9,535 matches
-
parte dintre practicienii sau teoreticienii politici români, momentul de referință al acestei perioade l-a constituit perioada interbelică văzută, prin prisma comparației cu comunismul, ca o epocă de aur a democrației românești. Cartea lui Cristian Preda, România postcomunistă și România interbelică, se dorește a fi o analiză comparativă a celor două perioade din istoria României, utilizând însă o perspectivă diferită de cea istorică (analiza evenimentelor și personalităților) sau filosofică (analiza ideilor vehiculate în epocă). Obiectul analizei sunt sistemele electorale din perioada
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se dorește a fi o analiză comparativă a celor două perioade din istoria României, utilizând însă o perspectivă diferită de cea istorică (analiza evenimentelor și personalităților) sau filosofică (analiza ideilor vehiculate în epocă). Obiectul analizei sunt sistemele electorale din perioada interbelică și postcomunistă, precum și fenomenele politice generate de acestea. Miza lucrării este deci, după cum spune autorul însuși (p. 11), nu una de natură istorică, ci una care ilustrează demersul critic al științei politice. Distanțându-se de metoda actuală de analiză bazată
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
creație a naturii, ci a societății, iar modul în care acesta este conceput are o influență hotărâtoare asupra sistemului de partide dintr-un stat. Partea a doua a lucrării este importantă din punct de vedere istoric prin explicarea funcționării democrației interbelice dintr-o perspectivă aparte. Studiul sistemului electoral în România interbelică este încă la început de drum. în cadrul istoriografiei actuale, accentul cade mai ales pe explicații ce vizează lipsa de cultură politică a corpului electoral, considerând democrația în România Mare o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acesta este conceput are o influență hotărâtoare asupra sistemului de partide dintr-un stat. Partea a doua a lucrării este importantă din punct de vedere istoric prin explicarea funcționării democrației interbelice dintr-o perspectivă aparte. Studiul sistemului electoral în România interbelică este încă la început de drum. în cadrul istoriografiei actuale, accentul cade mai ales pe explicații ce vizează lipsa de cultură politică a corpului electoral, considerând democrația în România Mare o formă fără fond, neadaptată realităților existente, lucru care i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
electoral dintr-o perspectivă juridică, precum și funcționarea efectivă a acestuia în momentele în care este testat prin alegeri. Tot din perspectivă istorică, lucrarea este importantă întrucât se constituie într-un exemplu de aplicabilitate a rezultatelor cercetării istorice. Studiul asupra perioadei interbelice este folosit în mod comparativ pentru a analiza perioada prezentă și a trage concluzii aplicabile în contextul în care se ia tot mai mult în considerare posibilitatea reformării sistemului electoral românesc. Lucrarea are la prima vedere o structură ciudată, cele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ale lucrării, respectiv prezentarea și analiza sistemelor electorale din cele două perioade, sunt axate pe aceleași elemente: analiza sistemului legislativ ce organizează procesul electoral și apoi a datelor statistice colectate în urma diverselor tururi de scrutin. Partea a doua, corespunzătoare perioadei interbelice, este mai amplă, un spațiu mai larg fiind ocupat de analiza legislației care reglementa procesul electoral. Această perioadă este analizată, de altfel, în două părți: 1919-1926 și 1926-1937, subperioade în care procesul electoral a făcut obiectul unei legislații diferite. Introducerea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dimensiunile negative ale lucrării, accentuată și de faptul că spațiul rezervat concluziilor la sfârșitul fiecărui capitol este scăzut, de unde rezultă o lectură dificilă. Teza generală susținută de autor este că modalitățile în care au fost concepute sistemele electorale în perioada interbelică și apoi în perioada postcomunistă nu au dus la îndeplinirea obiectivelor urmărite. Motivul ține nu atât de principiile care stau la baza formării acestor sisteme (reprezentativitate proporțională, vot universal direct, prag minim de acces la reprezentarea în camerele legislative), cât
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și explicită fixată împotriva partidelor mici de pragul electoral, de modul de redistribuție a mandatelor. Teza este demonstrată solid cu ajutorul cifrelor și indicatorilor statistici. în privința surselor folosite, acestea trebuie totuși privite cu circumspecție, în special cele privitoare la începutul perioadei interbelice (de altfel, Cristian Preda recunoaște că anumite cifre sunt parțiale sau aproximative). Deși cifrele mai recente par a fi mai sigure, și acestea pot fi privite cu ochi critic; un exemplu în acest sens ar fi diferența dintre corpul electoral
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
