10,800 matches
-
frumos orânduite, parcă de mâna unei fete îndrăgostite. În poiana de sus, unde facem jumătate de ceas popas după suișul greu, de unde se văd munții de dincolo și Sihăstria unde trăiește singur de 5 ani călugărul Ionaftan, stăm de vorbă. Călugărul mă privește blând și-mi răspunde cu glasu-i subțire simplu la întrebări. E din Bucovina. A fost cioban la oi, la Broșteni, pe urmă s-a gândit să se călugărească. "Și de ce te-ai călugărit? În sat nu-ți plăcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
devenit ctitor al mănăstirii. Atunci, poate trecând pe aici și-a adus aminte și de bătaia căpătată și de tainica și arzătoarea dragoste din tinerețile lui, pe când nu era tiranul Aron-Vodă. Pe când stau de vorbă în poiana din deal, cu călugărul Ionaftan bag de seamă că e îmbrăcat curat și că are o cingătoare de piele bună cu paftaua legată cu metal înflorit în care e prinsă o placă frumoasă de agat roș. Îl întreb de unde a cumpărat-o. "Apoi asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o cingătoare de piele bună cu paftaua legată cu metal înflorit în care e prinsă o placă frumoasă de agat roș. Îl întreb de unde a cumpărat-o. "Apoi asta a fost a unui popă, și popa a dat-o unui călugăr și călugărul a vândut-o unui flăcău de la fabrica Sihăstriei; iar eu am cumpărat-o cu 8 franci de la flăcăul acela... Am dat scump, multe parale, dar mi-i dragă, că e un odor... Ș-apoi de-acuma de la mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de piele bună cu paftaua legată cu metal înflorit în care e prinsă o placă frumoasă de agat roș. Îl întreb de unde a cumpărat-o. "Apoi asta a fost a unui popă, și popa a dat-o unui călugăr și călugărul a vândut-o unui flăcău de la fabrica Sihăstriei; iar eu am cumpărat-o cu 8 franci de la flăcăul acela... Am dat scump, multe parale, dar mi-i dragă, că e un odor... Ș-apoi de-acuma de la mine n-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
învăluie ca o pânză de răceală. Ionică doarme afară, în șură, și din când în când îl aud vorbind prin somn și cioșmolindu-se în culcușul lui. 18 Iunie Duminică [POVESTEA PIATRA LUI ARON VODĂ] Vra să zică Aron flăcăul, nepotul călugărului Silvan, slovenindu-și psaltirea și urmându-și învățătura mai înnaltă cum se cuvenea în acea vreme unui fecior de boer, băgase de seamă și la cele ce se petreceau în jurul lui. Pe albia stâncoasă a pârăului, ori pe drumul prăvalatic al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în zbateri grăbite, fu prinsă, căzu gemând la pieptul tânărului, cu fruntea pe pieptul lui întâiu, piept la piept apoi, înlănțuiți căzuți ca într-o veșnicie de fericire, ca într-un întunerec al păcatului, al înfiorării. Și după ce moșul Silvan călugărul, după vorbele care cutreerau de la o vreme chiliile, șoptite repede, tăie lângă stâncă drumul lui Aron, cu cârja noduroasă, tânărul se pierdu, fugi prin întuneric, și nu mai dete prin aceste locuri decât când ajunse stăpânitorul țării după cum legenda spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la main dessus, souvent on ne la voyait plus. ... Dacă cuvântul Domnului nostru se adeverește: "Fericiți cei săraci cu duhul, căci a lor este împărăția cerurilor..." el, e sigur că se va duce deadreptul în rai. Carol Magnu trimise Saxonilor călugări și soldați pentru a-i convinge. Bella puer lumen quod habes, conceda puellae, Sic tu caecus amor, sic erit illa Venus. Acest distih a fost făcut apropos de împrejurarea că Filip II al Spaniei avea o înclinare ciudată pentru chiori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ilie altă dată 2 acum 3 Pașcanii altă dată 4 acum 5 Istoria lui Vasile cel Mare 6 Mănăstirea Slatina Lefter 7 Soci și Ciohorăni, iarna (nuntă) 8 Schitul Boureni și Brătești 11 9 Bătrânul care vra să se facă călugăr, "să-și lese casa pentru găzduirea drumeților", care stăpânește două poduri ș-o fântână. de la 31 Ianuarie 3 Fevruarie = 9 bucăți. [ÎN DOBROGEA 1907] Lângă Babadag, este un sat, în care părinții învață bulgărește și-și deznaționalizează singuri copiii trimițându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Tatarii au jefuit și ars mănăstirea. "Maica Domnului" cea adusă dela Moscova încă înainte de ocupația rusească, de fiecare dată a fost găsită neatinsă în cenușă, cu fața la pământ... Văd livezile, viile, lanul de grâu îngustat de expropriere. Curățenie și îngrijire. 60 călugări, 40 frați. Cei mai mulți, Moldoveni din Basarabia. Mori de vânt pe zări de deal. Prisacă lângă Stăreție. Bucovineanul frate Ion. Stăreția are un cerdac larg și minunat pentru după amiezi tihnite... Hârjauca, mai în codru, e grămădită sub un picior de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
