7,663 matches
-
Presupunem că psihicul nostru reprezintă la nivelul potențelor sale o realitate constantă. În anumite condiții, fiecare dintre noi poate fi cuprins de o spaimă patologică, paralizantă. Fiecare dintre noi poate să manifeste, în anumite condiții, un curaj dus dincolo de marginile instinctului de conservare. Fiecare dintre noi, în anumite condiții, poate să manifeste o stare mentală patologică. Problema este însă dacă putem să simulăm, să „înțelegem” stări care în principiu sunt posibile, dar pe care nu le-am experimentat niciodată. Un om
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de partea din profituri destinată constituirii rezervelor, aceasta mai ales atunci când societatea comercială are nevoie de resurse, iar acționarii nu pot să contribuie la creșterea capitalului social. De altfel, se admite că opțiunea pentru sporirea autofinanțării rezultă dintr-un veritabil instinct de conservare al Întreprinderii pentru care obiectivul esențial al politicii financiare este menținerea autonomiei. 313 Totuși, față de aceste numeroase avantaje, autofinanțarea prezintă și inconveniente, dintre care se pot menționa 217: Întreprinderile care privilegiază excesiv autofinanțarea În cadrul resurselor lor de finanțare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Dacă acceptăm concluziile la care ajunge Peter Brown studiind concepția asupra corpului în creștinătatea timpurie, o anumită linie de gîndire occidentală a pus accentul, de la Augustin înainte, mai ales pe discordia dureroasă, aspră între suflet și carne, între voință și instinct și, în genere, pe dualitățile de tip antagonist produse de cădere, adică pe o criză ce trebuia înfruntată adecvat, prin luciditatea rațională și activă, aproape militară, a luptei între contrarii. în Orientul creștin, la Părinții pustiei și la teologii mistici
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adună încet, încet și care deranjează mersul. Originea evitărilor Orice persoană normal constituită evită ceea ce o sperie, ceea ce-i face rău sau o face să sufere. A evita nu este un comportament contra naturii al ființei umane: este, dimpotrivă, un instinct de supraviețuire, pe care evoluționiștii îl explică. Problema care se pune în cazul persoanei deprimate, anxioase, fobice, obsesionale, este că evitarea devine regulă: această persoană evită sistematic ceea ce ar putea să-i fie util și benefic. Cursorul utilizării „cu bună
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
jungian, adlerian... Pulsiuni. Conflict nerezolvat. Vezi criticile recurente adresate terapiilor cognitive și comportamentale exprimate în ultimii aproximativ cincizeci de ani. Pulsiuni, trebuințe, dorințe... De exemplu, conduitele agresive sunt generate de o nevoie de agresivitate. Energie, raport de forțe, rezistență... Trebuințe... Instincte... De tip DSM. Intern și extern, actual și istoric. Vezi capitolul 3. Behaviorism. Cognitivism. Comportamental, cognitiv și emoțional. Eysenck, 1953. Scheele, 1982. Directă, indirectă, euristică, de schimb. Vezi capitolul 1. Bandura, 1977. Lazarus și Folkman, 1984. Kanfer și Saslow, 1969
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
-l cantoneze în problema sa, să-l reducă la diserecția sa. Personalitatea soției sale impunea ca simptomul să fie abordat ca punct de plecare: această situație aproape că justifica intrarea în joc a lui Hubert. In cazul studiat, poate un instinct de dominare la Carolyn, sau iluzia unei tinereți veșnice. In schimb, un anxiolitic însoțit de o terapie cognitivă tratează eficient pe termen lung, iar cooperarea activă a partenerei constituie garanția unei soluții durabile a problemei. Viagra: Pfizer. Levitra: Bayer. Cialis
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nenumărate fișe înainte de a pune ștampila verdictului. Paginile lui nu merg către compunerea de hărți la scară mare; nu execută o cartografiere, ci o scufundare în detalii. Esențialul, pentru critic, ține de accidental, e o acumulare sagace de observații mărunte. Instinctul său cel mai sigur se aplică la prelevarea episodicului, segmentului. Când trece la judecăți globale, cade nu o dată în suprainterpretare sau în alte tipuri de falsificare evaluativă. O cauză ar fi slaba apetență, chiar o anumită mefiență față de teorie și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
este vorba de o logică a dominației. Pe de altă parte, în ochii savanților, separația permite conceperea societății ca realitate secundă, derivată, potrivită pentru a vindeca lipsurile naturii, sau pentru a canaliza surplusurile sale de energie prin intermediul pulsiunilor și al instinctelor. Această viziune este în continuare păstrată." 52. În ultimă instanță, problema alterității ne aduce în față un domeniu privit în general cu scepticism și cu lipsă de interes: etica, sau ceea ce noi numim Morală. Problema ultimă este de a cunoaște
