9,278 matches
-
până azi unele profile de piatră artistic sculptate, de la apartamentele princiare situate la etaj. Turcii au ocupat cetatea în anul 1552, după asedii repetate, iar în 1595 a fost recucerită de către Borbély György - căpitanul lui Ștefan Bathori - ajungând în custodia domnitorilor din Ardeal. Moise Secuiul - conducătorul luptei de rezistență împotriva ocupației austriece, întruchipat de către generalul Gheorghe Basta - după ce a fost înfrânt lângă Teiuș în anul 1602, s-a refugiat în cetatea Șoimoșului. Considerând însă mult prea nesigură această așezare, a încheiat
Cetatea Șoimoș () [Corola-website/Science/312428_a_313757]
-
de 5 km de Cascada Duruitoarea, de la care și-a luat numele. Existența unui schit de maici la poalele Ceahlăului datează încă de la anul 1600, el fiind condus într-o vreme de maica Mariana, fiică de voievod moldovean și nepoata domnitorului Vasile Lupu. Prima atestare documentară a Mănăstirii Durău are loc într-un act din anul 1779, stareță fiind la acea vreme schimonahia Nazaria. În anul 1787, schimonahia Nazaria a fost numită ca stareță a Schitului Văratec, ea fiind urmată acolo
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
că înainte de doamna Bălașa, se găsesc menționați drept ctitori ai locașului boierii Bengești și Maria din Obede (Obedeanu), aceștia au fost îngropați la mănăstire. Actuala mănăstire a fost construită între anii 1654 - 1658 din porunca doamnei Bălașa, care era soția domnitorului Constantin Șerban Basarab. A fost terminată în 1701 de egumenul Popa Luca de la Sfetagora și de Petru Obedeanu care era mare armaș. Conform unei inscripții din 1731, tot atunci au fost zugrăvite tinda și chiliile. Alte reparații au fost făcute
Mănăstirea Jitianu () [Corola-website/Science/312450_a_313779]
-
și mai frumoasă a țării noastre, raiul Moldovei", fiindcă "acolo e sfântă cetate a Sucevei, scaunul domniei vechi, acolo scaunul firesc al unui mitropolit care în rang de neatârnare era egal cu patriarhii, acolo sunt moaștele celor mai mari dintre domnitorii români, acolo doarme primul descălecat Dragoș, îmblânzitorul de zimbri, acolo Alexandru cel Bun, întemeietorul de legi, acolo Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, zidul de apărare al creștinătății. Bucovina este "pământ sfânt, a cărui apărare ne-a costat pe
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
anunță, parcă, viitorul lui ca diplomat, căci până la finalul vieții, a fost implicat în conflictele dintre Habsburgi și otomani privind succesiunea asupra Transilvaniei. Deși în prima parte a ostilităților, se găsește în serviciul lui Ioan Zapolya, datorită comportamentului duplicitar al domnitorului, care nu își achită datoriile financiare către diplomatul său, Laski își schimbă poziția, trecând de partea lui Ferdinand de Habsburg. Prima misiune în Imperiul Otoman se întinde pe parcursul a trei luni (22 decembrie 1527 - februarie 1528), scopul fiind încheierea păcii
Hieronymus Laski () [Corola-website/Science/312844_a_314173]
-
la mituirea a doi dintre cei mai importanți dregători - Mahumd Celei și Ianuș beg. Și de această dată, beneficiază de ajutorul lui Tranquillus Andronicus. În drumul său catre capitala otomană, trece și prin Moldova, realizând o sumară descriere a curții domnitorului Ștefan Lăcustă. În 1540, pe 8 iulie, ajunge pentru ultima dată la Constantinopol, unde pică victimă conflictului dintre turci și habsburgi și este arestat, fiind eliberat abia la începutul anului 1541. Nu mai apucă să vadă finalul negocierilor, întrucât, în
Hieronymus Laski () [Corola-website/Science/312844_a_314173]
-
Simpatiile lor au creat o ruptură în rândul familiei extinse a reginei Victoria, deoarece fratele mai mic, Prințul de Wales, a fost căsătorit cu Prințesa Alexandra a Danemarcei, fiica cea mare a lui Christian IX al Danemarcei, care a fost domnitor, de asemenea, duce al teritoriilor în litigiu: Schleswig și Holstein. La Versailles, la 18 ianuarie 1871, căpeteniile victoriose ale Confederației Germania de Nord au proclamat Imperiul German cu Regele Wilhelm I al Prusiei ca împărat german ereditar; Frederic și Victoria
Prințesa Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/312914_a_314243]
-
perdele) la ochi = a împiedica (pe cineva) să vadă lucrurile așa cum sunt; a înșela (pe cineva). A-i lua (cuiva) perdeaua de pe ochi = a face (pe cineva) să înțeleagă, să vadă clar. (Înv.) Draperia de la ușă de intrare în camera domnitorului sau a vizirului; p. ext. intrare; anticamera. Șpec. (Înv.) Cortina. Ceea ce acoperă vederea că o perdea (1); fig. ceea ce împiedică înțelegerea unui lucru.