analiza politică românească, axată prea puțin pe studierea datelor statistice, cât mai ales pe analize calitative sau ale ideologiilor și doctrinelor politice. Ea este utilă și din punct de vedere istoric, deschizând o nouă perspectivă în analiza istorică a perioadei interbelice, o perspectivă bazată mai puțin pe analiza factologică și mai mult pe analiza unor sisteme importante ce articulează o societate. într-un cuvânt, lucrarea poate fi considerată importantă în evoluția științei politice și cercetării istorice, deschizând noi perspective în aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
confesionale, fie de altă natură, sensibilitatea pentru viața locală și evoluțiile regionale sau lipsesc, sau sunt radical marginalizate, considerate prea parohiale față de integritatea istoriei românilor în general. Termenul de integritate nu este întâmplător, ci indică o continuitate substanțială cu mentalitatea interbelică și cu ideologia naționalistă a acelui timp. Scandalul încercării de reabilitare a lui Antonescu, în care Gheorghe Buzatu este printre personajele principale, ține doar de partea cea mai vizibilă a unei afinități politice arareori declarate. Faptul că personajele populist naționaliste
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și cu ideologia naționalistă a acelui timp. Scandalul încercării de reabilitare a lui Antonescu, în care Gheorghe Buzatu este printre personajele principale, ține doar de partea cea mai vizibilă a unei afinități politice arareori declarate. Faptul că personajele populist naționaliste interbelice sunt citate extensiv și cel mai adesea favorabil în detrimentul celorlalte nu este tocmai întâmplător. Personajele „preferate” ale istoriei românilor rămân tocmai cele care se află în genealogia ideii de naționalism integrant, a ideologiei naționale și a proiectului totalitar de stat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o precedase, Iașul (!) literar. Profesorul clujean se pregătise pentru primul număr al Convorbirilor literare scriind un articol despre Maiorescu. Istoria filosofiei românești, vol. I, Editura Academiei RSR, București, 1972, pp. 381, 383, 395. Ovidiu Bozgan, „Traiectorii universitare: de la st`nga interbelică la comunism”, `n Miturile comunismului românesc, sub direcția lui L. Boia, Editura Nemira, București, 1998, p. 325. D.G. Burlacu, op.cit., p. 110. Istoria României, manual pentru anul IV, licee de cultură generală și de specialitate, București, 1975, p. 280. Z
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Veroffentlichungen 1944-1970”, Historische Zeitschrift, 1973, nr. 5, pp. 324-420; Lucian Boia, Evoluția istoriografiei române, București, 1976; Pompiliu Teodor, Evoluția g`ndirii istorice românești, Cluj-Napoca, 1970; Al. Zub, De la istoria critică la criticism, București, 1985; Idem, Istorie și istorici `n România interbelică, Iași, 1989; Șerban Papacostea, „Captive Clio: Romanian Historiography under Communist Rule”, European History Quarterly, t. 26, 1996, pp. 181-208. Există după 1990 foarte multe articole despre fenomenul colaboraționismului (vezi România liberă, România literară, Cuvântul, „22”, Dilema, Cronica, Manuscriptum, Magazin istoric
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Institutului de Istorie Națională”, Sc`nteia, 17.IX.1948, p. 5. ANIC, fond Ministerul de Interne Direcția Administrației de Stat, dosar 65/1947, vol. II, ff. 26-34. A. Cioroianu, „ARLUS...”, loc cit., și Ovidiu Bozgan, „Traiectorii universitare: de la st`nga interbelică la comunism”, `n Miturile..., ed. cit., II, pp. 148-172. ANIC, fond Ministerul `nvățăm`ntului, dosarele 652, 676, 682-683, 728-730 și 763/1946. ANIC, fond Ministerul de Interne, Direcția Administrației de Stat, dosar 64/1947, vol. I, ff. 38-39; Analele Româno-Sovietice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și politică religioasă, ed. cit., pp. 252-253. Ibidem, p. 261. Totuși, `n istoriografia românească din acea vreme nu mai era incriminată decizia guvernelor „burgheze” din 1920 de stabilire a relațiilor directe cu Vaticanul; vezi Mircea Malița, „Diplomația românească `n perioada interbelică”, in Reprezentanțele diplomatice ale României 1911-1939, vol. II, Editura Politică, București, 1971, p. 14. Se păstra `nsă tăcerea asupra momentului 7 iulie 1950. ACNSAS, fond D, dosar 69, vol. 7, f. 79. Ibidem, f. 80. Scrisoare a PS Petru Gherghel
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
XE "Austria" . În România nu a avut loc un proces de felul procesului lui Dreyfus: „Stăvilarul ridicat de omenia poporului român a rezistat și la asaltul năpraznicului val de persecuție rasistă pe care l-a stârnit ideologia fascistă În Europa interbelică... S-a creat o situație specifică În această parte a Europei: cu excepția foarte răzlețelor și fugitivelor inițiative ale unor autorități locale, evreii din România nu au fost Îngrămădiți În ghetouri și nu au trebuit, În general, să poarte infamanta «stea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
