9,387 matches
-
postfață Alexandru George, București, 1984; Halucinații, București, 1938; Opere, I-III, îngr. și introd. Elena Beram, București, 1970-1975; Jocurile Daniei, îngr. Nicolae Florescu, postfață Mihai Gafița, București, 1971; Bunica se pregătește să moară, îngr. și pref. Elena Beram, București, 1971; Nuvele, îngr. și postfață Al. Călinescu, București, 1976; Pseudo-jurnal, îngr. Ileana Corbea și Nicolae Florescu, pref. Nicolae Florescu, București, 1978; Romane, I-II, îngr. Elena Beram, Nicolae Florescu și Mihai Dascal, București, 1982; Jocurile Daniei. O moarte care nu dovedește nimic
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
Transilvania și Bucovina, propunându-și să militeze pentru apărarea drepturilor naționale ale românilor, pentru dezvoltarea literaturii și valorificarea folclorului. S-au publicat poezii compuse sub influența liricii eminesciene, dar vădind, nu de puține ori, și înrâurirea versurilor lui Al. Macedonski, nuvele, schițe și câteva studii istorice. C. Berariu (și sub pseudonimul Corneliu Micu), I.G. Toma, Șt. Bodnărescu, C. Isopescu-Grecul (sub pseudonimul C. Verdi) și C. Stamati-Ciurea sunt autorii scrierilor literare apărute aici. Poezia populară este culeasă de T. Bălan, T. Bocancea
INCERCARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287539_a_288868]
-
Poeme, BUCUREȘTI, F.A.; Sonete, București, f.a. Ediții: Mihai Eminescu, Poezii postume, București, [1940] (în colaborare cu Alexandru Colorian). Traduceri: Victor Hugo, Frunze de toamnă, București, 1916; Pierre Loti, Spre trecutul mort, București, 1916; Jules Lemaitre, Sofia de Montcernay și alte nuvele, București, 1916; Balzac, Prăvălia „La mâța cu mingea”, București, 1917; Giacomo Leopardi, Poeme, Craiova, 1918; Ladislas Raymont, Povestiri, București, 1918; Al. Dumas, Othon arcașul, București, 1919, După douăzeci de ani, București, 1936, Vicontele de Bragelonne, București, 1942, Laleaua neagră, București
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
și tematică, coordonatele universului investigat ulterior. Adept al tehnicii narative moderne, prozatorul abandonează aspirația „totalității” spre a surprinde doar zbaterea individului în limitarea eului. Mai mult, obsesia autorului este de a releva momentul unic când normalul încalcă tărâmul patologicului. Subiectul nuvelelor îl constituie tocmai înfruntarea dintre echilibrul, armonia spiritului uman și tenebrele halucinante ale subconștientului necenzurat, care, distrugând luciditatea, creează situații monstruoase de dedublare a personalității (Diminețile bătrâne) sau, dimpotrivă, de supunere inconștientă la un numitor comun (Ionathan și Onofrei). În
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
răsturnată a raporturilor dintre membrii acestei celule sociale. Astfel, universul cotidian este violentat de poznele părinților și bunicilor, iar copiii, ființe ce dețin secretul înțelepciunii totale, stăvilesc cu greu excesele prea venerabililor înaintași. Dar virtualitățile, anunțate și finalizate parțial în nuvele, își găsesc realizarea în romanul Pribegi, noi visam (1973). Fidel aceluiași crez al prozei discontinue, aspirând la autenticitatea maximă ce nu poate fi obținută cu mijloacele „literaturizante” ale prozei tradiționale, autorul încearcă aici sondarea unui sentiment, în genere, penibil: gelozia
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
nesemnificative, dar care, prin acumulare, declanșează criza, conferă romanelor lui D. veridicitate artistică, atestându-le capacitatea de a surprinde încleștarea dintre stihiile interioare ale subconștientului și datele existenței obiective. Macul galben (1980) și Cu drag, pentru Monica (1991), culegere de nuvele pentru copii, se integrează parțial universului prozei sale. SCRIERI: Diminețile bătrâne, București, 1969; Fete și băieți, București, 1971; Pribegi, noi visam, București, 1973; Vara, București, 1976; Macul galben, București, 1980; Cu drag, pentru Monica, București, 1991. Repere bibliografice: M. Iorgulescu
