8,422 matches
-
întreaga sa dotare în câteva ore, el merită să fie vizitat de mai multe ori și fiecare vizită pregătită amănunțit dinainte, pentru a nu pierde nimic din frumusețea și bogățiile strânse de-a lungul secolelor în acest perimetru atât de fericit ales. După câteva ore de trecere prin fața a sute de exponate, prin zeci de încăperi, cu momente de extaz în admirarea frumosului, a perfecțiunii artistice, colegul Paul mi-a mărturisit că trebuie să ne rezervăm cel puțin două ore pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Ca mamă, a vegheat ca singurul ei fiu - Victor - să capete o pregătire de excepție, vis ce a avut fericirea să și-l vadă împlinit, fiul său ajungând un prestigios neurochirurg al Iașului medical și universitar. A avut o căsnicie fericită lângă medicul Dimov, care până în ultima clipă a vieții lui a vegheat sănătatea ei șubredă. Lidia Calev - Dimov se constituie un exemplu în viața familiară și publică, ca urmare a unei educații sănătoase și principiale primite în familie și la
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
preoților, care, într-un automobil al Poliției, le-au adus la Mitropolie, însoțite de o mare mulțime. Mitropolitul binecuvântă sicriul rămas neatins și după ce Sfântul fu purtat o dată în jurul Bisericii, fu din nou repus la locul său, poporul se arătă fericit de readucerea Sfântului, binecuvântând pe salvatori. [...] Al. Tzigara-Samurcaș despre Tezaurul românesc aflat la Moscova (extrase) „/.../ la 11 Oct. 1915 mi-a fost înmânat, de însuși A. S. R. Principele Carol, ordinul permanent nr. 30, al șefului Stat Majorului General (Secț. I.
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
curând, s-a întâmplat să fiu silit să schimb iar orașul și casa. Acum locuiesc la București, bineînțeles, tot cu chirie, într-o garsonieră atât de strâmtă încât, zău, nu prea încap în ea, mai ales în diminețile când sunt fericit și îmi cresc din umeri un fel de aripi, iar sufletul și el sporește, îmi iese din piept, se înalță ca planta din sămânța de muștar...". Cine sau ce te-a silit să te muți de la Craiova la București? Cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Aproape în fiecare seară, la ora 17,00, la five o'clock, monșer, așteptam un sfert de oră până se deschidea cu marfă "nouă" un anticariat de pe Lăpușneanu, de unde Brumaru (pe care-l cunoșteam cu tot respectul, de la distanță) pleca fericit spre casă cu câte un braț mare de volume. Ei bine, într-o astfel de seară, Nichita mi-a pus în brațe două volume, tipărite mărunt ca niște tapiserii chinezești, de nuvele și povestiri de Ivan Bunin, majoritatea stilizate de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
multe ai de văzut. Mult m-am mirat cum au putut să se adăpostească sub piatră dar grija Milostivului Dumnezeu i-a Îndrumat să-i scape de răutatea lui Irod. Ne Închinăm la icoane și aprindem câte o lumânare. Plecăm fericiți de tot ce am văzut. Biserica Sfântului Mormânt al Maicii Domnului Ea este patronată de greci. În biserică se coboară pe trepte. Cred că sunt peste 30 de trepte până la Sfântul Mormânt. Pe laturile scărilor sunt două altare: unul pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
deschid ușile Raiului ceresc. Ce n-am da să intrăm În Rai? Totul am da, am da totul. Acolo-i veșnicia, dragii mei! Îl vezi pe Mielul lui Dumnezeu. Te bucuri cu El. Vezi Mama Cerească. Multe vezi și ești fericit o veșnicie. Aici, pe pământ, ne-a Încătușat șarpele cel viclean. Să ne rugăm neîncetat la Milostivul Dumnezeu să ne scoată din plasa șarpelui, să ne dea puterea de-a Învinge orice ispită și greutate. Să avem Înțelepciunea de care
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și te gândești la Mâna lui Dumnezeu care le-a făcut cu atâta măiestrie și ce frumusețe a pus În toate câte vezi. Rămâi uimit ce poți vedea. Și asta pentru că ne iubește Dumnezeu și pentru ca să ne bucure, să fim fericiți și să-I mulțumim. Să-I dăm slavă pentru toate! Pe acest frumos munte sunt și două mănăstiri: una este greacă iar cealaltă catolică. Noi am vizitat-o pe cea greacă. Șoseaua care duce până sus este șerpuită și asfaltată
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
