11,061 matches
-
de motive. Doar să avem dorința și să depunem, efortul de a le scoate la lumină! Noul curriculum este conceput într-o manieră flexibilă care permite profesorului libertatea de opțiune în modul de abordare a lecției. Lecția este un act creativ, profesorul având libertatea să-și imagineze, să construiască mereu altceva și să facă lecții interesante, utile și atractive pentru elevi. Proiectarea demersului didactic presupune lectura personalizată a programelor școlare, planificarea calendaristică, proiectarea unităților de învățare sau a lecțiilor. Învățarea biologiei
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
e decât umbra celui care a fost odinioară; moare pe 9 septembrie a aceluiași an, într-o atmosferă de sfârșit de lume. Imagine vie a revoluției chineze înseși, acest tiran totalitar a avut finalmente o traiectorie mai puțin originală și creativă decât va fi crezut chiar el: ieșit de nicăieri, el a avut într-adevăr capacități extraordinare de a cuceri puterea și geniul de a-i da substanță, dar mult mai puțină luciditate în a o exercita. Oare chiar credea în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și modul lor de aplicareîn lecțiile de abilități practice/ educație tehnologică, clasele I-IV și totodată prezintă fotografii cu lucrări executate de către elevi sub îndrumarea autoarei. Folosind metodele adecvate particularităților de vârstă și individuale ale elevilor reușești să valorifici potențialul creativ, să consolidezi cunoștințele însușite la celelalte discipline, dar și să formezi și să dezvolți priceperi și deprinderi practice, atitudini pozitive față de muncă . Cadru didactic are menirea sfântă de a orienta, de a îndruma, de a dezvolta personalitatea elevului, iar acest
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
are următorul obiectiv: - evidențierea importanței abilităților practice la vârsta școlară mică. Realizând lucrarea prezentă nutresc speranța că ea va contribui la perfecționarea metodologică a cadrului didactic, care astfel el poate deveni capabil să ajute la formarea unei personalități sensibile și creative prin activitățile de abilități practice. 6 Metode folosite în orele de abilități practice Metodele reprezintă forme specifice de organizare a relației profesor-elev și elev-cunoștințe și cuprind o suită de procedee care vizează cunoașterea, instruirea și formarea personalității. Prin metodele folosite
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
inițierea judicioasă în unele probleme ale actului de creație; apropierea lor cu îndrăzneală, dar și cu precauție față de frumusețile mediului înconjurător, față de opera de artă și față de alte lucrări. Prin metodele folosite se urmărește să se antreneze acele potențe creative ale elevilor care duc la realizarea abilităților practice la clasele I-IV, sunt adaptate conținutului și cerințelor specifice programei: - principiul economicității și al eficienței prin care se urmărește obținerea rezultatelor bune folosind un minim de mijloace materiale și de timp
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
pentru organizarea uneiactivitati creatoare consta in Brainstorming. Nu este practic o metodă didactică, ci o metodă de stimulare a creativității ce se poate insinua în discuții, dezbateri și “ în general “ atunci când se urmărește formarea la elevi a unor calități imaginative, creative și chiar a unor trăsături de personalitate (spontaneitate, altruism). Metoda asaltului de idei (brain=creier, storm=furtună) are drept caracteristică separarea procesului de producere a ideilor de procesul de valorizare, de evaluare a acestora (care are loc ulterior) de aceea
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
care are loc ulterior) de aceea este supranumită filosofia marelui DA sau metoda evaluării amânate, deoarece, pe moment se acceptă totul, este reținută orice idee, nu se respinge nimic. Metoda are la bază "un resort psihic elementar: mecanismul deblocării capacității creative prin abrogarea “ pentru moment “ a examinării imediate, obiective a ideilor emise. Într-un fel, are loc o eliberare a imaginației, prin anularea cenzurii intelective."<footnote Ibidem p.202. footnote> Prin această metodă se organizează o situație-problemă care permite elevilor să
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
împărțirea suprafeței; - Ordoneză altfel părțile componente; - Modifică construcția formei “ stilul. Această metodă se poate realiza cu succes la clasele III-IV. METODA SINECTICĂ O alta tehnica este Sinectica “ elaborata de Gordon W. J. Scopul acestei metode este de a promova rezolvarea creativa a problemelor. Premizele necesare ale acestei metode sunt: constiinta ca momentele emotionale sunt mai importante decat cele rationale, ca procesul creativ individual este analog celui de grup si ca fenomenele culturale ale inventivitatii sunt identice cu cele din arta si
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
