7,814 matches
-
al mamei Ileana, a fost dus să învețe meserie la o turnătorie din Ploiești, la un patron. Deși era băiat vioi, frumos și mai voinic decât mine, după un an, l-au adus acasă slab, bolnav și plin de păduchi. Bietul băiat a fost tuns pe cap „două zeruri” și se vedeau păduchii înfipți în pielea capului la rădăcina părului. A suferit mult dar s-a făcut sănătos. În această situație umilitoare, m-am văzut cu vărul Gheorghe la sărbătorile Crăciunului
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cu el din nou, să-l înviez prin ce avea el mai sublim: gândurile, sentimentele și ceva mai mult decât ele. Sâmbătă, 11 mai 1974 Gabriela, mon amour - am petrecut toată ziua la întâlnirea anuală a editorilor suedezi, și în bietele mele urechi mai vibrează încă apelurile patetice ale colegilor pentru a salva CARTEA (ce abstracție) de „dezastrul cultural” care o amenință. Cine? Forțele pieței, răspund ei. Nu vrem să facem politică, spun ei. Nu vrem să știm; nu trebuie, totuși
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
gest meritat, pentru că îi judeca pe scriitori după judecăți extrem de subiective, conjuncturale. Am stabilit o întâlnire și m-am dus la Athénée Palace pe o zi dogorâtoare, îmbrăcată în alb pentru a combate canicula gata-gata să topească nervii și creierii bieților oameni. Editorul mi-a prezentat-o pe soția lui, Christine, și pe cei doi fii, Yves și Alain, care au plecat imediat, lăsându-ne singuri. Editorul René Coeckelberghs mi s-a părut din prima clipă extrem de antipatic, snob, cu idei
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
văzut urma pașilor lui pe pământ. Asta l-a înfuriat pe bătrânul Dragon, lăsându-l perplex pentru că nu reușea să găsească ascunzătoarea băiatului. Spunea că o va mânca pe mamă dacă nu va găsi locul în care se ascundea băiatul. Biata mamă era foarte disperată: nu-și putea abandona copilul, cunoscând viclenia Dragonului, trăind într-o frică permanentă. Puțin mai târziu, tânărul băiat spuse că vrea să vâneze. Mama lui nu vroia să-l lase, vorbindu-i despre Dragon, lupi, urși
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mare. Îi găsesc pe oameni cu totul indecenți în bikinii lor, cu maiourile lor de Tarzan, pozele lor semisportive, atitudinea lor decontractată și pielea lor frumos bronzată. Îmi ia de obicei trei-patru zile înainte de a mă decide de a exhiba bietul meu corp, și după ce am primit primele raze de soare devin ca ei, sportiv, decontractat, bronzat, stupid de sănătate. De data asta sunt în ziua a cincea și nu mi-am exhibat corpul. Un om îmbrăcat pentru toamnă, cu o
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
bietul meu corp alb la plajă și am primit atâta soare în ultimele trei zile, încât am aerul unei bune fripturi de porc. Senzația cea mai agreabilă a fost contactul cu apa mării. Înot în fiecare zi kilometri întregi și bietul meu corp ruginit începe încet-încet să-și regăsească vigoarea. Dar sunt departe de a avea acea alură decontractată pe care o admir și o detest la alții și nu am încă acel aer stupid de sănătate. Sunt ciudate zilele de
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cu plastic, un infern pentru copii și bătrâni. După serviciul divin, mulți au spus că predica rabinului a fost prea politică. Ei așteptau un fel de consolare. În aceeași zi se anunță blocada economică a Irakului, o decizie gravă pentru bieții oameni care deja trăiesc în cruntă mizerie. Dar politica este necruțătoare în primul rând cu cei nevinovați, victimele, majoritatea populației. Războiul continuă, încă două misile trimise în Israel. Gorbaciov neagă violențele din Țările Baltice, care cer independență. În aceste țări
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
astrolog amator, dar ce coincidență stranie. Când îmi vei trimite zodiacul? Dacă totul decurge bine, adică voi termina muncile editoriale într-o lună, voi fi la tine în jur de 15 septembrie. Nimic decât la gândul de a te revedea, bietul meu corp începe să tremure. Ai remarcat, de altfel, că scrisul meu are dificultăți de a se ține liniar. Asta datorită emoției resimțite: te asigur, ea este foarte violentă! Te îmbrățișez foarte puternic, spunându-ți: pentru toate viețile. Al tău
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