nostru. Dar este bun și binecuvântat. Călugării de-acolo fac acest vin. Fiecare pelerin cumpără vin să aducă la cei dragi de acasă din România. Ca să ne sfințim cu toții. De voiești, Doamne, ajută-ne să ne sfințim cu toții! Mulțumiți și fericiți de tot ce-am văzut și auzit, ne urcăm În autocar. Fiecare ocupă locul lui și-I mulțumim lui Dumnezeu pentru toate și-L rugăm să fie mereu cu noi. Autocarul pornește, iar noi privim pe geamul autocarului. Doamne, cât
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
fă și milostenie! Ai două urechi, auzi glasul Divin al Lui Dumnezeu! 21. Dumnezeu Binecuvântează pe cei ce muncesc! 22. Dumnezeu nu Binecuvântează trândăvia(atenție!) 23. Omenia profundă se caută când cobori, se uită când urci! 24. Vreți să fiți Fericiți! cu Iisus Călătoriți! 25. Zăpada e mantia care acoperă păcatele noastre și le spală cu lacrimile pocăinței noastre. 26. Te rugăm dă-ne lacrimi pe măsura păcatelor noastre. 27. Fulgii de zăpadă sunt lacrimile Îngerilor! 28. Azi stai de vorbă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Iisus Păstrează-L să nu plece! Ai comoara cea mai scumpă. Nimeni nu poate să ti-o ia. Este a ta! Domnul Iisus nu-ți cere banii. Nu! Ci doar inima ca să locuiască la tine, să te facă fericit. Fii Fericit! Chiar de ai fi cât de sărac... dumnezeu te vrea așa sărac cum ești În sărăcie. Unde-i bogăție El nu are loc, bogăția trecătoare i-a ocupat locul Lui. Hai dragii mei frați și surori În Domnul să-i
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
până la urmă, la fel de importante au rămas amândouă. M-am adaptat bine. Am avut o familie fericită, o copilărie fericită, asta nu înseamnă că neapărat foarte ușoară, așa, poate în perspectiva altor epoci, oricum, din perspectiva copilului care eram am fost fericită și prieteni mulți și toate stimulentele spirituale, așa zic eu sau majoritatea lor. N. D.: - Când ați hotărât să vă întemeiați o familie ? M. V.: - Eu ? Târziu. Mă rog. Sau devreme, poate, nu mai știu. Târziu, poate pentru secolul al XIX
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
țară, acestea având ca scop sănătos stimularea și creșterea producției agricole și zootehnice și să dezvolte pregătirea profesională a cadrelor"! Istoria luptelor de cocoși în Cuba, la fel de sinuoasă precum cea a coridelor, avea să se împletească de o manieră mai fericită cu tradiția populară, inclusiv cu interesele noilor autorități revoluționare. Se spune "Cuba este țara cocoșilor'', afirmație confirmată de secole de tradiție. Un articol din 1881 din presa locală, "Tipos y costumbres de la Isla de Cuba'' Tipuri și obiceiuri din insula
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
meu este trasat, nimic nu mă va opri, doar moartea"! În 1965, când pleacă în Africa, Che preciza într-o scrisoare adresată lui Fidel Castro: "Nu las nici un bun material copiilor mei și soției și nu regret. Din contră, sunt fericit că este așa, nu cer nimic pentru ei, pentru că statul o să le dea ce va fi necesar pentru a trăi și a se educa"! După decesul lui Che, Aleida a fost o perioadă președinta organizației femeilor din Cuba, deputat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Papa" este la el "acasă", venerat de localnici și vânat de sutele de mii de turiști din toată lumea, dornici să cunoască locurile pe unde a pășit cu mocasinii săi enormi și să respire aerul care l-a făcut atât de fericit. În 2003 fiind în misiune diplomatică la Montevideo, am întreprins în concediu o "excursie " de două săptămâni cu soția în Cuba. Ajunși la Havana și instalați, la întrebarea amabililor colegi de la ambasadă "ce-am dori să vedem", am răspuns amândoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
în Cubaîn 1954"Ordinul Național Carlos Manuel de Cespedes" și în noiembrie 1955, la Palatul Sporturilor din Havana, "Ordinul San Cristobal de la Habana", care de obicei se acorda șoferilor cu 25 de ani de practică "fără accidente", Papa fiind foarte fericit la primirea sa! "Bătrânul și marea" a iscat de la publicare multe comentarii, interpretări, critici. S-a pus de exemplu întrebarea dacă "Hemingway era pescarul sau peștele"? și dacă " Povestea este cumva o metaforă a ultimei lupte a lui Papa?" La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
