8,525 matches
-
zăpadă în care se răcea o sticlă de Spumos. ― Ar fi trebuit să cumpărăm șampanie, explică bătrâna, dar în ultima vreme am fost extrem de nesăbuiți cu cheltuielile, nu-i așa, Mirciulică? Cristescu se uită uluit la motan. Stătea impasibil în fotoliu, pe o pernă de catifea, cu o fundă roșie, bine apretată, la gât. Maiorul fu străfulgerat de o idee și simți cum hohote nestăpânite de râs îi scutură trupul. Încercă să se stăpânească și se interesă pe un ton normal
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și a cărei temă, doar amintită, îi sugerează inginerului Raul Ionescu că n-ar fi rău să ia pentru orice eventualitate măștile de gaze cu ei... ― O clipă, îl întrerupse bătrâna. Se auzi un zgomot la ușă. Mirciulică sări de pe fotoliu împiedicîndu-se între picioarele Melaniei. Se întoarseră după câteva secunde împreună cu o pisică galbenă care părea destul de familiarizată cu odaia. ― Vă rog să mă scuzați, suspină bătrâna, v-am spus că e ziua lui. I-am îngăduit... În sfârșit, e o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Se răsuci surprins. Oamenii îl priveau apăsat, cu fețe de piatră. De piatră păreau și trupurile nemișcate. Înțepeniseră, înșurubați în scaune, pregătiți pentru o lungă așteptare. ― E absurd! exclamă Matei. Cât poate să dureze veghea asta? Popa se mișcă în fotoliu: ― Dumneata ești convins că până mâine dimineață pânzele nu dispar? Dacă-i așa, du-te și te culcă! Melania Lupu își înfășurase picioarele într-un pled călduros: ― Sânt sigură că ne vom petrece timpul extrem de plăcut. Am locuit ani de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
puțin Doru și bătrâna nu apăreau niciodată înainte de 11, după aceea începea vânzoleala până noaptea târziu. " Da, ceva s-a întîmplat..." Pleacă pentru trei săptămâni la Iași, anunță bătrânul fonfăit, cu o gură fără salivă. Se lăsă să cadă în fotoliu. Genunchii înțepeniți nu voiau să-l mai asculte. Valerica Scurtu tresări: ― Pleacă?! ― Peste un ceas. Te roagă să-i dai înapoi valiza. Femeia privi nehotărâtă în jur. Nu-i era frică de Melania Lupu, o bleagă, nici de Popa, hapsân
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
în piept, Grigore Popa gemea. Degetele încîrligate rămăseseră înfipte în poalele halatului vătuit. Sculptorul dormea adânc. Somn tânăr, destins, cu mâinile și picioarele împrăștiate, alungând, nesuportând odihna unui al doilea în același pat. Panaitescu sforăia. Îi alunecase capul peste marginea fotoliului. Mărul lui Adam se zbătea viu, ca un animal mic prins în cursă. Vâlcu se apropie pășind fără zgomot. Îi prinse delicat ceafa căutând altă poziție. Panaitescu tresări căscând un ochi congestionat, încleiat de somn, apoi adormi din nou. Contabilul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
al cărui chip părea sfâșiat de viziunile de apocalips ale unui coșmar. Grigore Popa își frecă mâinile înghețate: ― Bine că a plecat! Aș bea ceva fierbinte... ― E o idee! exclamă Melania Lupu. Se descotorosi de pledul gros, ridicîndu-se sprintenă din fotoliu. Sînteți invitații mei! Vă pot oferi o ceașcă de cacao. După aceea, voi telefona domnului Van der Hoph. Insomnia nu-i alterase chipul. Același ten proaspăt, ochii limpezi își păstraseră expresia deschisă, aproape naivă, părul alb, frizat natural, se pieptănase