dar vântul suflă foarte tare, e frig și plouă des; momentele de mare oboseală nu lipsesc! Fiecare vrea să-și asigure propria evaziune prin mijloace proprii: „Vreau să-ți spun un mare secret Fiecare cuvânt pe buzele mele e o biată minciună, O mizerie pentru mâinile tale, un lucru care se înnegrește sub privirea ta. Și de aceea spun atât de des că te iubesc. Din lipsa unui cristal atât de clar al unei fraze pe care ți-ai pune-o
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
dar (îmi place să cred) într-un fel etern, fără de care orice schimbare e imposibilă. În starea de haos de după „revoluție” e greu să se audă vocile celor care într-adevăr au competența etică de a dirija conștiințele paralizate ale bieților oameni. Cu Boni (Herlin), care are câteva degete bandajate. Îl întreb ce s-a întâmplat - se înroșește ca un copilaș, povestind despre fratele său bolnav, despre relațiile lor obscure. Mâinile i s-au acoperit deodată de o eczemă roșie. O
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
apucă un fel de amețeală. Exuberanța, bucuria naturii mă dezgustă profund. Știu că Baudelaire suferea de acest dezgust - el, cel puțin, a știut să pună asta într-un sistem grație talentului poetic, însă eu trebuie să mă mulțumesc cu o biată articulație verbală! Am reluat gimnastica matinală. E un semn că n-am intenția să las corpul meu să ruginească de tot: vreau să mă servească încă zece ani, cel puțin. Ai râde sigur de mine dacă m-ai vedea în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
o poveste de Perrault, cu Catherine Deneuve, Jean Marais și Jacques Perrin: într-adevăr prost! Pfui!!! Tocmai am vorbit cu tine la telefon. Mă simt fericit, dar într-un fel ciudat: abstract. Sunetul vocii tale se repercutează încă între pereții bietului meu cap: sug vibrațiile tale cu insistență și pasiune, cum făceam când eram un băiețel care sugea înghețata ce se topea de căldură. Scuză-mi realismul infantil! Sunt într-adevăr neliniștit de sănătatea ta! Ce e ciudat e că am
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
pentru a le deschide măcar puțin capul, inima e mai greu de deschis, ca să înțeleagă că ei nu gândeau mai profund decât cei din timpul dictaturii lui Ceaușescu, care a creat un ghetou nu numai pentru evrei, dar și pentru bieții țigani, încărcându-i de toate relele de care erau vinovați cei ce dețineau puterea. A fost o polemică dură, demnă de a ilustra cuvintele: A vorbi în vânt! Dar Vilma îmi e dragă, dincolo de opiniile noastre! Betty Mondanos a făcut
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ochelarilor, privindu-ne blând, blând de tot, părintește, cu bunătate. Ne-a povestit neînțelegerea de la revizoratul școlar, la care eu de colo, am dat drumul la gură fără să gândesc prea mult repetând proverbul cu bătaia între stăpâni și părul bieților servitori, la care vorbe Iancu s-a uitat urât și îngrijorat la mine, în timp ce domnul Balș se omora râzând. Mi-a spus apoi: Tinere, dar bine ai brodit-o cu vorbele astea și tare mai ai multă dreptate. Masa s-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
se ferea de ea. A venit apoi și mi-a spus că frate-său nu are bani pentru taxe și chiar dacă ar avea nu ar da. Ce să-i răspund? Iată, gândeam eu, sunt oameni mult mai necăjiți ca mine. Biata fată mai are doi ani și ar ajunge învățătoare. Păcat! Păcat mi-a spus și directorul școlii după ce i-am povestit despre fată. și eu am zis mai departe: Domnule director vreau s-o ajut eu dar fără ca ea să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Ioniță Meran? Cine-l poate uita pe moș Petrache Rău, om de o bunătate nemaiînâlnită? Doamne, în toată nenorocirea vieții noastre mare leac de supraviețuire ne-a fost bunătatea oamenilor! Aveam locuință dar altceva nimic. Totul era dincolo, la Câșlița. Biata mamă ne-a dat de pomană o pernă, un preș și ce-a mai putut ea da; nana Ileana Balan, care m-a botezat, sora tatei, ne-a dat perină, un preș și câteva farfurii. Coana Chița, soția doctorului Jalbă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
aibă parte!” Pentru locuitorii Basarabiei și Ucrainei problema pâinii era peste măsură de grea. Războiul începuse în 22 iunie, chiar la începutul secerișului. În retragerea lor, reprezentanții puterii sovietice luaseră tractoarele, combinele și oamenii nu mai aveau cele necesare recoltării. Bietele femei și copiii mai mari mergeau prin lanuri, culegeau spice, scoteau boabe de grâu și le muiau în apă și când erau umflate și suficient de moi le luau, le puneau în niște cilindri de tablă găuriți ca la răzătoare
