7,541 matches
-
p. 371. 8 Lector Aurel Jivi, op. cit., p. 612. 9 Diac. Asist. Ion Caraza, „Simbolul Niceo-Constantinopolitan în viața și spiritualitatea Bisericii”, în rev. Ortodoxia, Anul XXXIII (1981), Nr. 3, p. 433. 8 Sfântă, Sobornicească și Apostolească; într-un Botez, spre iertarea păcatelor, și în învierea morților și a vieții veacului ce va să fie. Simbolul Niceo-Constantinopolitan are însemnătate aparte pentru viața Bisericii. Nimeni nu poate deveni mădular al Bisericii dreptmăritoare a lui Hristos dacă nu este botezat, și Taina Botezului se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aceasta nu trebuie să-l facă să nu creadă celor scrise. Căci mai bine este ca cei ce nu pricep să tacă și să creadă, decât să nu creadă din pricina neînțelegerii. Căci cel ce nu pricepe poate să aibă întrucâtva iertare, pentru că cercetând s-a liniștit. Dar cel ce, nepricepând, își născocește cele necuvenite și grăiește cele nevrednice de Dumnezeu rămâne cu osânda îndrăznelii neiertată. Căci cel dintâi poate avea din aceste taine neînțelese o mângâiere din Scripturi, ca să primească cum
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile 7 și 8, în PSB, vol. 41, p. 776) „Căci Domnul Iisus Hristos de aceea a venit în lume, ca să țintuiască pe cruce patimile noastre și ca să ne dea iertare păcatelor. Întru moartea Lui ne-am îndreptat, pentru că prin sângele Lui a ajuns să se curățească întreaga lume”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Tâlcuiri la Sfânta Scriptură. Despre Iacob și despre viața cea fericită, Cartea I, 17, în PSB, vol. 52
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
puțin și Mă veți vedea, deoarece a treia zi va învia, după ce a vestit și duhurilor din închisoare. Iubirea de oameni s-a arătat desăvârșită și prin aceasta, El mântuind nu numai pe cei ce viețuiau pe pământ, ci vestind iertarea și celor coborâți și ținuți în întunericul ascunzimilor fără fund 63 , precum s-a scris (I Pt. 3, 19)”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Unsprezecea, cap. 2, în PSB, vol. 41, p. 995) „...Desființând
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
79 „Singurul cântar pentru noi este acela al meritelor și în cântărirea faptelor, bune sau rele, greutatea se lasă într-o parte sau alta. Dacă se înclină către cele rele, este vai de făptaș, iar dacă, dimpotrivă, către cele bune, iertarea este aproape. Nimeni nu este fără de păcat, dar când precumpănește binele, păcatele se ușurează, se umbresc, se spulberă. Așadar, în ziua judecății, faptele noastre ori ne ajută, ori ne aruncă în prăpastie, ca și cum ne-ar fi piatră legată de gât
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
VII, în PSB, vol. 17, p. 599) „ ... e o putere și o lucrare proprie și foarte însemnată a Duhului aceea de a curăți și de a ierta păcatele, cum mărturisește cuvântul evanghelic. Deci cel ce a mărturisit pe seama Lui puterea iertării păcatelor, I-a mărturisit odată cu aceasta și dumnezeirea 78”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rugăciunea domnească, Cuvântul III, în PSB, vol. 29, p. 429-430) „Credem că Duhul subzistă și este cu adevărat El Însuși ceea ce este și se zice: există
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ci 108 deasupra fiind zidiți, adică zidiți peste ceva”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la titlul Faptelor apostolilor, (La începutul Faptelor Apostolilor - II), în vol. Omilii la săracul Lazăr. Despre soartă și Providență..., p. 313-317) „... mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor ...” „(Botezul - n.n.) se numește baie, pentru că suntem curățiți de păcate; se numește harismă, pentru că ni se șterg pedepsele pentru păcate; se numește luminare, pentru că privim acea sfântă lumină mântuitoare, în care vedem cu pătrundere Dumnezeirea; se numește desăvârșire, pentru că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
privim acea sfântă lumină mântuitoare, în care vedem cu pătrundere Dumnezeirea; se numește desăvârșire, pentru că nu-i lipsește nimic”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. VI, 26.2., în PSB, vol. 4, p. 181) „Botezul este răscumpărare pentru cei robiți, iertare greșelilor, moarte păcatului, renaștere sufletului, haină luminoasă, pecete neatacată, căruță către cer, pricinuitoare a împărăției cerurilor, harul înfierii”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XIII-a, V, în PSB, vol. 17, p. 493) „Prin botez ni se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sf. Iustin Martirul și Filozoful, Dialogul cu iudeul Tryfon, Partea Întâi, XIV, în PSB, vol. 2, p. 138) „Să ne amintim de asemenea și de greșelile ce le-am săvârșit, între altele, și aceea că fără botez n-ar exista iertare de păcate”. (Origen, Exortație la martiriu, cap. XXX, în PSB, vol. 8, p. 375) „Sufletul care și-a spălat păcatele prin botez și a fost curățit omul cel vechi, sufletul acela este pe viitor potrivit pentru a fi locuință a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