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se suspectează și pe el... Auzi un foșnet și întoarse capul. Manșeta unui ziar apăruse sub ușă. Făcu câțiva pași. Glasul lui Popa îl opri: ― Pardon, tinere! E gazeta mea! Sunt abonat! Își culese înțepat jurnalul și se întoarse în fotoliu. Matei îi aruncă o privire peste umăr. Bătrânul consulta rubrica deceselor din mica publicitate. ― Și-acum ce facem? întrebă încet Panaitescu. Purta un costum elegant de casă cafeniu cu batistă și cravată din lână galbenă. Frizura complicată îi acoperea iluzoriu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ziceați adineauri că e total ramolit! ― Să luăm acum varianta cealaltă. Că nu-l descoperă. Individul care l-a aranjat pe Panaitescu pare al dracului de dibaci. ― Vor clasa dosarul și cu asta basta! Grigore Popa se lăsă pe spatele fotoliului: ― Încep să cred că într-adevăr nu ești dumneata asasinul. Știi ce înseamnă, tinere, să clasezi un dosar? Asta presupune săptămâni și chiar luni de cercetări, anchete și paraanchete. Vom fi urmăriți pas cu pas, minut de minut. Iar peste
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
circumspect. ― Nu cumva această atitudine urmărea să ascundă anumite chestiuni? Bătrâna făcu ochii mari și maiorul completă: ― Ceva ascuns în trecutul soților Panaitescu. Mă gândesc la o discreție impusă de împrejurări speciale. Femeia începu să se joace cu ciucurii de la fotoliu. Se aplecase și printre bucle i se vedea pielea capului foarte roz. " Cît e de departe de realitate, draga mea... Numai tu ești în stare să-ți dai seama... Mistere în viața Panaiteștilor! Niște oameni drăguți, inofensivi. Doreau doar să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
asta! Chem Miliția! Se repezi spre telefon și ridică receptorul. Matei schiță un gest s-o oprească. Melania Lupu duse degetul la buze șoptind: ― Lăsați-o. ― Ai căpiat?! Nebuna e în stare să toarne tot. Grigore Popa se ridică din fotoliu. Îngăimă: ― Apasă pe furcă, pentru numele lui Dumnezeu! Bătrâna respiră adînc: ― Domnișoara Scurtu are dreptate. Tablourile astea sânt un blestem. Le vom preda domnilor de la Miliție. E desigur mai bine așa. Vorbea fără să-și dezlipească ochii de spinarea femeii
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de pe care zbuciumul, schimele crispate, ticurile se alungaseră. Melania Lupu strivi o lacrimă cu pumnul ei mic de copil. ― Sărăcuța! Ce destin... Sculptorul, căzut într-o stare de prostrație, respira anevoie, cu gura deschisă. Mâinile îi atârnau grele, atingând marginea fotoliului. Grigore Popa se ghemuise și mai mult între umerii îmbrobodiți. Semăna cu un animal urât, fără gât. Pe figura întunecată ochii se zvârcoleau căutând în toate părțile. Vorbi, fără să-și dea seama, cu glas tare: 65 ― Și totuși nefericita
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
am gîndit? ― De ce n-ai fi dumneata criminalul, tinere? Numai pentru că ești dobitoc? "Trebuie să rezist până vine olandezul. După aia, cu banii în buzunar..." Hotărî să fie prudent. N-avea voie să comită cea mai mică eroare. Înțepeni în fotoliu ancorîndu-și degetele ca niște căngi în brațele acoperite de o husă de creton. Matei, negru de furie, răcnea cu spume la gură. ― Idiotule! Cum i-am omorît? Își întinse palmele goale: Cu ce? Explică-mi, cap de bou! Cum?! Popa
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
știi?! Bătrânul o privea cu ură. Nici usturoi nici... Avea dreptate maiorul! Melania Lupu zâmbi trist: ― Deci a reușit. Asta a urmărit și iată că a izbutit. ― L-a aiurit ca pe un sugaci, spuse Doru Matei improvizând așternutul în fotoliu. Uite cu cine m-am înhăitat! ― Domnii de la Miliție, constată liniștită Melania Lupu, încearcă să ne dezbine, au simțit că jucăm toți pe aceeași carte și ne ațâța unul împotriva celuilalt. Accentuă: Știu că sîntem complici. Grigore Popa îi măsură