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
-se în apă pentru spălarea de păcatele posibile.Totul era atât de bine regizat încât, la sosirea comandantului și a adjunctului, neapărat cu trăsura, văzând la ce chinuri de culcat, ridicat și rrrupeți rând și iar culcat îi puneam pe bieții rezerviști, eram chemat între cinci ochi și sfătuit s-o las mai moale. Oricum, cele necesare cătăniei se făceau atât cât era normal să se facă. Dar gospodărește, pe înțeles și în armonia relațiilor de oameni sub arme și nu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
DORINA STOICA DORINA STOICA Editura PIM Iași 2012 Prefață: Dr. Liviu Țăranu Tehnoredactare: Dorina Stoica și Elena Larion Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României STOICA, DORINA Bietul om sub vremi / Dorina Stoica. Iași : PIM, 2012 ISBN 978-606-13-1162-0 821.135.1-94 Fiului meu Mihai, Motto: „Totul este acoperit doar pentru a fi descoperit, și totul se tăinuiește doar pentru a fi dezvăluit.” (Paulo Coelho, Jurnalul unui mag) 7
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
făcut această incursiune pentru a arăta de ce trebuie să ne ferim și, totodată, pentru a sublinia faptul că memorialistica cinstită în România de azi e din ce în ce mai firavă. Făcând parte din această ultimă categorie a scrierilor memorialistice, volumul doamnei Dorina Stoica, Bietul om sub vremi, reprezintă, în opinia noastră, o excepție. Este, în primul rând, una din prețioasele surse de informare pentru cine vrea să cunoască sau să rememoreze atmosfera din România anilor ’80. Iar pentru a vedea cât adevăr e în
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
societate era exagerat și forțat. Viziunea îi aparținea Elenei Ceaușescu, care dorea să-și consolideze, ca femeie, propria ei poziție de conducător și să aibă în spatele ei un regiment de activiste devotate partidului și mai ales devotate ei! Cartea intitulată „Bietul om sub vremi“ prezintă viața unei tinere muncitoare, o familistă convinsă, care locuia într-un apartament din blocurile muncitorești. Prima ei greșeală a fost să intre în partid. A doua greșeală a fost să accepte să meargă la o școală
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mai mare parte a timpului la rânduri, pentru procurarea celor necesare traiului de zi cu zi. VITREGIILE NATURII SECETA A venit altă vară fierbinte și secetoasă. Soarele ardea nemilos, iar ploile lipseau aproape cu desăvârșire. Erau semne de sărăcie, cu toate că bieții țărani își făcuseră lucrările de întreținere a culturilor. Doar prin locurile unde se iriga avea să se facă porumb. O ploaie scurtă, cu piatră, venită ca din senin, a distrus și bruma de recoltă irigată spre disperarea tuturor. Secretarul Țăpoi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
soțul era la țară, niște copii de la etajul superior mi-au „pescuit” o mare parte dintre șunci și cârnați. Am fost mâhnită, dar când îi întâlneam pe scări 92 mă făceam că nu știu nimic, gândindu-mă câtă foame aveau bieții copii, dacă au fost nevoiți să fure carne din balconul meu. Joia sau marțea venea o mașină și prelua bovinele bătrâne sau accidentate, plătindu-le țăranilor destul de bine. Într-o astfel de zi, am cunoscut-o pe tanti Maria, de la
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Impresiona plăcut, mai ales pe femei, până când începea să vorbească. Avea un defect de vorbire. Erau amuzante ședințele în care lua cuvântul el sau ajutorul șefului de post, care avea și el o vorbire defectuoasă. După o astfel de ședință, bietul auditoriu, alcătuit în cea mai mare parte din oameni simpli, fără pregătire, plecau acasă la fel cum veniseră. Pe lângă bâlbâială, adjunctul avea și o soție geloasă care îl suna mereu. Îi făcea vizite neanunțate. Colegul nu era prea interesat de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
contabilă nu voiam să merg. În ultimul timp stătea mai mult pe acasă. Ultima dată refuzasem să-i semnez un C.E.C. De fiecare dată când mergea la județ sau la oraș cu bilanțul, gențile ei erau atât de pline, încât bietul nea Turuianu abia le putea duce până la mașină. Mi-am amintit ultima discuție avută cu ea: „Ce aveți în gențile alea tovarășa contabilă, pietre de moară?”. „Nuuuu, doar puțină brânză, o găină, niște ouă... trebuie să lași loc de bună-ziua
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]