8,512 matches
-
nefericire și ticăloșii. Imposibil să nu cauți modernizarea, progresul tehnologic. Imposibil să refuzi inovația tehnică propusă de întreprinderi. Imposibil să nu dorești să trăiești tot timpul într-un și mai mare confort. Imposibil să nu vrei să reduci la maximum incertitudinea atunci cînd iei o hotărîre: mai ales în cazul deciziilor importante este imposibil să acționezi înainte de a cunoaște suficient de bine problema și riscurile ei. Aceste imposibile moderne pot ucide, afacerea sîngelui contaminat stă mărturie. Oamenii au putut să salveze
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Afirmația "lumea e complexă" are două semnificații foarte diferite. Presupunem, cel mai adesea, că e o trăsătură a lumii, că lumea e o realitate (politică, economică, tehnologică, culturală...) complexă: ne gîndim la aspectele legate de accelerarea timpului, multiplicarea schimbărilor, creșterea incertitudinii. Din moment ce complexitatea e o trăsătură a lumii, trebuie să gîndim complexitatea pentru a gîndi lumea. Acesta este raționamentul gîndirii realiste. Ceea ce propunem vine dintr-o cu totul altă atitudine (filosofică, politică, morală) și anume, complexitatea lumii este o viziune asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și descompunerea umanului sunt strîns legate între ele. Dezbaterile metodologice și epistemologice, din ce în ce mai numeroase și mai sofisticate, pierd din vedere esențialul. Oricare ar fi demersul său, explicativ, cognitiv sau hermeneutic, expertul în uman urmărește să cunoască realitatea pentru a reduce incertitudinea din jurul comportamentelor umane în chestiune. După cum explică Pierre Bourdieu, sociologia nu presupune că oamenii sunt agenți raționali. Ea postulează însă că ei nu acționează la întîmplare. În calitate de știință, sociologia trebuie să găsească rațiunea comportamentelor lor: "Sociologia postulează că, în felul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
plecînd de la un principiu unic sau de la un ansamblu coerent de principii 126." Științele umane și-au însușit cu totul postulatul lui Leibniz: nimic fără rațiune (nihil est sine ratione)127. Ele sunt capabile să găsească justificarea, adică să reducă incertitudinea din jurul oricărui comportament, al oricărei decizii, oricărei credințe. Căutînd să cunoască realitatea a ceea ce s-a întîmplat, se întîmplă sau se va întîmpla, străduindu-se să reducă incertitudinea, specialistul în uman se străduiește să întemnițeze trecutul, prezentul, viitorul. Și toate
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
sine ratione)127. Ele sunt capabile să găsească justificarea, adică să reducă incertitudinea din jurul oricărui comportament, al oricărei decizii, oricărei credințe. Căutînd să cunoască realitatea a ceea ce s-a întîmplat, se întîmplă sau se va întîmpla, străduindu-se să reducă incertitudinea, specialistul în uman se străduiește să întemnițeze trecutul, prezentul, viitorul. Și toate acestea în numele unei anumite concepții asupra cunoașterii și științei. MARJĂ DE LIBERTATE ȘI LIBERTATE Spiritul modern asociază știință, cunoaștere și libertate. Producînd cunoaștere, pe care o consideră eliberatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
acestea în numele unei anumite concepții asupra cunoașterii și științei. MARJĂ DE LIBERTATE ȘI LIBERTATE Spiritul modern asociază știință, cunoaștere și libertate. Producînd cunoaștere, pe care o consideră eliberatoare, științele umane ar produce libertate. Ele ar aduce emanciparea. A reduce, însă, incertitudinea din jurul acțiunilor umane (a întemnița trecutul, prezentul, viitorul) nu înseamnă a reduce libertatea oamenilor? A cunoaște realitatea istorică, sociologică, economică nu înseamnă a pune și mai multe limite în acțiunea omului? A denunța realitatea, adică adevărul, nu înseamnă a acționa
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
