8,698 matches
-
a pronunțat și Ministerul Cultelor care a decis înființarea unei locotenențe patriarhale care să gireze afacerile Patriarhiei pe tot timpul cât Înaltul Ierarh al Bisericii Ortodoxe va împlini funcția de factor constituțional. Imposibilitatea Patriarhului-Regent rezidă tocmai în contradicția dublei sale ipostaze: pe de o parte, deținător al prerogativelor regale, deasupra autorității ministeriale, iar pe de altă parte, arhiepiscop, mitropolit și patriarh, sub această autoritate 2. Ministerul Cultelor, recte Guvernul, credea că putea ocoli această situație gravă care atingea chiar principiul separării
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
problematicii Patriarhului-Regent, se pot decela semnificațiile profunde ale legăturii dintre Biserică și elita intelectuală, în contextul modernității accelerate, provocare la care trebuie să răspundă, cu atât mai mult, instituția ecleziastică. Pericolul introducerii unei mode al cărei precedent este creat de ipostaza Pariarhului-Regent nu a putut rămâne nesancționat de intelectualitatea interbelică care cerea revenirea la singurul îndreptar de funcționare a Ecclesiei, Tradiția vie, creativă și organică a Părinților Bisericii. Redevabilă unei viziuni clericale "specializate", ierarhia bisericească oscila între un tradiționalism regresiv rural
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
să utilizeze această autonomie: "dacă suntem, prin urmare, partizani ai completei autonomii ecleziatice, cerem, în același timp, o cât mai mare grijă în exercitarea acestei autonomii; și anume, tocmai în scopul garantării posibilităților de viață independentă a Bisericii"20. În ipostaza sa esențială de instituție divino-umană, Biserica este legată nu numai de transcendență, ci și de imanent, fiind nevoită să subziste în veac. De la momentul secularizării averilor mânăstirești, Biserica sărăcise, întreținerea ei revenind statului care oferea suma de 3 lei pe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
-l realizeze la modul absolut. Un aspect grav apare în momentul în care "diversificarea omenirii în națiuni ar fi o urmare a căderii în păcat, o deviere de la calea pe care vrea Dumnezeu să se dezvolte omenirea". Într-o asemenea ipostază, națiunea este lipsită de substanța eternă, legitimantă Părintele Stăniloae vorbește, în acest caz, despre națiune ca despre o entitate ontologică potrivnică lui Dumnezeu -, datoria oricărui creștin constând tocmai în implicarea sa pentru scoaterea umanității din această stare de păcat. Se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se mai vede bine cine se mântuiește, dacă ceea ce e căzut nu se mântuiește". În Ortodoxie, ideea transfigurării interne nu reprezintă decât o anticipare a transfigurării cosmice. De aceea, toate speculațiile asupra mântuirii universale diferă în funcție de perspectiva de abordare adoptată: ipostaza ontologică în Răsărit, ipostaza juridică, în Occident. Exemplul elocvent al acestei diferențe fundamentale îl constituie învățătura privitoare la Sfânta Fecioară. Dogma catolică a zămislirii ei fără de prihană este expresia acestei teologii naturaliste 11. În schimb, Tradiția răsăriteană vede în Sfânta
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cine se mântuiește, dacă ceea ce e căzut nu se mântuiește". În Ortodoxie, ideea transfigurării interne nu reprezintă decât o anticipare a transfigurării cosmice. De aceea, toate speculațiile asupra mântuirii universale diferă în funcție de perspectiva de abordare adoptată: ipostaza ontologică în Răsărit, ipostaza juridică, în Occident. Exemplul elocvent al acestei diferențe fundamentale îl constituie învățătura privitoare la Sfânta Fecioară. Dogma catolică a zămislirii ei fără de prihană este expresia acestei teologii naturaliste 11. În schimb, Tradiția răsăriteană vede în Sfânta Fecioară podoaba întregii făpturi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
