7,522 matches
-
facultății: Areopagitica de Milton și Brave New World de Huxley. Prima erau un eseu remarcabil despre cenzură, iar a doua era una dintre cele mai negre distopii inspirate de comunism, lucru transparent chiar și pentru o inteligență naivă în ale cenzurii, cum era a mea la nouăsprezece ani. Le-am citit cu un sentiment de izbândă, care s-a reeditat mai apoi ori de câte ori un roman cu adevărat bun de câte un autor disident era tipărit: dacă împărtășea cineva revolta mea mută
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și o construcție suplă, cu ușurință de alăturat, prin caracteristici și construcție tehnică, prozei optzeciste. Se întrețes aici temele și motivele predilecte ale acestei promoții de scriitori: repartiția la țară, odiseea contactelor cu mediul redacțional, restricțiile de diverse tipuri, presiunea cenzurii, absurdul și burlescul anumitor situații, privite cu ironie și adesea cu umor negru - toate sugerate, evident, cu discreție, dar mai ales sesizabile în subtext. Deși în prim-plan autorul plasează o tristă și aparent banală poveste de dragoste, aceasta va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
sale sunt invadate de asociații sau de izbucniri de amintiri sau de exprimări necontrolate datorate unor stratificări mai vechi sau mai noi de experiență. În aceste condiții are loc întâlnirea cu inconștientul, încercarea de a-l cenzura, autopedepsirea pentru slaba cenzură. Viața interioară devine un domeniu al incoerențelor și confruntărilor, al independenței și libertății, dar și al forței de sine, al deciziilor și cenzurilor, al strategiilor de conduită și de expresie. Cele mai importante transformări în perioada adolescenței le suferă memorarea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
experiență. În aceste condiții are loc întâlnirea cu inconștientul, încercarea de a-l cenzura, autopedepsirea pentru slaba cenzură. Viața interioară devine un domeniu al incoerențelor și confruntărilor, al independenței și libertății, dar și al forței de sine, al deciziilor și cenzurilor, al strategiilor de conduită și de expresie. Cele mai importante transformări în perioada adolescenței le suferă memorarea și învățarea. Adolescentul știe că reproducerea este „cartea de vizită” a inteligentei. Așa se explică de ce, atât fetele,cât și băieții sunt deosebit de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
din nevoia amorurilor multiple cu bărbați de condiții diferite și din capriciu, îl menține pe amantul său poetul îndrăgostit (autorul elegiilor) în continuă tensiune. Temperamentala Corina trăiește în lux, prețuiește cadourile costisitoare, frizează prin acceptarea relațiilor de intimitate, primejduite de cenzurile cutumiare și legice sau prin respingerea lor, stârnește suferințe și se face dorită. Poetul mărturisește că este prada lui Amor / Cupidon și își dorește îngăduința de a iubi. Torturat de pasiunea iubirii, poetul inventează un cod secret de gesturi prin
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de ale noastre." (606a-b) Râsul, în teatru, este și mai nociv, după părerea lui Platon. El îl transformă pentru moment pe cel care râde, făcând să se elibereze forțele iraționale pe care le înlătură rațiunea. Astăzi am spune că dejoacă cenzura instituită de supraeu. "Nu se întâmplă același lucru în ceea ce privește ridicolul? Și când asculți într-o reprezentație teatrală sau într-o conversație privată o bufonerie de care te-ai rușina, și când simți o plăcere vie în loc să-i condamni perversitatea, nu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pe legiuitori. Datorită lui se stabilește un consens, chiar și numai momentan, în sânul unui grup. Născut odată cu cetatea, el este un ciment susceptibil de a uni o colectivitate. De aceea, întotdeauna va fi, mai mult decât celelalte arte, supus cenzurii. 3. Dramaturgia aristotelică Poetica a fost redactată în timpul celei de-a doua șederi a lui Aristotel la Atena, din 355 până la 323 î.H. cu aproximație. Drumul parcurs de această operă, care nu ne-a parvenit decât mutilată, merită să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
el se afirmă drept marele teoretician al teatrului clasic Mult mai târziu, într-o scrisoare din 1663, atunci când doctrina clasică se impusese, el declară: "Motivul pe care îl aduc pentru această regulă trebuie să fie cu atât mai mult supus cenzurii dumneavoastră, cu cât îmi aparține în totalitate, și nu se bazează pe autoritatea maeștrilor vechi, nici pe a celor noi." Datată din 29 noiembrie 1630, Scrisoarea se prezintă ca un răspuns către Antoine Godeau, care are pretenții de cunoscător al
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
