7,774 matches
-
Dumnezeu să aibă milă și de cei pe care i-am supărat și nu ne pot ierta. în acest caz avem conștiința curată și putem să rostim această rugăciune. Tertullian spune că a cincea cerere din Rugăciunea domnească „este o mărturisire a cererii de iertare”. Cine își cere iertare, acela își mărturisește păcatul. Se vădește în acest fel că Dumnezeu primește pocăința: o dorește mai mult decât moartea păcătosului. în Sfânta Scriptură, datoria este o metaforă a păcatului. Datornicul era pasibil
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
față de alții. Iertând însă acest puțin, vom primi cu asupra de măsură, fiindcă iertând oamenilor, ne învrednicim de iertare de la Dumnezeu.” Sf. Chiril al Ierusalimului mijlocește pentru omul care dorește să se căiască și să se lepede de păcate prin mărturisirea cu smerenie a păcatelor și prin cerere de iertare a păcatelor. Prin jertfa euharistică Hristos ne iartă toate păcatele. Așadar, păcătosul care s-a învrednicit de la Dumnezeu de mare milă, trebuie să arate el însuși milă față de aproapele său, să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
valoarea și puterea rugăciunii lui Iisus. Ea ne dă cunoașterea sfințeniei și a puterii lui Dumnezeu și cunoașterea păcătoșeniei și neputinței noastre. Rugăciunea „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul” are două părți, care sunt două mărturisiri: mărturisirea de credință în dumnezeirea lui Hristos și mărturisirea păcatelor prin recunoașterea păcătoșeniei și cererea de iertare a păcatelor. Din aceste două mărturisiri izvorăște aproape firesc rugăciunea propriu-zisă. A treia parte a rugăciunii lui Iisus este cererea pentru mântuirea noastră
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și puterea rugăciunii lui Iisus. Ea ne dă cunoașterea sfințeniei și a puterii lui Dumnezeu și cunoașterea păcătoșeniei și neputinței noastre. Rugăciunea „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul” are două părți, care sunt două mărturisiri: mărturisirea de credință în dumnezeirea lui Hristos și mărturisirea păcatelor prin recunoașterea păcătoșeniei și cererea de iertare a păcatelor. Din aceste două mărturisiri izvorăște aproape firesc rugăciunea propriu-zisă. A treia parte a rugăciunii lui Iisus este cererea pentru mântuirea noastră rostind
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cunoașterea sfințeniei și a puterii lui Dumnezeu și cunoașterea păcătoșeniei și neputinței noastre. Rugăciunea „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul” are două părți, care sunt două mărturisiri: mărturisirea de credință în dumnezeirea lui Hristos și mărturisirea păcatelor prin recunoașterea păcătoșeniei și cererea de iertare a păcatelor. Din aceste două mărturisiri izvorăște aproape firesc rugăciunea propriu-zisă. A treia parte a rugăciunii lui Iisus este cererea pentru mântuirea noastră rostind: „miluiește-mă”. Mărturisirea credinței în Hristos este legată
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul” are două părți, care sunt două mărturisiri: mărturisirea de credință în dumnezeirea lui Hristos și mărturisirea păcatelor prin recunoașterea păcătoșeniei și cererea de iertare a păcatelor. Din aceste două mărturisiri izvorăște aproape firesc rugăciunea propriu-zisă. A treia parte a rugăciunii lui Iisus este cererea pentru mântuirea noastră rostind: „miluiește-mă”. Mărturisirea credinței în Hristos este legată de mărturisirea neputinței noastre de a fi mântuiți doar prin puterea noastră. Aceasta spune
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în dumnezeirea lui Hristos și mărturisirea păcatelor prin recunoașterea păcătoșeniei și cererea de iertare a păcatelor. Din aceste două mărturisiri izvorăște aproape firesc rugăciunea propriu-zisă. A treia parte a rugăciunii lui Iisus este cererea pentru mântuirea noastră rostind: „miluiește-mă”. Mărturisirea credinței în Hristos este legată de mărturisirea neputinței noastre de a fi mântuiți doar prin puterea noastră. Aceasta spune totul. Astfel, „Rugăciunea lui Iisus” exprimă și sintetizează, în câteva cuvinte toată învățătura Bisericii noastre ortodoxe. Prin rugăciunea lui Iisus noi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
prin recunoașterea păcătoșeniei și cererea de iertare a păcatelor. Din aceste două mărturisiri izvorăște aproape firesc rugăciunea propriu-zisă. A treia parte a rugăciunii lui Iisus este cererea pentru mântuirea noastră rostind: „miluiește-mă”. Mărturisirea credinței în Hristos este legată de mărturisirea neputinței noastre de a fi mântuiți doar prin puterea noastră. Aceasta spune totul. Astfel, „Rugăciunea lui Iisus” exprimă și sintetizează, în câteva cuvinte toată învățătura Bisericii noastre ortodoxe. Prin rugăciunea lui Iisus noi atragem această îndoită cunoaștere a sfințeniei și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