canonice propriu-zise, ci de o anumită concepție despre Biserică, imposibil de adecvat, cu o precizie matematică, cadrului juridic. Cu alte cuvinte, canoanele nu au altă funcție decât aceea de a indica modalitatea în care putem rămâne fideli Bisericii în diverse ipostaze istorice pe care le cunoaște comunitatea eclezială. Dacă catolicii sunt hristocentrici, par excellence, ortodocșii sunt închinători ai Sfintei Treimi; Iisus Hristos este Dumnezeul în Sfânta Treime, creștinismul neavând sens fără Cele Trei Fețe Dumnezeiești. Pornind de la aceste disocieri dintre ortodocși
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
smereniei, virtuți generatoare de comuniune harică cu intercesorii divini. Dacă Dionisie Pseudo-Areopagitul teoretiza o scară a ierarhiei divine, o ierarhie a îngerilor, se poate vorbi și de posibile trepte în revoluția spirituală: treapta mirelui, a pelerinului și a sfântului, toate ipostaze ale curățirii și desăvârșirii. Cuviosul Nichita Stithatul, monahul și prezbiterul din Sfânta Mânăstire a studiților, ucenicul Sfântului Simeon Noul Teolog, așează ca o etapă în procesul de primenire, curățirea inimii și a minții 3. Prima sută a capetelor despre făptuire
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și estetic, riguros definită de domnul Mihail Diaconescu, în cadrul demersului său analitic, rupe ab initio ideea pretinsei autarhii a esteticului și artei, mai ales că valorile exprimate de estetic nu pot fi conceptualizate decât în măsura în care sunt suținute și relevate de ipostazele încorporării lor. Cu alte cuvinte, toate aceste ipostaze ale artei ființează ca modalitate sui generis de comunicare, comuniune și revelare a unui altceva care le transcende. Cu siguranță, nu este vorba de o simplă decriptare, analizare și hermeneutizare a artisticului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în cadrul demersului său analitic, rupe ab initio ideea pretinsei autarhii a esteticului și artei, mai ales că valorile exprimate de estetic nu pot fi conceptualizate decât în măsura în care sunt suținute și relevate de ipostazele încorporării lor. Cu alte cuvinte, toate aceste ipostaze ale artei ființează ca modalitate sui generis de comunicare, comuniune și revelare a unui altceva care le transcende. Cu siguranță, nu este vorba de o simplă decriptare, analizare și hermeneutizare a artisticului, a esteticului prin teologic, ci de o buna
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ortodoxiei reconfigurează teoriile despre frumos din liturgică și simbolică: frumusețea divină arhetipală, frumusețea umană, frumusețea artei; relațiile dintre contemplația sensibilă, contemplația estetică și cea mistică; de asemenea autorul distinge relațiile dintre artist și opera sa, mai ales chestiunea kenozei auctoriale, ipostazele compozite ale artei: arta ca rugăciune, diaconie, catehizare, ca ansamblu de simboluri și spiritualizare. Metodologic, estetica Ortodoxiei se subsumează unui permanent exercițiu puridisciplinar, conferind o notă specifică demersurilor analitice, structurale, stilistice în conjuncție cu cele sintetice, spirituale. Demersul domnului Mihail
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
unui permanent exercițiu puridisciplinar, conferind o notă specifică demersurilor analitice, structurale, stilistice în conjuncție cu cele sintetice, spirituale. Demersul domnului Mihail Diaconescu capătă contur în măsura în care categoria fundamentală și indefinisabilă a frumosului pe care se fundează estetica Ortodoxiei se subsumează acestor ipostaze specifice: frumosul divin, frumusețea lumii (în care autorul discută viziunea pancosmică și pancalică ce pot fi decelate în tradiția populară românească), frumosul uman ce poate atinge plenitudinea sa în ipostaza sfântului, precum și frumosul artistic. Primul volum al tratatului intitulat Teologie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
