8,564 matches
-
Crișan"" (busturile scupltate în lagărul de la Gurs în 1939, dar și proiectul pentru monumentul de la Alba) și "Monumentul Ostașului Român" de la Carei. Ce-a de-a doua fascinație a lui Vida este "mitologică", și cupinde elementele cele mai arhaice ale folclorului maramureșean, în mijlocul căruia a trăit și a creat. Vida întreprinde constant un foarte rodnic efort de cercetare și aducere la lumină a mitologiei populare, colorând-o cu o țesătură simbolică în operele ""Omul apelor", "Omul nopții", "Omul pădurii", "Priculiciul minei
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
satul Târpești, sat în care s-a născut și încă își desfășoară activitatea cunoscutul artist popular Nicolae Popa. El s-a născut în anul 1919 și a fost cântăreț bisericesc. A fost și este un pasionat și consecvent culegător de folclor dar și de obiecte etnografice. Activând în domeniul creației populare, fiind creator de măști și sculptor în lemn și piatră el a devenit cunoscut nu numai pe plan național dar și internațional, fiind unul din numele de referință în arta
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
populare, fiind creator de măști și sculptor în lemn și piatră el a devenit cunoscut nu numai pe plan național dar și internațional, fiind unul din numele de referință în arta naivă .(3) Dacă în satul Târpești obiectele etnografice și folclorul și-au găsit un loc pentru a nu intra în uitare și pentru a nu se pierde în Casa Muzeu Nicolae Popa, în satul Boiștea încă se păstrează în stare naturală și nu în captivitatea dată de camerele unui muzeu
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
Femeilor și a Asociației Tineretului Român din Șerbia. Comunitatea Românilor din Șerbia a organizat și a înființat Festivalul Fanfarelor, Festivalul Copiilor și Festivalul „Colindele neamului”, contribuind în mod nemijlocit la organizarea „Zilelor de teatru ale românilor” și a Festivalului de Folclor, ca manifestări de amploare în direcția cultivării, conservării și promovării valorilor perene ale tezaurului spiritual românesc. La inițiativa CRS a fost înființată, pe lângă Teatrul Național „Steria” din Vârșeț, Scena în limba română. La inițiativa CRS a fost înființat Institutul Pedagogic
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]
-
veacurilor s-a ocupat cu agricultura, creșterea animalelor, pomicultura și viticultura, trăind cu mentalitatea din generație în generație, că odrasele lor să rămână lângă părinți, ca să le fie de ajutor la bătrânețe, păstrându-și obiceiurile avute din moși strămoși, precum și folclorul local. Incepând cu toamna anului 1940, Dictatul de la Viena le-au tulburat profund liniștea în care își duceau viața. Ocuparea Ardealului de Nord de către administrația Ungariei s-a făcut simțită și în marginalizatul sat Bălaia. La data aplicării acestui Diktat
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
an s-a încheiat și electrificarea localității. În 1962 s-a început construirea unui cămin cultural modern, care s-a remarcat apoi prin bogata sa activitate. Ideea de a valorifica creația olarilor locali, precum și dorința de a pune în evidență folclorul zonei a dus în anul 1969 la lansarea unei manifestări devenite apoi tradiție: Târgul de la Vama Sării, ținut de atunci în fiecare an, în prima duminică din luna iunie. El poartă în denumirea sa amintirea locului, a Vadului de pe Criș
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
se foloseau la hațegana, la purtată și la fetele de la Căpâlna, pentru a avea un ritm mai vioi și pentru a colora jocul se utilizau strigăturile. Din anul 1900 învățătorul Botezan Romul s-a ocupat de călușari. La institutul de Folclor din Cluj-Napoca se păstrează un manuscris din anul 1931 în care se află descrieri amănunțite a acestui obicei străvechi. La Rusalii se ieșea cu jocul "de-a lungul" de la Macău și se duceau până în Ulița Mare și până la moară. În
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
dezinvoltură și siguranță.”" Același ziar menționează pe data de 18 iulie 1970 în numărul 133, următoarele : “"Suita de dansuri populare prezentată de echipa căminului cultural Silivașu de Câmpie a adus la rampă în lumina acelui soare strălucitor, strălucirile portului, bogăția folclorului din acea parte a locului.”" Formația de dansuri populare a luat ființă în anul 1962, fiind instruită de înv. Pastor Ioan, înv. Peterfi Filon și înv. Sămărtean Toma. Această formație a participat la diferite manifestări: Prislop, Cireșoaia, Bistrița, Sărmașu, Târgu
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
Formația de dansuri populare a luat ființă în anul 1962, fiind instruită de înv. Pastor Ioan, înv. Peterfi Filon și înv. Sămărtean Toma. Această formație a participat la diferite manifestări: Prislop, Cireșoaia, Bistrița, Sărmașu, Târgu Mureș, la Festivalul National de folclor din anul 1973. În anul 2007 s-a format echipa de dansuri de copii condusă de Morar Vasile. Din anul 2012 profesorul coregraf Aurel Muntean, originar din Silivașu de Câmpie, își începe activitatea de predare a jocului autentic din sat
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