oameni după obicei; și întru deznădăjduire zăcând eu, m-ai ridicat ca să mânec și să slăvesc puterea Ta. Deci, acum luminează-mi ochii gândului, deschide-mi gura ca să mă învăț cuvintele Tale, să fac voia Ta, să-ți cânt întru mărturisirea inimii și să laud prea sfânt numele Tău: al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Slavă Ție împărate, Dumnezeule atotputernice, carele cu purtarea Ta de grijă cea dumnezeiască și de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de 10 luni14. Diplomatul român s-a învoit și de această dată, sprijinind demersul tânărului, dându-i chiar și un certificat de bună purtare, potrivit căruia Vasile Butză, care se află în ultimul an de studii, cel puțin după propriile mărturisiri, ar fi avut o conduită și un comportament de apreciat, astfel că ar fi meritat să fie sprijinit 15. Pe 21 aprilie / 4 mai 1903 Vasile Butză se adresa din nou lui Eugen Mavrodi rugându-l să intervină la Ministerul
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
George Nestor , Ion Hobana, Gica Iuteș, Cezar Drăgoi, Ion Palodă (dr. I. Va infeld), profesori și elevi de la Liceul „Gh. Roșca Codreanu”. (Vedeți și volumul „Bârladul în presa vremurilo r”. De la revista „Păreri” la ziarul „Steagul roșu” 1932‐1949, cu „mărturisiri de Constantin Hușanu, apărut la Editura P.I.M., 20 07). * În octombrie 1946, numerele 19‐20, referindu‐se la menirea revistei F. Anderca face constatările: „Din Lumina vechiului meu prieten Beneș au dispărut și insu ltele și șantajele. Pe hârtia curată
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Știri de tot felul", „Îndemnuri", „Publicitate", „Poșta redacției" etc. Unele materiale combăteau anumite nereguli în conduita oamenilor: alcoolismul, îndoiala și credința față în față, vrăjmășia căsătoriei concubinajul, sinuciderea ca un atentat pe care îl face omul la propria sa viață, mărturisirea furturilor ca putere a pocăinței. 366 Iscălitorii materialelor nu erau numai din parohie sau eparhie: pr. I.D. Leon din Coșești, Elena I. Leon coana preuteasă, Dionisie Udișteanu de la Mănăstirea Cernica, pr.P. Gh. Savin Braniștea Covurlui, preot N.Hodoroabă, pr. Georgescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lupta pentru alegerile universale sau dreptul femeilor la vot durează tot secolul XIX și o bună parte din secolul XX. 5. O dreptate dreaptă. Un sistem juridic unde vinovăția sau nevinovăția sunt decise prin ordalie sau "judecata Domnului", unde o mărturisire poate fi obținută prin tortură și în care in-stanța de judecată este diferită în funcție de condiția socială a inculpatului este inacceptabil. Este adevărat că s-au înregistrat progrese lente după al patrulea conciliu de la Latran (1215), care a interzis ordalia, dar
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
pe genuri) - se remarcă prin informația documentară, interpretarea păstrându-se de regulă în respectul opiniilor consacrate și cantonându-se la un nivel descriptiv și didactic. Nu sensibil diferit se procedează în monografia Elena Farago (1975), unde însă comentariul beneficiază și de mărturisirile poetei, de „lungi și emoționante convorbiri”, ce aduc demersului, minuțios și sobru, un plus de implicare afectivă și de autenticitate. Monografiile sunt completate de editarea operei literare și a corespondenței celor doi scriitori. Istoricul literar s-a oprit și asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
Blecher fiind inserate în această „arenă a actualității”. Poate fi reținută ca elocventă pentru critica practicată de S. următoarea profesiune de credință: „Dacă nu rezultă din necesitatea de a înțelege și de a interpreta, dacă nu rezultă din urgența unei mărturisiri și dacă nu încalcă anumite prejudecăți, critica literară riscă să devină un act intelectual ratat. [...] Fără sentimentul unei confidențe, fără ambiția deconspirării unui secret, care poate să țină de viața intimă a unei opere sau de penumbrele biografiei unui autor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
Nimic nu este atât de greu ca a nu te înșela pe tine însuți.“ Era motivul pentru care a continuat să creadă că „o spovedanie trebuie să fie o parte a vieții noi“. Rezultatul pe care l-a urmărit prin mărturisirile sale trebuie să i fi apărut însă nesatisfăcător deoarece interlocutorii săi au socotit că însemnătatea pe care o acordă acestor episoade și vinile pe care și le atribuia erau cu totul disproporționate în raport cu faptele.93 În anul 1935, bursa de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sale vieți. Ca și cum deciziile sale nu ar fi spus totul în această privință, el a lăsat și o notă testamentară. Aceasta începe cu observația că biografia lui „n-are conținut în bună parte din voință proprie“ și se încheie cu mărturisirea: „Mi-am trăit viața în idee, fără rest, spre deosebire de alții care și-o sfârșesc cu un rest și care astfel merită să fie regretați. Sunt în ceea ce am publicat.“ 2 Monotonia traiului lor devenise proverbială. În cea de-a doua