frumosului pe care se fundează estetica Ortodoxiei se subsumează acestor ipostaze specifice: frumosul divin, frumusețea lumii (în care autorul discută viziunea pancosmică și pancalică ce pot fi decelate în tradiția populară românească), frumosul uman ce poate atinge plenitudinea sa în ipostaza sfântului, precum și frumosul artistic. Primul volum al tratatului intitulat Teologie și estetică discută toate aceste ample și spinoase probleme, reușind, ca pe fondul argumentării patristice a raportului dintre spiritual și artistic, să abordeze și câteva aspecte esențiale privitoare la mistagogie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fiind extrem de clare în acest sens. Astfel, argumentul pentru extinderea conceptului de iubire la aproape nu există. Demonstrația lui Nae Ionescu este convingătoare, bine motivată doctrinar, canonic, fără nici o urmă de confuzie. În volumul al doilea al tratatului său consacrat ipostazelor artei, profesorul Mihail Diaconescu, în cadrul unui exercițiu analitic riguros, menit să sprijine edificiul teoretic al specificității creației estetice, deschide noi câmpuri problematizante, printr-o serie de conceptualizări incitante: arta este rugăciune, arta este doxologie, arta este ofrandă, arta este catehizare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de creație, în conjuncție deplină cu tradiția patristică. Această parte se vrea a fi un posibil răspuns la provocările contemporaneității, dar și o încercare de clarificare a vechilor dezbateri cu privire la relația dintre autor-operă-receptarea sa, o revelare a semnificațiilor frumosului în ipostazele variate ale artei. Capitolul propedeutic despre arta ca reuniune de simboluri, prin conceptualizarea unor termeni ce țin de vocabularul simbolisticii religioase: simbol, analogie, anagogie desigur, s-ar putea adăuga mulți alți termeni: semn, icoană, idol, alegorie, imagine, mit etc -, valorifică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
preliminare despre miza simbolisticii artei religioase, aceasta neînsemnând o scădere a achiziției auctoriale, ci o mai bună panoramare a sa. Merită amintite și scurtele incursiuni în creațiile unor scriitori români din temnițele comuniste: Radu Gyr, Nichifor Crainic, aspecte exemplare pentru ipostazele artei producătoare de sens, a unei arte spiritualizate, din lunga imnografie a martirajului românesc. Desigur, că toate aceste lucruri ar putea constitui obiectul altor cărți, mult așteptate și necesare în cultura română, încă supusă unor probe de ideologizare. O observație
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Fiu, Domn, Unul-născut, pe care-l recunoaștem în două naturi, fără amestec sau schimbare, neîmpărțit și nedespărțit; diferența dintre naturi nu este nicidecum desființată de unire, ci, dimpotrivă, proprietățile fiecăreia rămân neatinse și se întâlnesc într-o singură persoană sau ipostază [...]" (Denzinger-Schönmetzer, Enchiridion Symbolorum Definitionum et Declarationum, ediția XXXVI, Roma, Herder, 1986). 13 Victor N. Popescu (1897-1978), doctor în teologie în 1929; teolog și prefect de studii la Internatul teologic din București (din 1927), urmând lui Nae Ionescu, apoi preot și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mai frumoasă" (Mod), "iarbă de abur înzăuat" (Suflet petrecut)". În monografia sa, Introducere în opera lui Ion Barbu (1935) (prima dedicată poetului), Tudor Vianu va observa afinitățile dintre poetul Nebănuitelor trepte și cel al Oului dogmatic: "Poet metafizician în toate ipostazele sale, deși de fiecare dată cu mijloace deosebite, Ion Barbu poate fi comparat cu o altă figură a literaturii noastre contemporane, cu Lucian Blaga. Cîntăreți deopotrivă ai vieții în spirit, cîte deosebiri totuși între ei!". Laudă somnului este cartea pe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
platitudini literare ce par să aibă, în zilele noastre, mare căutare, spre paguba cititorului autentic și a literaturii de calitate. Nici Bergson, filosoful la modă în epocă, nu scapă de săgețile otrăvite ale eseistului. Intuiționismul filosofului este ridiculizat în diverse ipostaze. Gata oricînd, prin individualismul accentuat anarhic, de a ne manifesta, de a ne considera ca izvor suprem de autoritate special coercitivă, eliminăm raționalitatea înceată a dreptului obiectiv și general obligator, în favoarea ciomagului cordial. Și o concluzie, ca un semnal de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