scoate ochii, și spectacolul acestor ochi scoși care ocupă în întregime al cincilea act la acești neasemuiți originali, ar ofensa delicatețea doamnelor noastre, care formează cea mai de seamă parte a auditoriului nostru, și al căror dezgust atrage cu ușurință cenzura celor ce le însoțesc." Cât despre Racine, el se scuză, în Prefața la Tebaida, scrisă pentru ediția din 1676, la doisprezece ani după crearea piesei, că a arătat, la deznodământ, scene a căror viziune riscă să fie penibilă. Catastrofa din
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
În Eseul despre genul dramatic serios, Beaumarchais sfătuiește adoptarea unui "stil simplu, fără flori și ghirlande (...) singurul colorit care să-i fie (autorului) permis este limbajul viu, aprins, întretăiat, tumultuos și adevărat al pasiunilor, atât de îndepărtat de măsura, de cenzura și de afectarea rimei, pe care nicio grijă a Poetului nu le poate împiedica să fie zărite în dramă dacă ea este în versuri". 2.3.3. O acțiune care reproduce realul Așa cum personajele par să fie ieșite drept din
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
după apariția romanului, este bine primită, adaptările ulterioare nu recoltează favoarea spectatorilor. Nana, în 1881, Pot-Bouille, în 1883, Renée (după Haita [La Curée]) și Pântecele Parisului (Le Ventre de Paris), în 1887, sunt primite modest. Cât despre Germinal, interzis de cenzură în 1885, demolat de critică în 1888, este un eșec atât de usturător încât de acum înainte Zola renunță la teatru. Edmond de Goncourt, care adaptează Germinie Lacerteux în același an, eșuează și el lamentabil pe lângă public. Cât despre piesele
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
piesele franceze, montează piese străine, în special pe cele ale lui Ibsen și Strindberg pe care le descoperă publicului francez. 101 Dumas adaptează pentru scenă romanul său Dama cu camelii în 1849. Piesa nu este jucată decât în 1852, din cauza cenzurii. 1 Reluăm aici traducerea lui Denis Bablet, care preferă să traducă prin "artă comună" mai curând decât prin "artă totală". Această traducere, uzuală anterior, riscă să stârnească confuzie, căci Artaud în Teatrul și dublura sa vorbește de "spectacol total", termen
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
adevărat,/ Fără-nceput, nici margine sub soare.// Prin truda ta trecând - când basm, când foc -/ Timpul te-a-mpodobit cu Putne și Posade,/ Cu alte biruinți din loc în loc,/ Și nu știu ce ascuns, și care arde...” (Închinare). Transcrierea fervorii se face cu scrupuloasă cenzură artistică, născând poeme de un lirism esențializat, ce amintesc de Blaga sau de Barbu prin geometrismul sever al rigorii formale, ilustrată atât de bine prin formula „modernismului tradiționalist”. Dincolo de orice influențe, registrul lui M. se rotunjește continuu sub presiunea unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
admite doar metempsihoza Între om și om - pe care o predicau druizii din vremea lui Cezar -, ci extinde aceste treceri la animale și la ceea ce noi numim obiecte inanimate. Așadar, s-ar putea crede că, dimpotrivă, s-a operat o cenzură asupra izvorului lui Cezar, reducând o metempsihoză cu adevărat cosmică la dimensiuni mai „raționale” și, În consecință, mai acceptabile pentru cultura clasică. Mai mult, va trebui să subliniem faptul că, după toate probabilitățile, obiceiul de a tăia capetele nu exista
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1938 și mai valoroasă decât poezia, este, într-un fel de existențialism fără artă, răsfrângerea puțin transfigurată a unui eu profund, inaccesibil nici lui însuși, revărsându-se neastâmpărat peste orice intenție artistică, pentru că arta e resimțită dacă nu ca o cenzură propriu-zisă, măcar asemenea unei capcane burghez-mistificatoare în fața transcendenței și a originarului. Alternând reportajul, confesiunea și ficțiunea, romanele și povestirile lui S., prolixe, rar preocupate de construcție, dezvăluie vocația tumultului interior care se transferă în conflicte insolubile, în puternice neliniști ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
de Mircea Grigorescu) și „Ecoul”, iar în 1941, alături de Geo Dumitrescu, este unul dintre animatorii revistei „Albatros”. Împreună cu Ion Caraion, proiectează revista plurilingvă „Agora”, apărută în mai 1947, după autoexilarea lui I.; cel de-al doilea număr este interzis de cenzura comunistă. A mai colaborat cu cronici literare permanente sau ocazionale și cu eseuri culturale și politice la „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”, „Vremea”, „Universul literar” (sub direcția lui Alexandru Ciorănescu), „Preocupări literare”, „Pământul românesc”, „Gândul nostru”, „Kalende”, „România liberă”, „Fapta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
semiotică, poetică matematică, persiflând subtil pretențiile acestor discipline de a revoluționa gândirea și toate activitățile spiritului. Abstracte silogisme sunt contrapunctate de secvențe lirice, împrumutate sau create de Mai Știutor, definițiile severe sunt agrementate cu expresii familiare, impersonalitatea aridă suportă constant cenzura omenescului. În ultima analiză, amândoi discută deosebirile dintre „noesă” și „noemă” (în termeni husserlieni), simplu spus, între cunoașterea intelectuală și cea artistică, între filosofie și poezie, forme ale spiritului care „prind” același „lucru”: „un unic”, vibrant și, implicit, liric. Poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