SINECTICĂ O alta tehnica este Sinectica “ elaborata de Gordon W. J. Scopul acestei metode este de a promova rezolvarea creativa a problemelor. Premizele necesare ale acestei metode sunt: constiinta ca momentele emotionale sunt mai importante decat cele rationale, ca procesul creativ individual este analog celui de grup si ca fenomenele culturale ale inventivitatii sunt identice cu cele din arta si din stiinta. Se desfasoara-n doua faze: - Familiarizarea cu tot ce este strain. - Instrainarea din nou a ceea ce a devenit familiar
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
la acestea. Ele îi angajează și le oferă posibilitatea de a fi activi la lecție și nu simpli spectatori. Prin activitățile practice-joc, elevii pot descoperi adevăruri (ex. efecte expresive ale unor forme ș.a.), care le antrenează capacitățile de a acționa creativ, manifestându-și astfel istețimea, inventivitatea, inițiativa, răbdarea, îndrăzneala etc. Divertismentul oferit de joc nu trebuie să fie urmărit ca un scop în sine ci ca un mijloc de stimulare a energiilor creatoare ale elevilor, ca un impuls pentru declanșarea potențialității
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
atât mai mult în rândul marelui public consumator de artă. Cele două tehnici se caracterizează prin faptul că artistul, eliberat de preocupările derivate din specificitatea anumitor tehnici, gravură în înălțime, adâncă sau plană, se poate concentra mai mult pe zona creativă a formelor și materialităților sugerate. Energia, improvizația, gestul, spontaneitatea și schimbările petrecute în timpul execuției formei figurate sunt elementele caracteristice procesului de imprimare. Este tehnica prin care sugestia tușelor picturale este cel mai convingător rezolvată pe un suport de hârtie. În
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Dar, indiferent de definiție, apartenența presupune întotdeauna împărtășirea unor anumite calități, denumite caracter național, pe care membrii unei națiuni le au în comun și prin care sunt diferențiați de alte comunități. Menținerea caracterului național și mai ales dezvoltarea facultăților sale creative constituie sarcina supremă a națiunii. Pentru a o realiza, ea are nevoie de puterea care o va proteja în fața altora și îi va stimula evoluția. Cu alte cuvinte, o națiune are nevoie de un stat. „O națiune - un stat” este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Dreptul de veto, cu alte cuvinte, confruntă națiunile participante la deliberări cu alternativa fie de a fi de acord cu o decizie colectivă la care aderă toți, fie de a nu avea nici o decizie. În ceea ce privește această funcție dublă, distructivă și creativă în același timp, dreptul de veto este mai mult decât o simplă manifestare a suveranității. Despre aceasta vom discuta ulterior mai pe larg1. Ce nu este suveranitateatc " Ce nu este suveranitatea" După ce am aflat ce este suveranitatea, schimbăm acum discuția
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
corelație între aceste transformări și dezvoltarea educației și culturii. Chinezii au o tradiție îndelungată a respectului pentru educație, superioară oricărui alt popor, și au în istoria lor produse culturale mai vechi decât ale oricăror alte națiuni și cel puțin la fel de creative. Aceste înalte calități ale educației și culturii i-au făcut să privească cu dispreț profesia de soldat, precum și toate celelalte națiuni, care la începutul secolului al XIX-lea încă erau considerate vasale barbare ale împăratului chinez. Totuși, toate acestea nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
agresorilor. Statele responsabile consideră însă războiul atât de respingător, încât ar renunța la el; acest lucru naște îndoieli în legătură cu disponibilitatea lor de a se implica într-un război pentru a opri agresiunile. Într-adevăr, majoritatea susținătorilor securității colective preferă „diplomația creativă și sancțiunile economice” forței militare atunci când au de-a face cu un stat agresor 55. Rezumând, statele au nenumărate motive pentru a se îndoi de faptul că securitatea colectivă va funcționa așa cum ar trebui atunci când agresiunea pare probabilă. Dacă ar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cartea; * oral vizuale: instruirea prin radio, instruirea prin televiziune, tehnicile video; * de comunicare interioară: reflecția, experimentul mintal; * de explorare * directe: observația organizată, studiul de caz, anchete; * indirecte: demonstrația obiectelor reale, demonstrația grafică, modelarea; * de acțiune * reală: exerciții, lucrări practice, activități creative etc.; * simulată: jocurile de simulare, învățarea pe simulatoare; * metode de raționalizare * metode algoritmice; * instruirea programată; * instruirea asistată pe calculator; * învățarea electronică. În procesul instruirii, succesul depinde în cea mai mare parte de varietatea mijloacelor, metodelor și procedeelor metodice folosite. Nu
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
eficienței procesului de învățământ. Ulterior au apărut și criticii acestei metode care au invocat unele dezavantaje cum au fost: * segmentarea și automatizarea exagerată și prea elaborată a conținuturilor; * “tutelarea exagerată”a sportivilor, ceea ce ar limita participarea conștientă și dezvoltarea capacității creative; * promovarea gândirii analitice în dauna celei sintetice, specifice ființei umane. Investigațiile științifice și lucrările experimentale au demonstrat că instruirea programată este superioară metodelor tradiționale în anumite etape, perioade, condiții, și mai ales în predarea disciplinelor bazate fizic pe enunțuri logice