libertate marginală. Științele umane marginalizează libertatea umană. Istoricii, sociologii, economiștii, psihologii justifică nevoia imperioasă a omului de realism, îl susțin în demersul său, care se vrea realist, de a vrea să-și gestioneze "marjele de libertate". Marjă de libertate și incertitudine sunt strîns legate între ele: "marjă de libertate" înseamnă incertitudine marginală a acțiunilor, deciziilor, credințelor, viselor. Între ideea de "marjă de libertate" și cea de libertate este o diferență de natură, nu de grad. A ELIBERA FIINȚA UMANĂ DE ȘTIINȚELE
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
psihologii justifică nevoia imperioasă a omului de realism, îl susțin în demersul său, care se vrea realist, de a vrea să-și gestioneze "marjele de libertate". Marjă de libertate și incertitudine sunt strîns legate între ele: "marjă de libertate" înseamnă incertitudine marginală a acțiunilor, deciziilor, credințelor, viselor. Între ideea de "marjă de libertate" și cea de libertate este o diferență de natură, nu de grad. A ELIBERA FIINȚA UMANĂ DE ȘTIINȚELE UMANE A accepta ideea de realitate istorică, realitate economică sau
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
comportamentul nefiind libere, pentru că sunt, de exemplu, condiționate sociologic, problema responsabilității nici măcar nu se pune. Ne întrebam ce înseamnă nevoia noastră de a înțelege, dorința de a explica ființa umană. Prizonier al științelor autoproclamate umane, omul modern vrea să reducă incertitudinea acțiunilor umane și, în felul acesta, să marginalizeze libertatea umană. El, care e cuprins de o asemenea dorință de libertate, refuză să fie liber și, deci, responsabil. Științele umane sunt umane? N-a venit, oare, timpul să ne eliberăm de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
unui demers specific de cunoaștere. Dacă a cunoaște înseamnă a te naște împreună cu, a cerceta posibilul, a i te deschide înseamnă a renaște. A te naște către libertate și responsabilitate. CUNOAȘTERE A POSIBILULUI: TRECUTUL, PREZENTUL ȘI VIITORUL O MARE DE INCERTITUDINE Cunoașterea posibilului e un exercițiu de stil, o speculație intelectuală, sau e pură visare? Să ne oprim la alt eveniment major al secolului al XX-lea, nazismul. Istorici, sociologi, politologi, economiști, psihanaliști au scris tomuri întregi menite să ne facă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
fost naționalist, dar nu rasist. N-ar fi existat Auschwitz, "umanitatea ar fi mai inocentă". Aceasta este, în rezumat, de-monstrația făcută de Ashby Turner Jr. A cunoaște posibilul înseamnă a transforma evenimentele obligatorii în evenimente întîmplătoare și deci a alimenta incertitudinea. Plecînd de la evenimente capitale pentru soarta umanității, istoricul american reușește să construiască un posibil, o istorie alternativă extrem de plauzibilă. Această cale de cercetare sporește incertitudinea față de trecut și de prezent. Cu cît posibilul e mai verosimil, cu atît munca de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
A cunoaște posibilul înseamnă a transforma evenimentele obligatorii în evenimente întîmplătoare și deci a alimenta incertitudinea. Plecînd de la evenimente capitale pentru soarta umanității, istoricul american reușește să construiască un posibil, o istorie alternativă extrem de plauzibilă. Această cale de cercetare sporește incertitudinea față de trecut și de prezent. Cu cît posibilul e mai verosimil, cu atît munca de cercetare creează incertitudine: Istoria a apucat-o pe un drum, dar ar fi putut la fel de bine să o apuce pe un altul, cu totul diferit
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
evenimente capitale pentru soarta umanității, istoricul american reușește să construiască un posibil, o istorie alternativă extrem de plauzibilă. Această cale de cercetare sporește incertitudinea față de trecut și de prezent. Cu cît posibilul e mai verosimil, cu atît munca de cercetare creează incertitudine: Istoria a apucat-o pe un drum, dar ar fi putut la fel de bine să o apuce pe un altul, cu totul diferit. Umanitatea ar putea la fel de bine să fie astăzi alta. "Dar, dacă refuzăm teza determinismului, trebuie să ne punem
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