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Femeile și munca 1. Nu este nevoie ca femeile să lucreze, există suficiente provocări pentru femei în creșterea copiilor și în muncile casnice. Scor ales: 2. Toate formele de feminism contravin intereselor femeilor. Scor ales: 3. Femeile nu au aceleași instincte antreprenoriale ca bărbații. Scor ales: 4. Femeile angajate nu trebuie să își ia timp liber pentru a rezolva chestiuni care țin de responsabilități familiale. Scor ales: 5. Pentru o dezvoltare normală a copiilor, este nevoie ca mamele să stea acasă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Femeile și munca 1. Nu este nevoie ca femeile să lucreze, există suficiente provocări pentru femei în creșterea copiilor și în muncile casnice. Scor ales: 2. Toate formele de feminism contravin intereselor femeilor. Scor ales: 3. Femeile nu au aceleași instincte antreprenoriale ca bărbații. Scor ales: 4. Femeile angajate nu trebuie să își ia timp liber pentru a rezolva chestiuni care țin de responsabilități familiale. Scor ales: 5. Pentru o dezvoltare normală a copiilor, este nevoie ca mamele să stea acasă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
reconfortant fiindcă această țară anexată Danemarcei de la 1523 la 1814 și apoi atribuită Suediei, va obține independența în 1905 într-o manieră total lipsită de dramatism. Nu se poate spune același lucru despre Spania sau Catalania, iar Țările basce cedează instinctului naționalist începînd cu 1890. Procesul de desfășurare al naționalismului catalan se relevă a fi clasic; originea lui situată în reacțiunea îndelung amînată față de pierderea privilegiilor fostului regim va fi completată prin dinamica etnoculturală ce se va manifesta și aici în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
denunțarea "exceselor de neînchipuit". În numărul din 29 august L'Illustration va reprezenta acestă acțiune prin imaginea unui soldat prusac înconjurat de cadavre ale copiilor, pe fondul bisericilor incendiate, cu cizma așezată pe trupul unei fetițe, pătruns de "străvechiul său instinct barbar 302". Pînă în 1916 acesta va fi tonul adoptat de francezi față de Germania. Ca să nu rămînă mai prejos, jurnaliștii englezi îi vor numi la rîndul lor pe germani "vandalii moderni" sau pur și simplu "hunii".303 Cît despre propaganda
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
care definește atașamentul afectiv față de o entitate nu neapărat politică; despre jurămîntul de credință sau despre apartenența la un stat sau o țară, prima exprimînd supunerea liber consimțită față de o anume autoritate, iar cea de-a doua, un soi de instinct de coproprietar. Menționăm că și una și alta pot fi independente, că fiecare oferă o alternativă atît naționalismului cît și sentimentului național, chiar dacă fiecare constituie, cel mai adesea, propriul său ingredient. În fond, aceste noțiuni nu diferă între ele decît
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
perimat. După masacrele din 1914-1918 și 1939-1945, patriotismul individual a fost perceput ca o încrucișare naivă sau culpabilă cu masacrul industrializat, după cum observă Christo-pher Coker 413; sau a fost privit ca o înclinație a libido-ului că-tre ceea ce Freud numea instinctul morții. La rîndul lui, național-civismul lipsit de agresivitate cade în desuetitudine. Ca să nu abuzăm de exemple, e suficient să menționăm naționalismul orgolios al Marii Britanii, matcă a sistemelor politice moderne și a cetățeniei responsabile. Ori, ceea ce frapează înainte de toate în zilele
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sociale dintre sexe. În plus, femeile erau tratate În aceeași manieră cu bărbații și demonstrau În mod frecvent aceeași rezistență fizică. Pe de altă parte, bărbații se lăsau deseori pradă emoțiilor, jelind moartea unui coleg și fiind conduși de același instinct matern cînd asigurau hrana colegilor de cameră. Într-adevăr, experiența deportării mai degrabă a pus sub semnul Întrebării noțiuni universale precum identitate de gen și relații decît le-a reafirmat. În general, fluiditatea identității atît feminine, cît și masculine Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
organismul va manifesta acest comportament (Lorenz, 1966). Declanșarea agresivității ar fi urmată în acest caz de o scădere a energiei și de începerea unui nou ciclu. În conformitate cu această concepție, comportamentul agresiv este o noțiune unitară și unidimensională fundamentată pe un instinct specific. Chiar dacă un număr destul de mare de observații a permis demonstrarea acestui proces la animale, folosirea lor pentru a explica agresivitatea umană nu este întemeiată științific. Recent unii specialiști în comportamentul animalelor au propus stabilirea analogiilor cu animalele mai apropiate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
instituționalizarea violenței Războiul este probabil activitatea cea mai agresivă practicată de oameni și în mod sigur cea mai devastatoare. Există puține studii despre fundamentele psihologice ale războiului. Foarte mult timp războiul a fost considerat, explicit sau implicit, o manifestare a instinctului agresiv al omului și foarte asemănător cu celelalte manifestări ale violenței umane. Această concepție a fost pe deplin acreditată de teoria psihanalitică. În lucrările de după cel de-al Doilea Război Mondial Freud a atribuit un loc important comportamentelor agresive din