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
să aducă la lumină noi date ale biografiei eminesciene, fiind de reținut îndeosebi cele referitoare la interferențele acesteia cu oamenii de cultură din Banat. A publicat o ediție de scrieri din opera lui Virgil Birou, cuprinzând articole, eseuri, povestiri, schițe, nuvele, reportaje, precum și inedite, însoțite de o bogată iconografie. SCRIERI: Apa de duminică, Timișoara, 1982; Cantonul galben, Timișoara, 1983; Când caii dorm în picioare, Timișoara, 1987; Tangou la Piave, București, 1990; Stănuica, Timișoara, 1995; Adio în septembrie, Timișoara, 1995; Drumul de
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
1983, 21; Andrei Lillin, „Cantonul galben”, O, 1984, 6; Nicolae Bârna, „Cantonul galben” de N. Danciu Petniceanu, RL, 1984, 38; Marian Odangiu, În căutarea personajului, O, 1988, 5; Adrian Dinu Rachieru, Un roman antipitoresc, LCF, 1988, 15; Geo Galetaru, Reabilitarea nuvelei, „Vrerea”, 1996, 4. D.V.
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
stridenta, un aer de opereta agravat de stilul declamator, umflat. Eminescu vedea aici o lipsă de pietate față de „nenorocirile țării”, Caragiale îl suspectă de plagiat (Țară și Mihnea-Vodă, după Patrie de V. Sardou, comedia Gheșeftarii, 1876, după Mercadet de Balzac). Nuvelele Mixandra și Casa spânzuratului, românul Clucerul Mitică. Moravuri bucureștene, scrieri rămase în bună parte în pagini de gazeta, sunt încercări fără valoare. Utilă a fost activitatea lui D. de popularizare a literaturii franceze prin articolele din „Românul” și prin tălmăciri
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
clujene. Debutează cu o schiță în „Tribuna” (1968). Colaborează la „Steaua”, „Orizont”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Echinox”, „Luceafărul” etc. În 1973 figurează în volumul colectiv pentru debutanți Eu port această ființă. Primul volum de autor, Portrete de familie (1976), cuprinzând povestiri și nuvele, se înscrie pe o linie (oarecum) tradițională a prozei ardelenești. Romanul Nunta (1980) va reprezenta o cotă de altitudine în creația sa. Inspirându-se din viața satului contemporan, D. este interesat mai mult de universul trăirilor intime, afective ale țăranilor
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
de Eritreea (1986), propune o miză deosebită, aceea a incapacității de înșelare a timpului (tot printr-o rememorare, a lui Felix Masota, personajul central), fără a izbuti însă transfigurarea epicului într-o perspectivă de anvergură. În volumul de povestiri și nuvele Sfârșit de vară (1984), sunt transcrise momente de viață într-o manieră neorealistă: cadre austere, eroi ce se prăbușesc în singurătatea sinelui. Proza ridică faptul banal, aparent plat, la valențele alegorice ale unor semnificații existențiale. Ca traducător din italiană și-
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
redactor responsabil în 1938 și 1939, precum și la numeroase calendare transilvănene. A semnat și Petru O. Orlățeanu. D. s-a vrut dascăl nu numai pentru copii, ci mai ales pentru adulți, lor fiindu-le destinată aproape întreaga sa literatură (schițe, nuvele, scenete, piese de teatru etc.), în totalitate inspirată din lumea satului transilvănean. Popularitatea sa, fără egal în lumea rurală, s-a datorat îndeosebi ideilor vehiculate de acest profund cunoscător al problematicii și sufletului țărănesc, dar și limbii cu iz popular
DASCALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286696_a_288025]
-