Muntean. Ansamblul poartă numele de „Dor de pe Câmpie”. În scurt timp acestă formație a reușit să se ridice la un nivel impresionant. Astfel a obținut un fabulos loc II la cea de-a XXI-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor pentru Copii și Tineret „Peștișorul de Aur” de la Tulcea în perioada 7-12 august 2013. La această ediție a festivalului au participat pentru prima dată, peste 20 de ansambluri folclorice din 13 țări: Moldova, România, Algeria, Armenia, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
și Herțegovina, Cipru, Croația, Georgia, Macedonia, Polonia, Slovacia și Ucraina. Țara noastră a fost reprezentată la ediția din 2013 de județele: Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Iași, Maramureș, Mureș, Olt, Suceava, Tulcea și Vaslui. Analizat sub raport estetic ca o creație artistică, folclorul copiilor se caracterizează prin simplitate. Imaginile artistice sunt luate din lumea animalelor și florilor, din viața socială și de familie sau dintr-o lume fantastică care sunt sugestiv - pregnante. Ceea ce dă un colorit sunt întâmplatorul și compararea realului cu elemente
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
a afluenților lor, de armonia vegetației și a reliefulului și nu în ultimul rând de prezența unei faune de exceptie. Fondul construit mai păstrează elemente vechi, în care se distinge o casă de lemn din secolul 18, monument de arhitectură. Folclorul și obiceiurile strămoșești ale românilor de pe aceste meleaguri fac din Cizer un areal de convergență turistică de necontestat. Trecutul îndepărtat al satului Cizer este documentat de câțiva istorici sălăjeni și localnici. Petri Mór a făcut în Monografia județului Sălaj din
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
a regretatului fiu al satului Ioan Sonea, de a transfoma obiceiul împreunișului oilor într-o adevărată sărbătoare. Acest obicei pastoral are loc primăvara, atunci când oile sunt separate de miei. Măsurișul a devenit astăzi o manifestare de mare amploare, ce îmbină folclorul muzical-coregrafic cu tradiția într-un cadru natural de excepție. Toponimele sunt legate de: Costumele populare, țesăturile, culorile, broderiile sunt asemănătore cu cele din întreaga zonă a Meseșului dar și cu cele din apropiere, cum ar fi: Bistrița Clujul, Bihorul ori
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
de la școală și susținuți de Primăria Crasna, înființează Ansamblul artistic “Mărineanca” format din 40 de copii, cu vârste cuprinse între 9 și 18 ani. Ansamblul reunește o formație de dansuri și un grup vocal și are menirea de a promova folclorul local și tradițiile specifice satului la diverse manifestări culturale, atât în județ, cât și în alte județe. S-au obținut diverse premii și mențiuni. La data de 12 decembrie 2007, grupul vocal obține premiul III la Concursul de interpretare colinzi
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
de Înviere - și cele de iarnă, respectiv de Crăciun și de Anul Nou - colinda; clopoțelul; buhaiul; jocurile cu măști; capra și cerbul; ursul; moșul și baba; mirele și mireasa; semănatul; teatrul popular; steaua, multe din acestea, datorită acurateții filonului de folclor autentic, înregistrate și aflate de ani buni în arhivele unor televiziuni din țară și străinătate. Localitatea Fundu Moldovei este atestată documentar pentru prima dată într-un hrisov al lui Ioan Grigore Calimah, prin care dăruiește Mariei jitniceroaiei mai mulți munți
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
Gemenea, ca în toate așezările din Bucovina ,obiceiurile și îndeletnicirile oamenilor legate de sărbătorile creștine sau ciclicitatea timpului definesc cu precădere personalitatea bucovineanului. Datinile și practicile, obiceiurile ciclului sărbătorilor cuprind o gamă variată, extrem de bogată în manifestări artistice, atât în ceea ce privește folclorul literar, muzical și coregrafic cât și reprezentările dramatice. Însă acestea excelează și prin bogăția și varietatea elementelor vestimentare, a recuzitei, a decorului și chiar a regiei, constituind un adevărat carnaval popular. Un meșteșug devenit artă în rândul localnicelor îl reprezintă
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
comuna având un potențialul ridicat în acest sens. Resursele naturale (mai ales gazul metan), rețeaua de drumuri ce străbate teritoriul comunei, târgurile de țară ce se organizează periodic aici oferind localității o poziție cheie în Câmpia Transilvaniei. Bogăția și varietatea folclorului local sunt cel mai bine surprinse în cadrul festivalurilor ce se organizează în comună, "Târgul Secerii" (16 august) și "Jocul de pe Câmpie" (în prima duminică a lunii septembrie) ce atrag numeroși vizitatori. De remarcat"lacul" din ZORENII DE VALE, un lac
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
Lat este și sediul unui fond de vânătoare. Industria este reprezentată de o fabrică de lapte, aflată din 2009 în portofoliul Top Brands Distribution. Există trei monumente istorice de importanță locală în Vadu Lat: Există referințe la Vadu Lat în folclorul din zona Munteniei, în special în repertoriul tarafului din Clejani, sat care se află la doar 2 km de Vadu Lat, pe DN61. Alți cântăreți care au referințe către Vadu Lat sunt Ileana Constantinescu și Taraful Iagalo.