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cumva în afara societății, înjosită. Îmi povestea Marin că atunci când stă de vorbă cu o femeie căsătorită, instinctiv se întunecă la față, dar în același timp o lasă să treacă înainte. O consideră superioară. Începu să se joace cu ciucurii de la fotoliu. Nu m-ar surprinde să aflu că e undeva, la un bărbat. ― Nu numai vecinii, râse Cristescu, dar tot cartierul ar fi aflat-o până acum. ― Credeți? La mentalitatea ei, n-o văd trâmbițând o legătură neoficială. ― Cu câțiva ani
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
om straniu. ― Copilării, rosti tonică Melania Lupu. Domnul Van der Hoph va sosi mâine, sânt încredințată. Matei scutură violent din cap. ― Lasă asta... Cu pașii aceia... Zici că-i auzi. Crezi că... ― Hm, bătrânul se ghemui și mai mult în fotoliu. Cine ar putea ști?! Cine ar putea răspunde? Melania Lupu izbi puternic palmele. ― Dumnezeule! Doar nu credeți în spirite! ― Nu și totuși pașii îi aud! Apăsați, siguri... Exact cum călca el. Nu reușeam să-mi amintesc... ― E lemnul vechi, domnule
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ovăz fiert, plăcintele lor cu carne. Poate chiar mâine o să am banii... Adică un cec. Am să-mi cumpăr o meda..." Gândul rămase suspendat. Simți o durere sfredelitoare în tot trupul și deschise gura sufocat. Țâșni cu un urlet din fotoliu, apoi se prăbuși. ― A murit! spuse îngrozită Melania Lupu. Doru Matei înghiți în sec: ― Cianură. * Întins pe divan, maiorul Cristescu privea perdeaua încărcată cu maci și albăstrele. Dincolo de tulul subțire, un felinar ridica o lumină gălbuie, ca de vată. Maiorul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
obosit. Dacă ați încerca să vă calmați... ― Cum dracu' ai reușit să ne aiurești? Sau o mai fi într-adevăr cineva... Simt o respirație ciudată... ― Copilării! Sîntem singuri. Tot atât de singuri pe cât pot fi doi oameni. Sculptorul se aruncă într-un fotoliu. Dinții îi clănțăneau: ― Valerica avea dreptate. Trebuie anunțată Miliția. Cu ce mă încălzesc banii dacă crăp sau o să înnebunesc? ― Vom fi și mai prudenți, domnule Matei. ― Prudenți! Stau nemâncat de trei zile, abia îndrăznesc să aprind o țigară, mi-e
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Relativ. Am întîlnit-o în 1965 la Ambasador, cu ocazia unui dejun de afaceri. Maiorul încruntă sprâncenele. ― Dejun de afaceri?! ― N-ați știut că doamna Lupu este una din puținele dumneavoastră specialiste în dialectul tembo-habe? Maiorul simți nevoia să apuce brațele fotoliului. Mărturisi: ― Un amănunt pe care-l ignoram... ― Mi-am dat seama. Doamna Melania Lupu făcea oficiul de translator. ― Cine v-a recomandat-o? ― Nu-mi aduc aminte. Cred că africanii o cunoșteau mai de mult. M-a cucerit personalitatea ei
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de ghips. ― Ce fel de statuie? Locotenentul ridică din umeri. ― După părerea lui Ciobanii ar putea fi un aruncător de disc. ― Interesant... Am să trec să-l văd și eu. * Prin oblonul de lemn se strecura o lumină murdară. În fotoliul unde stătea de obicei Grigore Popa dormea motanul. "Van der Hoph se ține totdeauna de cuvânt, gândi Melania Lupu. Dacă intervenea ceva, mi-ar fi telefonat. Înseamnă că l-au oprit." " O treabă scârboasă, gândi Doru Matei. Era rece... Mai