amiezi tihnite... Hârjauca, mai în codru, e grămădită sub un picior de munte păduros, sălbatic, ca la M-rea Neamțu lângă care se întinde până în iaz o mare livadă. Dincolo de iaz viile și crama. Întemeiată în veac. XVII de un călugăr Hârjeu. Tună pe păduri și fulgeră... În biserică cântări armonioase, voce rusească, cu vorbe românești. Iazul străjuit de lănci de plopi subțiri. Livada aliniată și frumos orânduită. 1 August. Biserica de iarnă casa vlădicăi. Trapeza: "Cel ce mănâncă să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ia tot: așa că călugării de azi blăstămău pe cei de odinioară cari s-au milostivit și i-au adus pe acești străini. Întemeetor Efrem Iurcu răzeș, care și-a dăruit el cel întăiu răzășia. S-au așezat aici întăiu trei călugări, care și-au făcut aici bordeiu, după care au început a umbla cu milostenia, după care au zidit bisericuța de lemn. Efrem, ca monah Efimie. Mitropolitul Iosif Naniescu a fost frate la Frumoasa el a dăruit acestei mănăstiri toate cărțile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la Rădășeni Cum au trecut tatarii în ziua patra de Paști pe deasupra gropii Rădășenilor fără să vadă satul, și deatuncea ziua aceia se sărbătorește. Bogdan se duce la o mănăstire în munții Neamțului, acolo, la o prisacă, vorbește c-un călugăr, care-i povestea, pe când era el copil, bătălia dela Războeni. Scoate o măsea cu cleștele. Urmărirea boerilor pe care Jderii i-au prins și i-au adus la Vaslui. Iarnă grozavă. Viscol. Ger mare. Sănii. Ape înghețate. Pe când în iarna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
60 de ani. Nechifor Căliman staroste Ptiu, drace! (are șapte feciori). Jder cel mic are câni pe Dolca și pe cânele Bora și un erete. Jderul cel mic nu-i frumos, are nas cam mare și-i plac ochi castanii. călugărul cel nebun Stratonic. Anastasie Panțirul, alvanit venit cu Vodă dela Munteni, a purtat pe Alixăndrel în brațe. Face slujbă la iatacul Domnului. Grigorașcu Jora, al treilea postelnic. Când Bogdan II a fost cu Ștefan-Vodă la Atos, unde acesta a stat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu Vodă dela Munteni, a purtat pe Alixăndrel în brațe. Face slujbă la iatacul Domnului. Grigorașcu Jora, al treilea postelnic. Când Bogdan II a fost cu Ștefan-Vodă la Atos, unde acesta a stat la învățătură grecească și slavonească, la Vatopedi. Călugărul iscoadă (Stratonic) face să se afle acestea, când se duce să ia știri și binecuvântare dela sfânta mănăstire Vatopedi. haina lui Jder cel mic la pag. 10. "F.J." Ionuț e stângaciu. Bogdan-Vodă a fost ucis la Reușeni, la nunta lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a mărginit numai la soțul său iubit, ci a încercat și cu alții, boieri ori slujitori de rând. Așa i-i scris, și nimene nu are a-i bănui. Boli de vărsat și de tifos băntuie; au ieșit în sate călugări care dau scrisori pecetluite pe care oamenii le poartă la gât spânzurate cu ață de cânepă, ca să fie apărați de molimă. Brăilenii, cași Venețienii, sunt bărbați mai vrednici decât oricare alții din lume, căci fiind corăbieri umblă pe ape și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Inteligența lui DRI Cinstea lui SP Consecvența lui NI. asemenea cumpliri umple marea cu zdroburi și leșuri. Naturi pasionate și nereflexive. Insulta adusă lui Șt. c. M. de brăileni a trebuit spălată. Prinderea lui Mihu de cătră malorosieni? (frații) Rolul călugărilor pribegi. Lupte singulare. I. Sfat la margine de pădure în Vrancea între ciobani, despre evenimente recente: războiul Radului vodă, clădirea cetății Crăciuna ș.a. Povestește un călător sau un călugăr. Viața în munte. Viața în sate Viața la baltă Berzarbarză Popas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a trebuit spălată. Prinderea lui Mihu de cătră malorosieni? (frații) Rolul călugărilor pribegi. Lupte singulare. I. Sfat la margine de pădure în Vrancea între ciobani, despre evenimente recente: războiul Radului vodă, clădirea cetății Crăciuna ș.a. Povestește un călător sau un călugăr. Viața în munte. Viața în sate Viața la baltă Berzarbarză Popas la o orândă sau la o casă de gospodar. De deschis pomp. interiorul, cașicum ar fi un palat. Când s-au adunat la