Perdea () [Corola-website/Science/312945_a_314274]
-
Mihai Viteazul este un film istoric românesc, regizat în 1971 de Sergiu Nicolaescu după scenariul lui Titus Popovici. El a fost realizat de Studioul Cinematografic București și este format din două părți intitulate "Călugăreni" și "Unirea". Rolul domnitorului Mihai Viteazul este interpretat de actorul Amza Pellea. Filmul "Mihai Viteazul" a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1972. El se află pe locul 3 în topul celor mai vizionate film românești din
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
îndreaptă trupele sale conduse de generalul Sinan Pașa (Nicolae Secăreanu) către Viena, ultimul obstacol spre o Europă dezbinată. În drumul acestor armate, cele trei țări române aveau să joace un rol hotărâtor. Pe atunci, Țara Românească era condusă de un domnitor laș și crud, Alexandru cel Rău (1592-1593) (Constantin Codrescu). Boierii potrivnici erau trași în țeapă. În același timp, un om viteaz și cinstit, Mihai Pătrașcu (Amza Pellea), ban al Craiovei, era urmărit de iscoadele domnitorului pentru a fi pedepsit pentru
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
Românească era condusă de un domnitor laș și crud, Alexandru cel Rău (1592-1593) (Constantin Codrescu). Boierii potrivnici erau trași în țeapă. În același timp, un om viteaz și cinstit, Mihai Pătrașcu (Amza Pellea), ban al Craiovei, era urmărit de iscoadele domnitorului pentru a fi pedepsit pentru faptele sale de răzvrătire. Filmul debutează cu un ospăț ținut la curtea domnească în cinstea solilor turci conduși de Selim Pașa (Sergiu Nicolaescu) care veniseră să ia tributul cuvenit. Pe drumul spre Istanbul, convoiul lui
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
urmau a fi instruiți pentru a deveni ieniceri, este oprit de oștenii români conduși de frații Buzești - Preda (Florin Piersic), Stroe (Ilarion Ciobanu) și Radu (Septimiu Sever) - și de Popa Stoica (Mircea Albulescu). Mihai, care scăpase prin luptă de trimișii domnitorului, îi convinge pe oșteni să lase convoiul să treacă și i se alătură lui Selim, prietenul său din copilărie, pentru a ajunge la Istanbul, unde intenționa să cumpere tronul Valahiei. Apelând la mai multe împrumuturi, acordate printre alții de unchiul
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
Iani (Florin Scărlătescu) sau de contesa genoveză Rossana Viventini (Irina Gărdescu), sora bancherului Carlo Viventini (Alexandru Repan), care-l îndrăgește pentru că nu se umilea cum făceau alții care cereau bani, Mihai ajunge în fața sultanului. Aici, se întâlnește cu contracandidatul său, domnitorul Alexandru cel Rău, supus și blând. Mihai refuză să îngenuncheze în fața sultanului Murad al III-lea. Atitudinea sa demnă îi place sultanului care hotărăște ca fiul lui Pătrașcu cel Bun să devină domnitor al Țării Românești, fostul domnitor fiind ștrangulat
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
sultanului. Aici, se întâlnește cu contracandidatul său, domnitorul Alexandru cel Rău, supus și blând. Mihai refuză să îngenuncheze în fața sultanului Murad al III-lea. Atitudinea sa demnă îi place sultanului care hotărăște ca fiul lui Pătrașcu cel Bun să devină domnitor al Țării Românești, fostul domnitor fiind ștrangulat. Totuși, ultimele sale cuvinte, venite ca și un blestem pentru moartea sa asupra sultanului, au fost: "„Ai să te căiești, Murad! Ai să te căiești!”". Ajuns domnitor în Țara Românească, Mihai are o
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
contracandidatul său, domnitorul Alexandru cel Rău, supus și blând. Mihai refuză să îngenuncheze în fața sultanului Murad al III-lea. Atitudinea sa demnă îi place sultanului care hotărăște ca fiul lui Pătrașcu cel Bun să devină domnitor al Țării Românești, fostul domnitor fiind ștrangulat. Totuși, ultimele sale cuvinte, venite ca și un blestem pentru moartea sa asupra sultanului, au fost: "„Ai să te căiești, Murad! Ai să te căiești!”". Ajuns domnitor în Țara Românească, Mihai are o misiune grea. Țara era sărăcită
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
lui Pătrașcu cel Bun să devină domnitor al Țării Românești, fostul domnitor fiind ștrangulat. Totuși, ultimele sale cuvinte, venite ca și un blestem pentru moartea sa asupra sultanului, au fost: "„Ai să te căiești, Murad! Ai să te căiești!”". Ajuns domnitor în Țara Românească, Mihai are o misiune grea. Țara era sărăcită de domnia predecesorului său și trebuia să plătească o sumă mare de bani către Înalta Poartă. În decembrie 1594 izbucnește la București o revoltă antiotomană, iar creditorii sunt strânși
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