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
veste de la Valerica Scurtu? ― Din nefericire nu. Sîntem atât de îngrijorați! Tocmai voiam să vă întreb... " Un curaj uluitor. Ai putea crede totul despre ea în afară de ceea ce presupune în general o crimă: josnicie, îndrăzneală, cruzime." Cântări silueta fină, așezată în fotoliu. Întâlnită în alte condiții, putea trece drept soția distinsă și bine educată a unui mare profesionist ori a unui diplomat, o femeie care cântă la pian Mozart și Schumann și pictează acuarele delicate. Râse încetișor. " În orice caz, olandezul are
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
o ia întotdeauna acasă. ― E abia 12, spuse maiorul privindu-și ceasul. O să mă întorc mai târziu. Până atunci se trezește cu siguranță și domnul Matei. ― O, sânt convinsă. Urmări privirea maiorului și făcu un efort să se stăpânească. Sub fotoliu, foarte aproape de locul unde se prăbușise, se vedeau ochelarii bătrânului. Cristescu îi ridică și-i puse pe masă. Pe buze îi plutea un zâmbet vag. Salută și ieși. Melania Lupu îi luă în mână. "O gafă îngrozitoare..." Știa și maiorul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
va pierde mințile. Dar poate că dumneavoastră, asistând la ieșirile lui necontrolate, ați fi judecat altfel. Noi eram obișnuiți. Puneam totul pe seama profesiunii. M-am neliniștit abia când a început să strige și... să umble dezbrăcat. Maiorul se răsuci în fotoliu căutând o poziție mai comodă. ― Să recapitulăm, doamnă! Doru Matei afirmă în declarația sa că i-a omorât pe cei trei: Panaitescu, Valerica Scurtu, Grigore Popa. Bătrânei îi dădură lacrimile. Clătină din cap. ― Îngrozitor... ― ... explică de asemenea destul de amănunțit cum
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
o aventură... Pe amândoi ne așteaptă necunoscutul. Motanul miorlăi. ― Știu, dragul meu, te plictisești. Erai obișnuit să te amuzi la ora asta. Îl duse în odaia ei și dădu dramul la televizor. Stinse apoi lumina și părăsi apartamentul. Cocoțat pe fotoliul Melaniei Lupu, motanul urmări un film unde Raf Valone suferea pentru o brună superbă cu pomeți înalți. Ioana Dogaru ținea buzele strânse. ― Nu cred că e bine ce faceți, oftă Cristescu. În imobilul din Strada Crăiței s-au comis trei
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
s-a întîmplat... Îmi repugnă! Cred că, în sfârșit, am să mă mut. ― O idee admirabilă, interveni Melania Lupu. E atât de trist acum la noi... Te lovești mereu de câte o amintire: Uite, aici, croșeta biata Valerica... sau în fotoliul acesta citea gazeta domnul Popa... Își șterse o lacrimă. Cu siguranță va trebui să ne mutăm. Maiorul oftă: ― Îmi vine să cred că ați și făcut-o. ― Nu înțeleg! ― Ați părăsit casa cu intenția de a nu vă mai întoarce
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
jocurile copilăriei la filozofie?“ „În coaie“, îi răspunde Demonax cinicul. (Lucian din Samo sata, Viața lui Demonax.) * De ce ne este atât de greu să credem că neantul e chiar sentimentul eliberator pe care îl trăim atunci când ne prăbușim obosiți în fotoliul din sufragerie după o zi infernală? * Un individ fericit e fericit pentru că se vede confirmat în micul lui neant personal (de iubire, de succes, de destin...). Neantul nu suferă de logoree și uneori ascunde îngeri... Atâta doar că nu oricui
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]