Vadu Lat, Giurgiu () [Corola-website/Science/300448_a_301777]
-
și s-au întors la o agricultură în mare parte primitivă și nerentabilă, zisă de subzistență. Au devastat de asemenea și sistemul de irigații, care funcționase cu rezultate bune. Mult timp viața culturală a satului Covei a stat sub zodia folclorului, ale cărui manifestări au fost integrate zonei de câmpie din sudul Olteniei. Las și aici rugămintea de completare a informației subțirele ce o dețin în acest domeniu, cu speranța că va fi fost cineva care a cules din creațiile populare
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
jos de) BOR (Borsec), - BÉL (a) BOR (a). De-a lungul timpului, sătul este menționat cu diferite denumiri: Belvor (pe hărțile Iosefine din 1769-1773), Bélbor (1788,1806), Bélabora (1850),Gyergyó-Bélbor (1851), Bélbor, iar după 1918, Bilbor. Conform informațiilor culese din folclor, prima denumire a fost "Satul lui Runcan", familia Runcan fiind a unor negustori de cai care făceau negustorie în Moldova și, care ar fi fost întemeietorii Bilborului. Tradiția orală afirmă ca piatra de temelie aflată în altar, a bisericii de
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
lui Thurocz în faptul că Vlad I ar fi fost fiul lui Dan I. Gh. Brătianu împărtășește și el această teorie. Al. V. Diță califică episodul din cronica lui Thurócz drept „relatare nebuloasă”, „conflict imaginar amintind tema «fraților inamici» din folclor” și „fantezie lipsită de temei istoric”. Thurócz nu are cunoștință de lupta de la Rovine, ci doar de asediul cetății Turnu, petrecut în vara anului 1395. Conflictul dintre cei doi principi „născuți din același sânge”, Mircea ("Merche") și Dan ("Daan"), nu
Vlad I Uzurpatorul () [Corola-website/Science/298642_a_299971]
-
deși apropiat de stilul manga abordat de Takahashi, este unul distinctiv și interesant, în special cel al demonilor și monștrilor ilustrați. InuYasha prezintă o multitudine de bestii, fantome, căpcăuni, demoni și alte creaturi supranaturale ce sunt inspirate de ființe din folclorul japonez. Demonii reprezintă entități mitologice ciudate, împrăștiate de-a lungul teritoriei Japoniei; sunt cunoscuți sub diverse nume, însă abilitatea lor de a-și altera înfățișarea și să apară din locuri neobișnuite i-au determinat pe oameni să fie înfricosați de
InuYasha () [Corola-website/Science/298706_a_300035]
-
Feudală fiind recreată în ilustrările pădurilor de bambus, satelor tradiționale și al castelelor; muzica evocă de asemenea timpul antic. Elementele narative conțin o multitudine de informații culturale privind cultura japoneză, legendele și istoria acesteia; totodată, există și referințe frecvente la folclorul japonez, precum în povestea celui de-al doilea film, privitor la Prințesa lunii, Kaguya și tăietorul de bambus ce o descoperă, și cele cinci comori care joacă un rol major în planul Kaguyei. Ca și majoritatea lucrărilor lui Takahashi, InuYasha
InuYasha () [Corola-website/Science/298706_a_300035]
-
ere. În al doilea film, "", lansat pe 21 decembrie 2002, grupul îl înfrânge pe Naraku și se reîntorc la viața lor normală, doar pentru a constata că se confruntă cu un alt inamic, numit Kaguya. Este bazat pe povestirea din folclorul japonez, referitoare la Kaguya, prințesa Lunii. După ce grupul lui Inuyasha reușește să-l învingă pe Naraku, ierarhia demonică va fi deranjată, iar Kaguya se reîntoarce în lumea celor vii pentru a o cuceri. Pe lângă referințele culturale (unele citate poetice ale
InuYasha () [Corola-website/Science/298706_a_300035]
-
Coteanu și alții, recunosc un subdialect maramureșean distinct. Cât privește graiul din Țara Codrului, acesta aparține, din punct de vedere dialectal, de Crișana (subdialectul crișean). Specialiștii îl încadrează în așa zisul "grai someșean". Despre Țara Chioarului (inclusiv graiul, etnografia și folclorul regiunii), prof. Ioan Chiș Șter (1983) afirma că „aproape se confundă cu Codru”, deci am fi îndreptățiți să socotim graiul chiorean ca făcând parte din familia graiurilor someșene. Am putea spune că mai degrabă zona este una „de tranziție” între
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]