Turgheniev, Duelistul, București, f.a.; Voltaire, Fecioara din Orléans, București, 1955; Zeița de jad și alte povestiri chinezești, pref. Sidonia Drăgușanu, București, 1956 (în colaborare); G.V. Starikova, Creația lui L. M. Leonov, București, 1956 (în colaborare cu R. Hefter); S. Podiacev, Nuvele și povestiri, I-II, București, 1957 (în colaborare cu Ștefana Velisar-Teodoreanu și Irina Andreescu); Jerome K. Jerome, Fantoma lui Whibley, București, 1957; Louis Aragon, Săptămâna patimilor, pref. Valentin Lipatti, București, 1960, Clopotele din Basel, București, 1964, Frumoasele cartiere, București, 1966
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
pentru rubricile de informații. Sunt rezumate două conferințe ale lui B. P. Hasdeu, Un patriot român din epoca fanarioților - despre Zilot Românul, Ereditatea culturală a românilor, și un discurs rostit cu prilejul încheierii anului școlar. În foileton se dă traducerea nuvelei exotice Kiana a lui Ch. Varigny, pe care autoarea transpunerii, Maria Chițu, o luase din „Revue des deux mondes”. Probabil în tălmăcirea aceleiași se tipărește apoi, în paisprezece numere, Fiul lui Titian de A. de Musset și, până la finele anului
CARPAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286126_a_287455]
-
precum E. T. A. Hoffmann. Notabil este și efortul de a face cunoscută creația unor importanți scriitori de limbă germană de la noi (O. W. Cisek, Gertrud Gregor ș.a.). S-a implicat, alături de alți traducători, în realizarea unor antologii reprezentative din nuvela romantică germană și nuvela austriacă modernă. Traduceri: E. Wittstock, Fiul vizitiului, București, 1957; O. W. Cisek, Tătăroaica, București, 1958; Ciao Su Li, Întâmplări din Sanlivan, București, 1961 (în colaborare cu I. Chișinevschi); Anna Seghers, Hotărârea, București, 1962; G. Weisenborn, Clădit
CASSIAN-MATASARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286135_a_287464]
-
Hoffmann. Notabil este și efortul de a face cunoscută creația unor importanți scriitori de limbă germană de la noi (O. W. Cisek, Gertrud Gregor ș.a.). S-a implicat, alături de alți traducători, în realizarea unor antologii reprezentative din nuvela romantică germană și nuvela austriacă modernă. Traduceri: E. Wittstock, Fiul vizitiului, București, 1957; O. W. Cisek, Tătăroaica, București, 1958; Ciao Su Li, Întâmplări din Sanlivan, București, 1961 (în colaborare cu I. Chișinevschi); Anna Seghers, Hotărârea, București, 1962; G. Weisenborn, Clădit pe nisip, București, 1963
CASSIAN-MATASARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286135_a_287464]
-
1963; H. Chr. Andersen, Crăiasa zăpezii, București, 1965 (în colaborare cu Al. A. Philippide), Basme, București, 1986 (în colaborare cu Al. A. Philippide); H. Heine, Poezii, București, 1965; J. Roth, Marșul lui Radetzky, București, 1966; Gertrud Gregor, Sălcii, București, 1967; Nuvela romantică germană, I-II, pref. Ion Biberi, București, 1968 (în colaborare); Proza austriacă modernă, I-II, București, 1968 (în colaborare); E.T.A. Hoffmann, Elixirele diavolului, București, 1970; P. J. Bulhardt, Clipe și locuri, București, 1972; L. Feuchtwanger, Balada spaniolă, București
CASSIAN-MATASARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286135_a_287464]
-
1905; Povești poporale din Banat, I-II, Brașov, 1908; ed. îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1956; Miorița. Doamnele. Balade populare, Brașov, 1909; Flori din război. Versuri poporale culese din gura soldaților, Caransebeș, 1924; Chipuri și graiuri din Bănat. Povestiri, nuvele, schițe și legende originale, I-II, Caransebeș, 1924-1927; Cele mai frumoase povești din Banat, București, 1947; Povești, balade, povestiri, Timișoara, 1969; Rozuna, doamna florilor, îngr. și pref. V. Șerban, Timișoara, 1974; Basme, povești și balade, îngr. Doina Comloșan și V.
