bogățiilor, apariția unor clase sociale privilegiate, dezvoltarea statului. Apariția unui mare conducător politic înzestrat cu multă energie a dus la centralizare politică, la dezvoltare militară. Ambițiile personale ale acestuia au condus la cuceriri succesive și la transformarea statului în imperiu. Urmașii au lărgit cuceririle inițiale. Rivalitățile dintre diferitele familii, generate de faptul că ultimul împărat a murit fără urmași, au dus la lupte interne ascuțite. Acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]