topit; ești plăsmuit din nou, fără să fii strivit; ești vindecat, fără să suferi dureri... !” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XIII-a, III, în PSB, vol. 17, p. 491) 109 „Botezul este răscumpărare pentru cei robiți, iertare greșelilor, moarte păcatului, renaștere sufletului, haină luminoasă, pecete neatacată, căruță către cer, pricinuitoare a împărăției cerurilor, harul înfierii”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XIII-a, V, în PSB, vol. 17, p. 493) „După ce am fost luminați
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
moștenitori, ci și mădulare ale lui Hristos; nu numai mădulare, ci și biserică; nu numai biserică, ci și instrumente ale Duhului. Binecuvântat este Dumnezeu, singurul Care face minuni. Ai văzut câte sunt darurile botezului? Mulți cred că singurul dar este iertarea păcatelor, noi însă am numărat zece vrednicii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia a III-a a aceluiași rostită către neofiți, în vol. Cateheze baptismale, p. 59) „Cu lacrimile ochilor lui, Petru s-a botezat a doua oară (prin pocăință
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Apoi dacă toate acestea le primești cu cugetul tău și nu le mai cerni, cum de numai lui Dumnezeu îi ceri cuvânt și pare că te îndoiești că El va preface trupul nostru? Dar cum pot fi acestea vrednice de iertare?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XVII, p. 174-176) „Nici n-ar fi făcut Dumnezeu atâtea, dacă ar fi fost ca să nu mai înviem noi, ci să putrezim și să pierim cu totul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
însă iartă prin veșnica sa regenerare. Omul pustiu nu se reface ci-și perpetuează pieirea. Lacrimă după lacrimă de am pune nu ar vindeca rănile pricinuite de viciul uman. Continuăm să trăim într-o tenebroasă rutină. Natura divină își cere iertare după ce curcubeul sparge cu gingășia sa de culori zidul mohorât clădit de furtună. Atunci vor apărea zburdalnici mieii albi, năzdrăvanii văzduhului ce filtrează în lâna lor mițoasă blândele mângâieri ale soarelui. Copacii se vor reface oblojiți de vraciul blond purces
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]
-
de plăceri. Ajunsese atât de sărac încât a fost nevoit să îngrijească porcii unui localnic și să râvnească la mâncarea acestora. Și-a venit însă în fire, s-a hotărât să se întoarcă la tatăl său și să-și ceară iertare pentru ceea ce făcuse. Tatăl l-a primit cu drag, s-a bucurat de întoarcerea acestui fiu pe care nu spera să-l mai vadă vreodată și a dat o petrecere în cinstea lui. Fratele mai mare era însă invidios și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ca mai întâi să taie capul celui mai tânăr dintre ei toți, ca nu cumva, văzând el masacrul celorlalți, să primească lepădarea de credință. Când tânărul a îngenunchiat, iar călăul și-a scos sabia, a venit cineva care a anunțat iertarea lor și a oprit cu voce tare, de departe, executarea. Atunci cel mai tânăr, fiind nemulțumit că a scăpat de masacru, a zis: „Oare Romanos, căci așa se numea el, nu a fost vrednic de a fi numit mucenic al
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
fără de milă, mucenicii iertau și cereau îndurare pentru cei vinovați de supliciile la care erau supuși. Chinuiți fiind, pentru ei mai dureroasă era osânda ce-i aștepta pe călăi, decât pieirea trupului lor; astfel, dați morții, ei se rugau pentru iertarea, pacea și viața tuturora. Așa s-au stins pentru lumea aceasta și așa și-au încheiat ei lupta și biruința: rugători înaintea lui Dumnezeu pentru toți, devenind pilde strălucite de statornicie în credință, modele de virtute, icoane ale curajului, bărbăției
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
că deja se află la așa mare onoare că poate cere să i se arate o viziune în care să vadă dacă va suferi sau va fi păsuită. Se știe și că păcătoșii de atunci vizitau mărturisitorii pentru a primi iertarea greșelilor<footnote Ibidem, p. 14. footnote>. Trupurile martirilor, devenite sfinte moaște, erau ridicate în grabă de creștini și îngropate cu mare grijă, dragoste și pietate în locuri de taină, cunoscute numai de ei. Noaptea mergeau la mormintele lor, le tămâiau