Coresponda cu intelectuali basarabeni, ditre care istoricul Paul Gore era deosebit de plin de înțelegere. Iorga i-a trimis cîteva cărți despre istoria Moldovei pe care i le ceruse Gore, dar acestea n-au ajuns niciodată la el. Așa cum scria Gore, "cenzura n-a murit aici"208. Intelectualii basarabeni l-au anunțat pe Iorga că descoperiseră în organizația lor un informator al poliției pe care îl excluseseră imediat 209. În 1912, Rakovski se adresa socialiștilor, accentuînd că: "Rușii nu au nici un drept
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a principiului autodeterminării 93. Pentru frontul de vest, intrarea în război a Statelor Unite nu putea surveni într-un moment mai potrivit. Între timp, soldaților francezi le ajunsese cuțitul la os. Au apărut revolte și insubordonări. Iorga era bine informat, pentru că cenzura română îi trimitea fiecare exemplar al ziarelor Danemarcei și Olandei neutre. În primăvara aceasta, Iorga a scris un articol intitulat Cum se fac și se desfac imperiile. În care își exprima credința că toate imperiile au un caracter trecător, inclusiv
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dintre țara legală și țara reală. Șeicaru și-l amintea pe Iorga fără să-l întrerupă deloc, profund mișcat. Adusese cu el și cîteva sute de scrisori din tranșee adresate lui Iorga. (În felul acesta, scrisorile nu treceau prin mîinile cenzurii militare). I le-a înmînat. Scrisorile relatau cazuri de abuzuri, corupție și incompetență. În momentul acela, Iorga s-a sculat și i-a arătat lui Șeicaru un sac plin cu alte cîteva sute de scrisori lăsate la el acasă de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lungă. Iorga primea tot timpul știri din România ocupată despre depravarea și demoralizarea generală și despre jaful la care o supuneau germanii și austro-ungarii. Începînd cu aprilie 1918, la cererea Puterilor centrale, a fost instituit la Iași un serviciu de cenzură pentru presa românească. Multe din articolele lui Iorga apăreau cenzurate, cu mari spații albe. Reușea să eludeze cenzura scriind alegorii istorice referitoare la evenimentele contemporane 117. Mai importante sînt cîteva lucrări ale lui Iorga din această perioadă. Acestea erau motivate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care o supuneau germanii și austro-ungarii. Începînd cu aprilie 1918, la cererea Puterilor centrale, a fost instituit la Iași un serviciu de cenzură pentru presa românească. Multe din articolele lui Iorga apăreau cenzurate, cu mari spații albe. Reușea să eludeze cenzura scriind alegorii istorice referitoare la evenimentele contemporane 117. Mai importante sînt cîteva lucrări ale lui Iorga din această perioadă. Acestea erau motivate politic, dar sînt totuși interesante și valoroase. Lucrarea Cugetarea și fapta germană (Iași, 1918) pune în antiteză la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
zi, ca și părerile sale asupra literaturii și artei. Stilul lui nu s-a schimbat, așa cum și problemele financiare ale ziarului au rămas aceleași. În anii '20, "Neamul românesc" a fost suspendat de mai multe ori și a fost supus cenzurii în perioada instituirii legii marțiale. "Neamului românesc" i s-a interzis o vreme să apară cu acest titlu: nu putea apărea ca "Națiunea română", ci doar sub numele de "Neamul". În privința editorialelor lui Iorga, el era același "luptător" politic de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Maniu: "La luptă! Îl vrem pe Maniu!" Marele cotidian "Universul" a publicat un editorial fulminant despre "zece ani de tiranie sub care tînăra generație naționalistă a fost ucisă mișelește și au fost delapidate miliarde sub pretextul reînarmării". Faptul că cenzura a permis tipărirea acestui articol făcea din el o chemare fățișă la revoltă. Deși starea de spirit era revoluționară, nimeni nu a apelat la Iorga. Tragedia consta în aceea că el era identificat cu regimul discreditat. Dilema României era dilema
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
2 Noua Constituție lăsa intacte puternice prerogative regale. Constituția putea fi suspendată parțial sau în totalitate de către suveran. Politics and Political Parties in Romania, Londra, 1936, p. 9. Drept urmare, România a cunoscut mai multe perioade de instituire a Legii marțiale, cenzură și brutalitate polițienească 3 Recent, un văr de-al autorului, mai mare decît el cu doisprezece ani, își amintea cum copiii unguri și evrei se adunau (în perioada interbelică) în pădure ca să se joace. Copiii aceștia spuneau adesea pe de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]