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
județul Caliacra, unde C. urmează școala primară și liceul. În timpul celui de-al doilea război mondial, a luptat în Est și în Vest, apoi a lucrat în comerț. În 1984, s-a pensionat, stabilindu-se în orașul Dej. Publică povestiri, nuvele, schițe în revistele aromâne din țară, „Deșteptarea”, „Dimândarea”, ca și în „Zborlu a nostru”, care apare la Freiburg, Germania, și în „Frândza vlahă”, din Bridgeport, SUA. C. scrie exclusiv proză, caz mai rar la autorii aromâni, care sunt mai ales
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
e foarte posibil ca autorul s-o fi avut ca model. Sondajul psihologic profund, de detaliu, tensionat continuu, din textul prozatorului aromân, pune însă între paranteze comicul, atâta cât e, și insistă doar pe analiza conotațiilor psihice, făcând memorabile personajele nuvelei, în special personajul feminin central, Pepa al Cărăvidă. Soțul ei i-a cumpărat un loz, ale cărui numere i le-a dictat într-o dimineață, încă somnoros fiind. Pepa ajungând la Agenție, constată cu o bucurie de nedescris că lozul
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
1887; O rugăciune, tr. Flor. Carp [Constantin Morariu], Cernăuți, 1887; Es klopft, München, 1887; Pelesch im Dienst, Bonn, 1888; In der Irre (în colaborare cu Mite Kremnitz), Bonn, 1888; Rache und andere Novellen (în colaborare cu Mite Kremnitz), Bonn, 1888; Nuvele, tr. Gion [G. I. Ionnescu-Gion], București, 1888; Cuvinte sufletești, București, 1888; La Haine et l’amour, Paris, 1890; Deficit, Bonn, 1890; Frauenmuth, Bonn, 1890; Heimat!, Bonn, 1891; Handwerkerlieder, Bonn, 1891; Le Roman d’une Princesse, Paris, 1891; Bucarest, Paris, 1892
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
se înscrie la Facultatea de Drept. Dar și de data aceasta tânărul se află în opoziție cu tatăl său. În loc să se dedice studiului, frecventează muzeele și monumentele berlineze, cercetează vestigiile trecutului nobiliar, acumulând impresii pe care le va transpune în nuvela Remember (1924). La începutul anului 1905, nemulțumit de comportarea fiului, I. L. Caragiale îl trimite în țară, la București, rugând-o pe sora sa, Lenci, să-l supravegheze și să-l îndrume. Respins la examenul de admitere în Școala de Ofițeri
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
pe care o deține până în ianuarie 1914. În „Viața românească” din martie 1913 i se tipăresc încă trei poezii: Grădinile amăgirii, Întoarcerea învinsului și Mărturisire. O altă poezie, Dregătorul, va apărea în „Flacăra” din mai 1916. În această perioadă desăvârșește nuvela Remember, pe care o publică mai întâi în „Viața românească” (august 1921), lucrând totodată intens la romanul Craii de Curtea-Veche. În 1919-1921, ocupă funcția de șef al Biroului presei din Ministerul de Interne. În 1923, se căsătorește cu Marica Sion
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
și publicista. Aparținea unei familii care a dat cărturari și oameni ai scenei (bunicul, rabin, tatăl, profesor de ebraică, un frate, comedian). În 1913, C. traducea din W. Hauff (Cerșetoarea de la Podul artelor) și debuta, sub pseudonimul Chérie, cu o nuvelă, Crezul ocnașului. În 1918, românul Între artă și iubire, evocă activitatea sa de infirmieră în anii primului război mondial. Urmase (după propria-i mărturisire) studii universitare la Berlin, dar s-a lansat și într-o febrila activitate gazetăreasca. În „Steagul
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
absolvirea Facultății de Filologie (secția jurnalistică) a Universității de Stat din Chișinău (1971), activează ca redactor la Televiziune (1971 - 1974), apoi în cadrul editurilor Lumina, Literatura Artistică, Hyperion. Debutează cu volumul Semnele de taină (1985), urmat de alte trei culegeri de nuvele: Om de bună voie (1987), Jur pe pământ (1990) și Cincizeci de nuvele triste (1996). A primit Premiul Editurii Dacia din Cluj-Napoca pe anul 1998. În nuvele, C. abordează cu precădere tematica rurală: degradarea țărănimii, destinul celor „dezrădăcinați”, atmosfera deprimantă
CENUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286166_a_287495]