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
anteriori și alimentează imaginația; datorită imaginației motivația sexuală poate persista la om și se poate activa chiar în absența unor excitanți corespunzători din mediul extern (foarte importante în apariția pontei ovulare spontane și a erecției necontemplative etc.). Atitudinile pro/anti creative în comparație cu alte ființe, omul este prin natura lui un material de studiu genetic care (re)prezintă suficiente inconveniente sociale pentru studiu. Vom menționa cele mai importante dintre acestea: diversitatea genetică a indivizilor este mare și necontrolabilă (omul actual este un
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
formale adhocratice 3.4.1. Necesitatea apariției adhocrației 3.4 .2. Specificul adhocrației 3.4.3. Echipele de proiect−o variantă de structură formal-adhocratică. 3.5. Birocrație sau adhocrație? Noi perspective 3.5.1. Dileme organizaționale 3.5.2. Birocrația creativă 3.5.3. Structurile matriceale 3.5.4. Structura în șase părți 3.5.5. Structurile orizontale 3.6. Evaluarea structurilor organizatorice 3.6.1. Criterii evaluative 3.6.2. Modalități de evaluare a eficienței structurilor organizatorice 3.7. Structurile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
optimală în funcție de o serie de factori, cum ar fi: tipul de societate și comunitate, specific tehnologic și cultural. Dintre soluțiile particulare propuse în literatura de specialitate ne vom opri asupra a trei pe care le găsim interesante, și anume: birocrația creativă, structurile matriceale, structura în cinci părți. 3.5.2. Birocrația creativă Această soluție, mai degrabă teoretică decât practică, pornește de la necesitatea „împăcării” conformismului organizațional generat de birocrația tradițională cu tendința manifestată de unii oameni (mai ales de cei cu studii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
societate și comunitate, specific tehnologic și cultural. Dintre soluțiile particulare propuse în literatura de specialitate ne vom opri asupra a trei pe care le găsim interesante, și anume: birocrația creativă, structurile matriceale, structura în cinci părți. 3.5.2. Birocrația creativă Această soluție, mai degrabă teoretică decât practică, pornește de la necesitatea „împăcării” conformismului organizațional generat de birocrația tradițională cu tendința manifestată de unii oameni (mai ales de cei cu studii superioare) de a se implica intelectual mai mult în munca lor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lor, de a dispune de o mai largă autonomie. Ar trebui gândit un sistem în care să existe un mediu menit să încurajeze mai degrabă interfuncționarea decât incursiunile ascendente și descendente în ierarhie. Un asemenea sistem − sub denumirea de „birocrație creativă” − a fost propus în 1972 de W. Jack Duncan. Autorul atrage atenția încă de la început că noul sistem „nu pune în discuție legitimitatea autorității manageriale”, ci doar „natura absolută a autorității organizaționale și metodele ei” (Duncan, 1973, pp. 72-73). În
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mod tacit (vezi Albanese, 1966). Pornind de la aceste premise, Duncan consideră că îmbinarea pertinentă dintre cele două tipuri de autoritate ar fi în măsură să conducă la obținerea unei cvasibirocrații sau a unei birocrații creatoare, cum o denumește el. Birocrația creativă se vrea a fi o îmbinare între sistemul autoritar clasic și sistemul laisser-faire, primul caracterizat prin impersonalitate, ierarhie rigidă, formală, iar al doilea prin implicare personală, intensă și o mai mare capacitate de adaptare la schimbări; primul are ca slăbiciune
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rigid al oamenilor. Așadar managerului i se atribuie funcția de a oferi direcție și coordonarea talentelor spre finalitățile dorite. Rezultatul va fi o creștere a demnității și importanței funcțiilor manageriale, precum și înțelegerea participării și un sens al existenței individului. Birocrația creativă este creația unei atmosfere inovative într-un climat disciplinat. Ea este managementul obiectivelor prin administrarea omului (Duncan, 1973, p. 76). # Autorul precizează că modelul propus nu este o soluție universală la problemele organizaționale - dimpotrivă, aplicabilitatea lui este restricționată de particularitățile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
există configurații mai mult sau mai puțin asemănătoare cu cele schițate. De altfel, arată Mintzberg, în primele două lucrări a fost preocupat de stabilirea cadrului unic ce integrează părțile fundamentale care sunt prezente și acționează în toate organizațiile. Organizațiile veritabil creative își vor concepe acele configurații care vor răspunde mai bine propriilor nevoi. El propune, de aceea, să treacă de la jocul de „puzzle” cu elemente concepute la jocul de „lego organizațional”. Ca urmare, păstrează termenul forme organizaționale pentru a denumi cele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]