A.V. Am adus în discuție acest subiect gândindu-mă la un caz aproape singular, dacă nu de-a dreptul unic, în muzica din România. Pianista Cella Delavrancea, după un recital pe care l-a susținut la București în perioada interbelică a secolului trecut, și-a scris cronici în care a fost foarte obiectivă, dură: "aici am reușit, acolo putea să fie mai bine, în anumite pasaje tușeul pianistic nu a fost cum ar fi trebuit"... Câți ar fi în stare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
rămasă o instituție păstrătoare a valorilor spirituale din veacul trecut, sunt calitățile cu care Dan Hăulică s-a înscris în istoria culturii europene. Dacă pasiunea, eforturile unor Petru Comarnescu sau Ionel Jianu, ca să amintesc doar două nume afirmate în perioada interbelică, au avut ca efect cunoașterea într-un anumit timp și spațiu a unor epoci și creatori de prim rang, pictura de pe ziduri monahale bucovinene, creațiile rămase de la Brâncuși, Irimescu sau Țuculescu, viața lui Dan Hăulică poate fi înțeleasă ca o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Nichita Stănescu, și spre Eminescu, dacă vrem neapărat, începe în această lume al cărei prim senior, cum am spus, și trubadur, este Emil Brumaru. Sunt câteva figuri lirice foarte interesante în poemele de început: "trubadurul", "seniorul din burg" și "domnul interbelic" ce coboară dintr-o cabrioletă în frac și în joben. Astea sunt formulele lirice care bântuie prin volumele de început, chiar mai mult, de fixare a lui Emil Brumaru în peisajul liric și de consacrare a poeziei lui. Nu putem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
răspunderea armatei române cu privire la soarta populației evreiești din România în perioada 1941-1944. Ele ne invită, în același timp, să ne întrebăm: de ce această armată, care a contribuit în mod eroic la înfăptuirea României Mari, a adăpostit sentimente anti-evreiești în perioada interbelică, și de ce comandantul ei, Ion Antonescu, a deportat în anii 1941-1942 printre sutele de mii de evrei pe militarii evrei, unii decorați cu ordinul Mihai Viteazul în timpul primului război mondial, care luptaseră pentru întregirea neamului românesc? În acest caz recunoștința
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Cuprins CUVÂNT ÎNAINTE / 5 PREFAȚĂ / 9 STUDIU INTRODUCTIV / 11 LISTA DE DOCUMENTE / 53 LISTA ABREVIERILOR DIN DOCUMENTE / 101 DOCUMENTE / 115 INDICE DE NUME / 905 In aceeași serie au mai apărut (selectiv): Aventura gîndirii europene, Jacqueline Russ Biserica și elitele intelectuale interbelice, Constantin Mihai Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și Evul Mediu timpuriu (secolele IV XIII), Ioan Marian Țiplic Cuțitul și otrava. Asasinatul politic în Europa (1400 1800), Georges Minois Drumul României spre independență, Frederick Kellogg India și Occidentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ioan Lissievici (1898-1974), militar de carieră român. Absolvent al Școlii de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1914-1916) și al Școlii Superioare de Război (1922-1924). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916); participă la primul război mondial. În perioada interbelică a activat în cadrul Secției a II-a Informații din cadrul Marelui Stat Major (1935-1939); șef de Stat Major al Diviziei 35 Infanterie (01.01-30.11.1940); ofițer în cadrul Secției MONT a Marelui Stat Major (01.12.1940-30.04.1941); transferat la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Va fi o monedă din hârtie cu garanții puternice, tocmai pentru a reuși stabilitatea mult visată. Nu vom spune că epoca despre care vorbim a fost una a stabilității. Numai că economiștii au învățat ceva din haosul monetar al perioadei interbelice și au încercat să-l oprească. Voința internațională de a realiza o arhitectură comună monetară și financiară a fost importantă. Tot ce se va întâmpla ulterior, pentru decenii întregi, va sta sub semnul hotărârilor de la Bretton Woods". Dorel Dumitru Chirițescu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
vasta corespondență internă și internațională a ministerului cu omologii din celelalte țări ale lumii. Evident, această din urmă parte va face, poate, obiectul unor memorii diplomatice, pentru a relua tradiția memorialistică a foștilor miniștri de Externe ai României din perioada interbelică. Cartea reușește să pună laolaltă toate materialele cu caracter public referitoare la perioada acestui mandat. Cui i se adresează toate aceste pagini? Publicul este ușor de identificat: de la aspiranții la fotoliul de ministru de Externe la diplomații înșiși, unii dintre
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
fiecăruia ceea ce merită. Avem aceeași chimie spirituală și credem toți trei, și toți ceilalți care au consimțit să-mi vină alături în Ministerul Afacerilor Externe - Lucian Leuștean, care este istoric la Iași, unul dintre cei mai buni cunoscători ai istoriei interbelice românești, Anton Niculescu, un om foarte cunoscut în universul ONG-urilor -, că trebuie să construim, chiar de la cărămizile de bază, meritocrația pe care să se înalțe viitorul acestei țări. Este vorba de oameni conștienți de valoarea lor și dispuși să
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]