este sesizată de Svetlana Matta angoasa românească, simțită în mod specific de români: "Umanismul românesc prezent din orașe și sate pînă în crestele munților înalți dă ca rezultat subiectiv starea de angoasă, (urîtul). Prezența angoasei în cultura română arată că ipostazele umanitatății (les humanites) sînt în impas. Dacă franceza are dezgustul (nausee, angoise), germana are frica, neliniștea (angst), portugheza are răul (saudade), româna are urîtul - dezgust, tristețe, amărăciune" (citat al autoarei dintr-o comunicare susținută de Octavian Buhociu la Centrul român
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
să aprofundeze propriile investigații, exprimă diversitatea direcțiilor fundamentale din arhitectură și urbanism, În egală măsură relevante pentru Europa și România ca parte distinctă a acesteia. Această stare de fapt se reflectă În structura volumului care este concepută În raport cu următoarele tematici: ipostaze ale locuirii, modele urbane / evocări urbane, formă și condiționare, arhitectură versus tehnici și tehnologie, interferențe. În plus, fiecare dintre aceste capitole denotă o varietate proprie În ceea ce privește interesul de cercetare al fiecărui doctorand În parte. Astfel, În ceea ce privește ipostazele locuirii, preocupările variază
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
În raport cu următoarele tematici: ipostaze ale locuirii, modele urbane / evocări urbane, formă și condiționare, arhitectură versus tehnici și tehnologie, interferențe. În plus, fiecare dintre aceste capitole denotă o varietate proprie În ceea ce privește interesul de cercetare al fiecărui doctorand În parte. Astfel, În ceea ce privește ipostazele locuirii, preocupările variază de la locuința socială - Irina Calotă, la arhitectura interbelică bucureșteană - Sibila Gabriela Popovici și impactul dezastrelor asupra habitatelor - Alina Ionuța Florea. Modelele / evocările urbane abordate se referă la: concepte actuale din urbanism - Ilinca Păun (Constantinescu), Planul Director de
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
investigații, prezente În articolele volumului de față, dovedesc interesul pentru studiu ce animă grupul acestor doctoranzi. Director Departament Studii Avansate UAUIM prof. dr. arh. Hanna DERER Secretar științific al Școlii de Studii Universitare de Doctorat lect. dr. arh. Liana ILIU Ipostaze ale locuirii Locuința socială În București În prima jumătate a secolului XX Premise ale apariției și direcții de abordare arh. Irina Calotă Conducător științific: prof. dr. arh. Anca Brătuleanu Textul de față Își propune să puncteze principalele premise socioeconomice și
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
de partide și raportul de putere între diferitele partide să fie diferite. Influența și importanța regimului nedemocratic anterior sunt evidente. O primă situație se referă la trecerea de la oligarhia competitivă la democrație: este vorba de experiența primei democratizări. A doua ipostază privește încercările, de obicei eșuate, de democratizare succesivă după decolonizare. Majoritatea celorlaltor cazuri de tranziție la democrație au ca punct de plecare regimurile autoritare de diferite tipuri. Cele mai relevante două variabile conectate sunt: a) gradul în care un regim
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
totuși, important pentru caracterizarea procesului efectiv de consolidare. Chiar și în aceste cazuri, dacă nu sunt analizate "ancorele" existente și evoluția lor se pierde posibilitatea de a înțelege în profunzime întreaga chestiune a consolidării. Vom explica mai bine aceste trei ipostaze aducând următoarele argumente: • procesul de consolidare este caracterizat de un fenomen care merge de "jos în sus" (legitimarea) și de un fenomen care merge de "sus în jos" (ancorarea societății civile); • legitimarea se caracterizează invariabil prin două aspecte distincte, dar
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]