american nu încearcă o asemenea explicație. Henry Ashby Turner Jr. și Mark Walker ne oferă, prin lucrările lor, două cercetări atipice. Cei doi se îndepărtează într-o mare măsură de demersul obișnuit, propriu specialiștilor în uman. În loc să caute să reducă incertitudinea din jurul evenimentelor, ei o sporesc. Ei nu caută să explice, ei eliberează trecutul și prezentul. Demersul lor ilustrează și concretizează ideea lui Paul Veyne potrivit căreia istoria este alcătuită din endechomena allôs echein, "lucruri care ar putea fi altfel": "Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
omul modern le "probabilizează". Prin metode din ce în ce mai sofisticate, el încearcă să stabilească și mai fin probabilitatea evenimentelor care îl preocupă, șansele/riscurile ca ele să aibă loc. A transforma evenimentele în probabilități a le "probabiliza" înseamnă a încerca să reduci incertitudinea, să vrei să controlezi cursul evenimentelor. "Proba-bilizarea" evenimentelor, voința de a reduce incertitudinea și dorința de a controla lumea sunt trei trăsături de nedisociat ale spiritului modern. Teoria posibilelor-imposibilelor se opune "probabilismului" general, expresie a unei viziuni prometeene și foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
mai fin probabilitatea evenimentelor care îl preocupă, șansele/riscurile ca ele să aibă loc. A transforma evenimentele în probabilități a le "probabiliza" înseamnă a încerca să reduci incertitudinea, să vrei să controlezi cursul evenimentelor. "Proba-bilizarea" evenimentelor, voința de a reduce incertitudinea și dorința de a controla lumea sunt trei trăsături de nedisociat ale spiritului modern. Teoria posibilelor-imposibilelor se opune "probabilismului" general, expresie a unei viziuni prometeene și foarte calculate a lumii. Un posibil nu este un eveniment mai mult sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Bourdieu explică, spre exemplu, că e în mare măsură improbabil ca agenții să pună în discuție structurile sociale, că cel mai probabil este ca ei să joace în interiorul acestora. Explicațiile sale, care se vor științifice și critice, nu reduc, oare, incertitudinea în privința comportamentelor noastre, în sensul aservirii față de organizarea socială existentă? Chiar dacă tributar spiritului probabilist, demersul lui Henry Ashby Turner Jr. e original prin aceea că sporește în mod considerabil incertitudinea: transformînd un eveniment esențial, considerat probabil, într-unul improbabil, viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
sale, care se vor științifice și critice, nu reduc, oare, incertitudinea în privința comportamentelor noastre, în sensul aservirii față de organizarea socială existentă? Chiar dacă tributar spiritului probabilist, demersul lui Henry Ashby Turner Jr. e original prin aceea că sporește în mod considerabil incertitudinea: transformînd un eveniment esențial, considerat probabil, într-unul improbabil, viziunea sa face ca Istoria și lumea noastră să pară întîmplătoare și ne obligă să ne punem problema responsabilității în privința modului în care vorbim despre nazism și Holocaust. Spiritul probabilist nu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
210 Întemnițarea trecutului, prezentului, viitorului: o dorință "științifică" 214 Marjă de libertate și libertate 216 A elibera ființa umană de științele umane 217 De la cunoașterea realității la cunoașterea posibilului 218 Cunoaștere a posibilului: trecutul, prezentul și viitorul o mare de incertitudine 222 Cum să nu încerci să explici drumul pe care au pornit-o oamenii? 227 Posibil nu înseamnă probabil 232 Ce face cercetătorul studiind posibilele și imposibilele oamenilor? 235 Posibilul: o veche temă filosofică și poetică 237 Care este realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
43,8 %,) de aproximativ 1,5 ori mai mare la sinucigașii care au consumat anumite cantități de alcool, Înainte de trecerea la săvârșirea actului autoagresiv, față de cei care nu au consumat alcool (tabelul 3). Prezentul studiu Înregistrează o oarecare marjă de incertitudine datorită imposibilității de a lua În calcul și cazurile de deces prin Înec, cădere de la Înălțime, intoxicație alcoolică, decese aparent involuntare, cărora nu li s-a putut stabili existența motivației suicidare. 3. Dinamica sinuciderilor pe grupe de vârstă (tabelul nr.