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Cine vorbește?", adică poziția lui social-politică ca punct de plecare în formularea contra-argumentelor, (contra-)discursurilor. Putem formula contra-argumente și contra-discursuri pe baza unui "Cine vorbește?", care ne aruncă într-o cunoaștere inautentică, dominată de polemici gratuite și dominate de distructivitate. Instinctul criminal al polemicii despre care vorbea, într-un interviu cu Paul Rabinow, istoricul născut la Poitiers. Abolirea funcției și a mitologiei social-politice de autor este una utilă. De ce? Pentru că această funcție, însoțită de o permanentă mitologie, este responsabilă de intriga
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
intelectualism modern desuet, care doar învață să instrumentalizeze cuvinte și să infereze idei și imagini, au fost intrigații de un "Cine vorbește?", aflat în afara sistemelor (social-politice), reacționând ironic, denigrator și mistificator la spus-ul acelui "Cine?". Acești intelectuali, dominați de instincte criminale, nu au multe în comun cu ideea de cunoaștere. Printr-un dincolo de Cine? se deschide posibilitatea performanțelor reale și constructive în politică, în istorie și în cunoaștere. Acest Cine? nu este un Absolut, nu este Puterea Supremă. Ceea ce rămâne
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
aparat de propagandă, cu efecte de îndoctrinare prin intermediul Cuvântului. În zilele noastre se ucide (intelectual!) prin... cuvinte 20. O serie de atacuri infame și cu un profund efect denigrator tipice unor medii intelectuale "de dreapta"! au ceva din acel killer instinct (Foucault) al structurii polemicii, al reprimării și al descalificării unor cunoașteri diferențiate și diferite ideatic, al plasării autorilor într-un spațiu marginal, cu scopul ermetic de a-i deposeda de o putere elementară, aceea a dreptului la cuvânt și la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
soi de ritualizare publică și solemnitate discursivă traversează sexul modern, transformant și transformator (de energii umane în plăceri indistincte). Foucault comenta cu umor această reorientare discursivă 69 a predicării sexului în era revoluțiilor sexuale. Sexualitatea ca religie dă frâu liber instinctelor, pasiunilor, (libidoului, ar spune Freud) într-un contrast evident cu cele trei religii monoteiste. Sexualitatea creștinului medieval și modern a urmărit, prin sex, raporturile suflet-adevăr; raporturile dintre adevărul sexului personal și adevărul discursurilor generale despre sex, acest al doilea adevăr
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
unui suflet imaterial și a unui trup material. Avem un suflet și un spirit ce mențin și conferă vitalitate carnației. Avem o rațiune domeniu de problematizat! -, ce urmărește cu meticulozitate... dorințele, interesele și ceea ce fiziologii secolului al XIX-lea numeau instincte. Avem o serie de pulsiuni iraționale și inexplicabile ce deschid posibilitatea (re)structurării conștiinței. Există o relație non-reprezentabilă între felul lui Cum? se forjează instinctul criminal pe restructurarea conștiinței. Astfel, criminalii devin reformați mental, evident, dacă sunt integrați într-un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
problematizat! -, ce urmărește cu meticulozitate... dorințele, interesele și ceea ce fiziologii secolului al XIX-lea numeau instincte. Avem o serie de pulsiuni iraționale și inexplicabile ce deschid posibilitatea (re)structurării conștiinței. Există o relație non-reprezentabilă între felul lui Cum? se forjează instinctul criminal pe restructurarea conștiinței. Astfel, criminalii devin reformați mental, evident, dacă sunt integrați într-un proces al recuperării, și nu unul al perfecționării, precum în Franța începutului secolului al XIX-lea74. Lucrurile sunt într-o ordine a lor, deși filosofia dialecticii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cel care parează, între atacator și atacat, într-o cascadă de reprezentări și imagini distorsionante despre cele două persoane, care-și dispută supremația dreptății și a adevărului despre un anume ceva. Polemica este "doar teatru" (Foucault), o mască, dominată de instinctul criminal și de spiritul negativist al celui care atacă. Discursul istoriografic poate fi, la modul polemic, un război al cuvintelor, un soi de eristică, dar ceea ce deranjează, ceea ce intrigă și ceea ce revoltă în toată această istorie scrisă nu sunt atât
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
câte se pare, așa procedau și alți conducători din regiunea de est a Mediteranei. Raționamentele acestor acțiuni erau pur politice, cu scopul de a satisface cererile mulțimii și, astfel, să intre în grațiile ei. Așadar, iertarea de Paște reflecta șiretenia instinctelor politice ale lui Pilat, nu slăbiciunea politică sau bunăvoința umană. Ea țintea să arate respectul romanilor pentru marea sărbătoare religioasă a evreilor, ca și cum ar spune: „Ținând cont de celebrarea eliberării din sclavie, vom elibera pe cineva, la alegerea voastră”. Tradiția
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]