prețioase... ci și cu chibrituri, sare si... hârtie higienică! (în cele 10 zile petrecute în Cuba aveam să-mi dau seama că nu numai cele trei articole "de bază" lipsesc, ci și altele). Se spune că Diogene ar fi fost fericit în butoiul lui și că umbla ziua în amiaza mare cu o lumânare în mână spunând: "Caut un om". Dacă ar fi trecut Istrul mai în zilele noastre ar fi dat de mine! M-am simțit mereu bine în pielea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Bebe și Tatiana Lahovary, doi Duca și cu mine. Compartimentul nostru rezervat de șeful gării și păzit de doi impiegați era luat cu asalt. În momentul când intrarăm, publicul spărgea ferestrele ca să-l ocupe. Ne așezarăm cam înghesuiți, dar foarte fericiți de norocul ce avusesem și, mulțumind d-lui Mavrocordat, începurăm călătoria cea mai riscantă, mai ales pentru mama. Era ultimul tren spre România și încă numai până la Cer năuți, unde se lega de cel pornit din Berlin cu aceeași destinație
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
O bombă a căzut chiar în grădină la el. Într-o dimineață un sergent a băgat pe toți trecătorii în prima pivniță deschisă, mama ședea pe scară și asculta la vorbele lor: toți încrezători în înfrângerea germanilor. Se întoarse acasă fericită de mentalitatea lor în aceste grele clipe. Trebuia însă luată o hotărâre. Cine să plece la Iași, cine să rămână, căci toată familia nu trebuia să părăsească populația Bucureștilor care nu se putea mișca. De cei mobilizați nu se discută
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
viață și moarte mai multe luni. Când își reveni în fire și [ajunse] acasă, Germania era învinsă, armata de ocupație fugise de la noi, și dânsa, cu pră vălirea tuturor credințelor sale, rămase multă vreme zdrobită și niciodată revenită în starea fericită de altădată.](Ibidem, p. 151. ) Dar ce să mai zicem de nenorocitul general Eremia care, făcându-și studiile militare în Germania, se căsătorise cu o germană și care, ofițer distins ajuns până la gradul cel mai înalt, descoperi că nevasta lui
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Tot ora șul era pavoazat. Lumea cutreiera străzile, cunoștințele se opreau și se felicitau. O bucurie generală de nedescris. O delegație de doamne a fost primită de rege pentru a-i prezenta un pergament urându-i bun venit și domnie fericită în România Mare. Didina Cantacuzino luase inițiativa și a ținut un discurs. Regele, cu lacrimile în ochi, a răspuns. Pe urmă a vorbit cu cele mai cunoscute. Mi-a spus că tot meritul a fost al acelora care au avut
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
când mulțimea în delir oprea caii, ea se ridica din nou și lumea se aprindea și mai mult. „Regina, regina noastră.“ Poporul uitase toate cele greșite și nu-și reamintea decât bunătatea, dărnicia și devotamentul ei din război. Toți erau fericiți de a o ști din nou în țară, locul îi rămăsese gol și societatea era dezaxată. Își reluă viața obișnuită de lucru, pe de o parte, de primiri pe de alta. D-na Maurojeny, numită mare doamnă de onoare, George
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
al desenurilor moderne. Sculptura era mai puțin bogată, deși foarte selecționată, arta bisericească - cu puține obiecte, dar minunate, ca relicvariul de la Chartres, cel de la Beauvais, cărțile, missele, legăturile. Nu lipsea nimic. Publicul era entuziasmat, auzeai bătrâni zicând cu emoțiune: „Sunt fericit că am apucat să văd o astfel de minune“. Era o mândrie și o consolație după atâtea umiliri politice în viața lor interioară. predeal, 3 ianuarie 1938 Generalul Antonescu mi-a povestit aseară intrarea lui în minister 321 și ceea ce
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
forfotei se făcea o liniște fermecată nu de modul în care se expunea o problemă, ci de interesantele chestiuni legate de o temă oarecare. A fost și un interesant vorbitor, excelent conferențiar în mai toate centrele din Moldova. Am fost fericit de mai multe ori, asistând la aceste întâlniri. Lumea îl aștepta ca pe cineva de acolo, ca pe un bun prieten și greu se ducea acasă. Nu știu de ce, acolo, în aceste mici orașe mi s-a părut că se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Nu-i scăpa nimic din ce se întâmpla, cât de cât interesant, într-o zonă sau alta a culturalului, dar mai trebuie spus că nici nu păstra nimic numai pentru sine. Împărtășea cu filotimie și altora descoperirile lui și era fericit când reușea să creeze în jurul lor agitație, o rumoare incitantă, aducătoare de prozeliți. Se pune însă întrebarea: ce descoperiri demne de interes putea face Sorin Titel în orizontul cultural al deceniului al șaselea și, în general, ce putea oferi deceniul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]