o sumă mare de bani către Înalta Poartă. În decembrie 1594 izbucnește la București o revoltă antiotomană, iar creditorii sunt strânși în casa fraților Buzescu căreia i se dă foc. Singurul care scapă este Selim Pașa, acesta fiind trimis de domnitor la Istanbul să povestească cele văzute. Uciderea creditorilor este semnalul începerii campaniei antiotomane de la Dunăre a voievodului român, fiind atacate pe rând garnizoanele turcești din Brăila, Cernavodă, Zimnicea, Stănești, Șerpătești, Giurgiu, Razgrad, Nicopole, Vidin, Rusciuc, Varna și chiar Adrianopole. Preda
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
renunță în 29 martie 1599 la tronul Transilvaniei, iar Dieta Transilvaniei l-a ales principe pe cardinalul Andrei Báthory (György Kovács), care a semnat un act de supunere față de Imperiul Otoman. Turcii, prin același Selim Pașa, îi trimit o solie domnitorului Mihai Viteazul pentru a încheia un tratat de pace între Înalta Poartă și Țara Românească. Mihai refuză oferta tentantă, dorind să unească toate cele trei țări române: Țara Românească, Ardealul și Moldova, unde trăiesc "„toți cei care grăiesc limba neamului
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
oștile nobililor transilvăneni. În luptă moare Preda Buzescu. Doi oșteni secui îi taie capul cardinalului Báthory, pe care-l acuzau că a poruncit uciderea comandantului Tompa. După victoria de la Șelimbăr, Mihai Viteazul intră în cetatea Alba Iulia, fiind primit ca domnitor al Transilvaniei. El se îndreaptă apoi spre Moldova, unde domnea Ieremia Movilă (Mihai Mereuță), cu ajutorul polonezilor. În film, lupta dintre armata moldoveană și cea valaho-transilvăneană a lui Mihai nu a mai avut loc, dorința moldovenilor de a se uni cu
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
preotul Stoica, Mihai Viteazul este înscăunat drept "„Domn al Țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei"". Sultanul otoman Mehmed al III-lea (1595-1603) l-a recunoscut pe Mihai, printr-un document remis de Selim chiar în catedrală, ca domnitor al celor trei țări. Această unire nu a ținut însă prea mult. Nereușind să înăbușe revolta boierilor transilvăneni și trădat de trupele generalului Basta, oastea lui Mihai Viteazul a fost înfrântă în Bătălia de la Mirăslău (18 septembrie 1600). În această
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
și trădat de trupele generalului Basta, oastea lui Mihai Viteazul a fost înfrântă în Bătălia de la Mirăslău (18 septembrie 1600). În această luptă au murit printre alții Nicolae Pătrașcu (fiul lui Mihai Viteazul) și popa Stoica. Scăpat cu viață, fostul domnitor a pribegit o perioadă prin Țara Românească, apoi a plecat la Viena și Praga, sperând să obțină o audiență la împăratul Rudolf al II-lea. Acesta amână repetat întâlnirea cu Mihai. Între timp, însă, Sigismund Báthory a renunțat la tratatul
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
Mihai Viteazul și de generalul Basta au înfrânt oastea Transilvaniei condusă de Sigismund Báthory în Bătălia de la Guruslău (3 august 1601), Sigismund fugind din țară. La ordinele împăratului Rudolf, influențat de sfetnicul Maximilian (Jean Lorin Florescu), generalul Basta dispune asasinarea domnitorului român. Mihai Viteazul a fost asasinat la 9 august 1601, pe câmpia Turzii (la 3 km sud de Turda). Moartea sa este prefațată de întâlnirea cu mama sa (Olga Tudorache), care l-a sfătuit să își întărească paza. În filmul
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
și în "Dacii"). Unul dintre cele mai celebre dialoguri din acest film este acela dintre Mihai Viteazul și sultanul Murad al III-lea, pe Cetatea Celor 7 Turnuri. Această scenă a fost filmată la Istanbul. După numirea lui Mihai ca domnitor al Valahiei, sultanul îl ia la o plimbare prin grădinile palatului. Aflat pe una dintre terasele palatului său din Istanbul, Murad îl întreabă pe voievodul român: "„Care este, după tine, cel mai prețios dar pe care Allah l-a făcut
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
îl ia la o plimbare prin grădinile palatului. Aflat pe una dintre terasele palatului său din Istanbul, Murad îl întreabă pe voievodul român: "„Care este, după tine, cel mai prețios dar pe care Allah l-a făcut omului?”". La răspunsul domnitorului că cel mai prețios dar făcut omului este viața, sultanul îi replică următoarele: "„Nici nu puteai să răspunzi altceva, ești prea mic. Vei domni peste o țară măruntă. Într-o zi, boierii vor mitui pe dregătorii mei cum ai făcut
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
al omului, Mihal, este puterea, cel mai scump și cel mai obositor.”". În acel moment, camera de filmat face o panoramare a Istanbulului și a palatelor sale. Deși filmul respectă în mare parte realitățile istorice, există însă și diferențe. Fiul domnitorului, Nicolae Pătrașcu, a primit în timpul domniei lui Mihai Viteazul titlul de succesor și voievod al Țării Românești (1599-1600). El este prezentat în film ca murind în Bătălia de la Mirăslău. Cu toate acestea, Nicolae Pătrașcu a pierdut tronul în anul 1600
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]