Vaslui fauri, ca să facă suliți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1479 + St. + Maria Radului V.V. = Bogdan cel Orb se naște la 9 Martie 1479 Alexandru, primul copil al lui St.V.V. s-a căsătorit la 1489 cu fata lui Bartolomeu Draghe (Birtok) +1496 Două fiice Maria + 1518 Ana + 1498 Stratonic Călugărul cel nebun se duce în solie la sfântul Munte, unde a mai rămas răsunetul slovei împăraților creștini dela Bizanț. Acolo află vești felurite e spionajul de atunci, făcut de cuvioșii monahi. Despre muntele Atos Toate lucrurile aceste, le spune Unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Balcani Cazangilar jianis căldărilor imafel cazovgilar Cali imera celebi Caravansarai foc, sabie, robie! Sfântu Vasile: "umilința monahului să se arate întru toată a lui înfățișare, să umble nepieptănat și cu straiele mârșave." Șase sute de biserici și schituri, șase mii de călugări Să nu intre acolo cu nimic femeiesc harbaz zamuz! smochin Se închină la panaghia portetisa (fecioara deasupra porții de intrare) "Atos pământul lui Dumnezeu" dedicat sfintei Fecioare Atosul e guvernat de douăzeci de epistați care reprezintă cele 20 de mănăstiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cum se trece și catârul îl urmează Intrările la mănăstiri au grapă cu lanț care se ridică și se coboară, ca la o cetățuie. Xenodochion "odaia" din afară de mănăstire unde dorm cei care ajung după ce s-a ridicat puntea. Un călugăr veghează acolo și primește și ospătează pe întârziații în munte. psihiphisa = mozaic Zice Nikitos că la 6712 (1204) cruciații au prădat sfintele mănăstiri, au rupt scoarțele de aur ale evangheliilor și sfintele cruci bătute în pietre scumpe... La kiliandri (porți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o dimineață, venind la biserică, a văzut icoana dela Sinai în locul gol unde el nu putuse zugrăvi. A căzut cu fața la pământ, uimit de minune. Într-adevăr minunea se întâmplase și Sf. Gheorghe dela Sinai venise la Zografos. Dovadă că un călugăr dela Sinai, venind la Zografos a recunoscut pe sfânt și i-a reproșat ticăloșia, că a plecat de unde era venind la niște pârliți de greci. L-a amenințat și cu pumnul. Iar sfântul Gheorghe l-a mușcat de deget. Geografia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ptiu, drace! Onofrei și Samoilă Manole Păr Negru Jder feciorii lui Căliman Ilisafta Muța Simion Nicodim Nicoară Cristea Condochia fata lui Buzdugan fratele Gherasim Dămian dela Bârlad (om cărunt și uscat Ionuț stângaciu foarte cuvios) Anastasie, alvanit din gardă Stratonic călugărul nebun dela Nț. Ifrim vraciul dela bolniță harmasarul Catalan Nasta Părintele Dragomir Tudosia Dascălul Pamfil Ionașcu Gheorghe Tătarul Botezatu Nana Chira, cămărășița Ilisaftei Lazăr Pitărel, vatavul Iosif dela Uimirceni Amfilohie Șendrea, arhim. Post Luni, Miercuri, Vineri, cu apă. Măria-Sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ființă și parcurile de specii diverse, aduse de pretutindeni din celelalte părți ale lumii, izbutesc. Am văzut în grădina botanică castani buni, care tânjesc din pricina unor boli criptogamice. Castanii noștri de la Tismana probabil că au fost aduși de aici de călugării de demult și au găsit în Oltenia un climat potrivit și un pământ mai prielnic. Poarta aceasta a Mării Negre deasupra căreia se înalță râpi abrupte a devenit o grădină încântată; toate grădinile se dezvoltă bine la adăpostul zidului de curenți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
statornică și cînd suie la deal cu merinde pentru schit, pe poteca destul de priporoasă după ce treci Izvorul Maicii-Domnului. Înțelepciunea lui s-a dovedit în diferite chipuri. Într-un rând pe lângă povara de mere, prune și hribi ce i-au pus călugării Pocrovului în spinare, s-a aburcat pe samar și Gherman monah beteag de un picior. Golovici l-a suferit până la izvoarele de la jumătate de cale: doi km. Dar când a ajuns la izvor, s-a pus jos și n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
samar și Gherman monah beteag de un picior. Golovici l-a suferit până la izvoarele de la jumătate de cale: doi km. Dar când a ajuns la izvor, s-a pus jos și n-a mai voit să se ridice. Privea pe călugărul cel beteag și, numai când l-a văzut că se dă la o parte, s-a ridicat cu povara ce i se cuvenea și i se potrivea și s-a dus sprinten devale. Iar devale a amirosit tăpșanurile, a răspuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]