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Tractatus-ului este, în genere, posibilă. Aceasta deoarece devine tot mai TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 121 conștient că în textul lui Wittgenstein și în ceea ce a spus acesta, cu diferite prilejuri, despre Tractatus, există afirmații greu de împăcat. Nu lipsesc mărturisiri semnificative în această privință ale unora din cei care și-au consacrat viața studierii filozofiei lui Wittgenstein. Norman Malcolm, fost student și unul dintre prietenii lui Wittgenstein, se referea într-o scrisoare din ultimele luni ale vieții sale la critica
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
-i drept, impresionați de acuitatea unor observații, de vigoarea exercițiului imaginației sau de sugestivitatea stilului, dar, totodată, înclinați să creadă că Wittgenstein filozoful s-ar fi oprit la jumătatea drumului. Se caută adesea confirmări ale acestei percepții chiar în unele mărturisiri ale autorului, de exemplu în „Cuvântul înainte“ al Cercetărilor: „Esențial mi s-a părut însă ca gândurile să treacă într-o ordine firească și fără poticneli de la un subiect la altul. După mai multe încercări nereușite de a suda rezultatele
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
viață care 306 GÂNDITORUL SINGURATIC este puțin probabil să fie mai pe larg împărtășită.66 În sistemul instituționalizat al filozofiei academice, cei care manifestă înțelegere pentru această practică riscă să fie văzuți drept persoane care și-au trădat vocația. Iată mărturisirea semnificativă a unui asemenea renegat: „La sfârșitul anilor ’60 sau la începutul anilor ’70, am luat parte, în Hamburg, la o discuție publică condusă de von Weizsäcker. În seminarul care a urmat, am reluat temeiurile pentru concepția mea că cercetarea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cu capul plecat [Ă].“54 Cei care au depus mărturii despre omul Wittgenstein sau i-au cercetat mai târziu viața sunt de acord că el a fost atras mai mult de creștinism deoarece motivele centrale ale acestuia sunt sacrificiul și mărturisirea păcatelor. Decizii ca renunțarea la averea pe care i-a lăsat-o tatăl său, ca și încercările repetate ale lui Wittgenstein de a vorbi cu prieteni despre ceea ce resimțea drept acte rușinoase ale vieții sale au o clară inspirație creștină
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pentru acela care are nevoie de un ajutor nemărginit; adică numai pentru acela care simte o mizerie nesfârșită. [Ă] Credința creștină - așa cred eu - este refugiul în această supremă mizerie. [Ă] Cine-și deschide astfel inima către Dumnezeu, într-o mărturisire plină de căință, o deschide și pentru ceilalți. Făcând aceasta își pierde demnitatea de om eminent și ajunge, prin urmare, ca un copil. Adică fără poziție, demnitate și distanță față de ceilalți. A te deschide în fața celorlalți este cu putință numai
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
literare românești. În treacăt, s-a ocupat și de unele manifestări muzicale. A fost, în linia programatică a „Daciei literare”, unul dintre animatorii teatrului din Muntenia. Pentru el, poezia, se poate spune, este o altă formă de oratorie. Convențional în mărturisirile erotice, și-a investit temperamentul în epistola în versuri, în satiră, în stihuirea cu pretenții de reflexivitate. Prozaic și arid, retoric și melodramatic, discursul său liric pare câteodată de-a dreptul ilar, cu tot fondul grav. Este un lirism discursiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
-se mai ales cu cercetările privind cultura veche românească. Preferând să abordeze și să pună în valoare zone puțin cunoscute, cum ar fi scrierile medievale transilvănene, limba cărților românești de popularizare din secolul al XVIII-lea, se oprește, după o mărturisire proprie, „nu doar asupra piscurilor, ci și asupra diverselor cărări ce duc spre înălțime”, cât și asupra unor „scriitori uitați, dacă nu ironizați și marginalizați”. Are meritul de a identifica prefețe originale și „sume” în Noul Testament de la Bălgrad (1648) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
E o lirică dezordine rezolvată în liniște". Are, cum încă o dată recunoaște, o singură evlavie: Edgar Poe și trei admirații: Mallarmé, Rilke, Rimbaud. Iar printre români, crede îndreptățit că, prin Matei Caragiale intrăm în literatura majoră. În Note pentru o mărturisire literară (1932), se întreabă dacă Poetul trebuie și poate să-și explice opera? Să ne amintim că volumul Joc secund, apărut în 1930, a fost bine primit de Alexandru A Phillipide, Șerban Cioculescu, Al. Rosetti, Perpessicius, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]