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
din semne corespunzătoare obiectelor gîndirii și din regulile operării cu ele, care urma să reprezinte mijlocul universal de cunoaștere și de descoperire a adevărului și, în același timp, un sistem universal de comunicare, în care situațiile de ambiguitate și de incertitudine să fie excluse. Ca atare, în această characteristica, ideile simple și nedecompozabile ar fi desemnate prin numere prime, ca simboluri, încît, prin înmulțire, să se obțină numere compuse ce redau concepte compuse, un număr compus reprezentînd astfel o combinație de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
constatări și se pot emite aprecieri în legătură cu soluțiile date de Eminescu și de traducătorii ulteriori, iar asemenea observații ar putea condu-ce la prevalența îndoielii în raport cu încrederea în ceea ce privește valabilitatea textului filozofic tradus, măcar în sensul că acesta stă mereu sub zodia incertitudinii sau că uneori este modificat în procesul traducerii și, deci, tradus inadecvat. Aceasta însă nu ar fi corect, deoarece asemenea chestiuni de amănunt nu pot prejudicia redarea originalului în traducere, dacă semnificațiile acestuia se regăsesc în ea, indiferent sub ce
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
preferințe în politica externă. Mai întâi, generozitatea termenilor unificării acceptați prin cadrul "Doi-Plus-Patru" contrazice interpretarea acestor măsuri ca o expresie a intereselor Germaniei. În împrejurări în care presiunile pentru unificare deveniseră, practic, de neoprit, Germania ar fi putut profita de incertitudinea privitoare la evenimente pentru a impune un set mai puțin oneros de precondiții. Totuși, Germania s-a consultat intens cu alte puteri majore și a acceptat termeni generoși, care ofereau beneficii substanțiale atât SUA, cât și Franței. Mai mult, acest
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
identității, preocuparea elitelor conducătoare față de suveranitatea lor internă le-a făcut să participe în cadrul instituțiilor internaționale. Mai mult, profesionalizarea, pluralizarea și descentralizarea ierarhiei politicii externe au făcut loc nesiguranței și incoerenței în procesul de luare a deciziilor. Comentatorii observă că incertitudinea politică a dus la o poziție reacționară, și explică natura oarecum opacă a atitudinii Chinei în multe chestiuni cheie, cum ar fi viitorul Taiwanului și unificarea coreeană. De asemenea, aceasta contribuie la explicarea nivelurilor anormal de ridicate ale participării Chinei
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de securitate care modifică percepțiile Chinei asupra propriilor interese (Johnston și Evans, 1999; Pearson, 1999, p. 229). Chiar și unde există semne limitate ale socializării, acest fapt reflectă lipsa de unitate și incoerența procesului de formulare a politicii externe și incertitudinea generată și nu indică o schimbare cognitivă fundamentală (Gill, 2001; Lampton, 2001; Johnston, 2003). Wang concluzionează că afirmației potrivit căreia China se socializează în sensul normelor instituțiilor multilaterale prin politicile sale de implicare îi lipsește plauzibilitatea. Normele reprezentate de aceste
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]