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
reparatorie. Schimbarea reparatorie constă în a admite că individul a greșit, că ar fi putu să procedeze altfel, dar că, în ciuda a tot ceea ce a făcut, nu este un om rău. Alte exemple de schimbări reparatorii pot fi justificările, scuzele, iertarea (Goffman, 1971). Justificările transmit ideea conform căreia individul a făcut ceea ce credea că este corect la momentul producerii evenimentului ("Este adevărat că v-am împins și că oamenii n-ar trebuie să se împingă, dar o albină vroia să vă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
treia zi a înviat din morți; s-a suit la ceruri, șade de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatăl atotputernicul; de unde are să vie să-i judece pe cei vii și pe cei morți. Cred în Duhul Sfânt; Sfânta Biserică Catolică; împărtășirea sfinților, iertarea păcatelor; învierea morților și viața veșnică. Amin Miezul Crezului se află în chiar centrul său unde se spune despre Isus: „a pătimit sub Ponțiu Pilat, s-a răstignit, a murit și s-a îngropat. A coborât în Iad; a treia
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
61-64). În dimineața următoare, autoritățile iudaice l-au trimis pe Isus la Pilat, prefectul roman al Iudeii și Samariei (15,1), care îl supune unui interogatoriu („Tu ești regele iudeilor?”) și se oferă să-l elibereze după obiceiul tradițional al „iertării de Paști” (15,2-14) acordate de guvernator. Mulțimea cere însă eliberarea lui Baraba și solicită uciderea lui Isus, Pilat dispunând, în consecință, ca Isus să fie răstignit (15,15). Celelalte evanghelii vin cu noi elemente particulare ce între-gesc descrierea acestor
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
dorit oare cu adevărat să ucidă un profet popular și taumaturg în ajunul Paștelui, chiar în afara zidurilor Ierusalimului? Probabil o simplă pedeapsă sau închisoarea ar fost suficiente. Dar s-a gândit că ar fi mai bine să decidă poporul. Propunerea iertării de Paște Toate cele patru evanghelii ale Noului Testament vorbesc despre așa-numita iertare de Paște (Mc 15,6-15; Mt 27,15-23; Lc 23,18-25; In 19,10-12). Deși unii savanți critici au pus la îndoială istoricitatea acestei cutume, e
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
chiar în afara zidurilor Ierusalimului? Probabil o simplă pedeapsă sau închisoarea ar fost suficiente. Dar s-a gândit că ar fi mai bine să decidă poporul. Propunerea iertării de Paște Toate cele patru evanghelii ale Noului Testament vorbesc despre așa-numita iertare de Paște (Mc 15,6-15; Mt 27,15-23; Lc 23,18-25; In 19,10-12). Deși unii savanți critici au pus la îndoială istoricitatea acestei cutume, e puțin probabil ca o tradiție lipsită de autenticitate - a cărei falsitate putea fi cu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
a elibera mai mulți prizonieri (Josephus, Antichități iudaice 17.204). Și Josephus spune că Albinus (62-64 d.C.), procurator al întregului regat peste care domnise anterior Irod, a eliberat mai mulți prizonieri când își pregătea ieșirea din funcție, ceva asemănător cu iertarea prezidențială last-minute. Un document oficial, datând din anul 85 d.C., afirmă: „Meritai biciuirea ...dar te las mulțimilor” (Papirusul din Florența 61) - un oficial roman renunță la biciuire, deseori un preludiu al răstignirii, și-l eliberează pe criminal. Într-un scenariu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
61) - un oficial roman renunță la biciuire, deseori un preludiu al răstignirii, și-l eliberează pe criminal. Într-un scenariu puțin diferit, Pliniu cel Tânăr, guvernatorul Bitiniei (în Asia Mică) în zilele împăratului Traian (circa 110 d.C.), face referire la iertarea ucigașilor, prin care „acei oameni au fost eliberați ca urmare a cererii lor adresate proconsulilor sau locotenenților lor” (Epistole 10.31). În sfârșit, în Mișna (circa 200 d.C.), o colecție revizuită și publicată a legii iudaice orale, se spune că
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
romani au eliberat prizonieri; după câte se pare, așa procedau și alți conducători din regiunea de est a Mediteranei. Raționamentele acestor acțiuni erau pur politice, cu scopul de a satisface cererile mulțimii și, astfel, să intre în grațiile ei. Așadar, iertarea de Paște reflecta șiretenia instinctelor politice ale lui Pilat, nu slăbiciunea politică sau bunăvoința umană. Ea țintea să arate respectul romanilor pentru marea sărbătoare religioasă a evreilor, ca și cum ar spune: „Ținând cont de celebrarea eliberării din sclavie, vom elibera pe
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]