8,467 matches
-
menționat însă sub numele de Băscăcăuți, transformat mai apoi în Băscăceni și apoi Boscoteni. Toponimul Gura Bașeului are în vedere tot zona satului Băscăceni. Din documentele vremii se desprinde informația că prin Gura Bașeului se înțelegea tocmai această regiune, deoarece pârâul cu acest nume se vărsa în dreapta Prutului, în această zonă. Aici a existat un vechi pot de traversare a Prutului. Așa se explică probabil și prezența în zonă a negustorilor brașoveni dar și faptul că aici a fost un important
Comuna Românești, Botoșani () [Corola-website/Science/300922_a_302251]
-
Cel mai tânăr sat din zonă, considerat suburbie a orașului Săveni, situat la 500 m nord-vest de orașul Săveni, 700 m nord de satul Petricani și 700 m nord-est de satul Chișcăreni, pe dreapta Pârâului Podriga și pe stânga Pârâului Bașeu. Acest sat s-a întemeiat începând din vara anului 1940, când aici au venit și s-au stabilit câteva familii, care au părăsit satul Bahrinești din ținutul Cernăuți după ultimatumul din 26-28 iunie 1940
Sat Nou, Botoșani () [Corola-website/Science/300923_a_302252]
-
Cel mai tânăr sat din zonă, considerat suburbie a orașului Săveni, situat la 500 m nord-vest de orașul Săveni, 700 m nord de satul Petricani și 700 m nord-est de satul Chișcăreni, pe dreapta Pârâului Podriga și pe stânga Pârâului Bașeu. Acest sat s-a întemeiat începând din vara anului 1940, când aici au venit și s-au stabilit câteva familii, care au părăsit satul Bahrinești din ținutul Cernăuți după ultimatumul din 26-28 iunie 1940, prin care Basarabia, Bucovina de
Sat Nou, Botoșani () [Corola-website/Science/300923_a_302252]
-
importantă este Valea Leșului. Ea izvorăște din munții Bârgăului și culege, până la vărsarea ei în Valea Ilvei -la rândul ei, singurul afluent al Someșului Mare, de pe partea stangă - un număr însemnat de afluenti. Aceasta rețea cuprinde: pe partea stângă: Grozavul, pârâul Bondarului, pârâul Huhului, Valea Glodului, Valea Porcului, Valea lerboșelii, și Valea lerboasei, Valea Colibilor, Leștiorul, Valea Largă și Valea Cusărița. Pe partea dreaptă: pârâul Salhoșelii, pârâul Ungurului, Tisa, Valea Măgurii, pârâul Horghii, Valea Boului, Valea lui Samson, Valea Seciului, Blidarul
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Valea Leșului. Ea izvorăște din munții Bârgăului și culege, până la vărsarea ei în Valea Ilvei -la rândul ei, singurul afluent al Someșului Mare, de pe partea stangă - un număr însemnat de afluenti. Aceasta rețea cuprinde: pe partea stângă: Grozavul, pârâul Bondarului, pârâul Huhului, Valea Glodului, Valea Porcului, Valea lerboșelii, și Valea lerboasei, Valea Colibilor, Leștiorul, Valea Largă și Valea Cusărița. Pe partea dreaptă: pârâul Salhoșelii, pârâul Ungurului, Tisa, Valea Măgurii, pârâul Horghii, Valea Boului, Valea lui Samson, Valea Seciului, Blidarul, Blidărelul, Blidirelul
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Mare, de pe partea stangă - un număr însemnat de afluenti. Aceasta rețea cuprinde: pe partea stângă: Grozavul, pârâul Bondarului, pârâul Huhului, Valea Glodului, Valea Porcului, Valea lerboșelii, și Valea lerboasei, Valea Colibilor, Leștiorul, Valea Largă și Valea Cusărița. Pe partea dreaptă: pârâul Salhoșelii, pârâul Ungurului, Tisa, Valea Măgurii, pârâul Horghii, Valea Boului, Valea lui Samson, Valea Seciului, Blidarul, Blidărelul, Blidirelul, pârâul Pârului și Valea Runcului. Debitul maxim are loc în lunile martie-mai, ca urmare a topirii zăpezilor și a ploilor, iar cel
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
partea stangă - un număr însemnat de afluenti. Aceasta rețea cuprinde: pe partea stângă: Grozavul, pârâul Bondarului, pârâul Huhului, Valea Glodului, Valea Porcului, Valea lerboșelii, și Valea lerboasei, Valea Colibilor, Leștiorul, Valea Largă și Valea Cusărița. Pe partea dreaptă: pârâul Salhoșelii, pârâul Ungurului, Tisa, Valea Măgurii, pârâul Horghii, Valea Boului, Valea lui Samson, Valea Seciului, Blidarul, Blidărelul, Blidirelul, pârâul Pârului și Valea Runcului. Debitul maxim are loc în lunile martie-mai, ca urmare a topirii zăpezilor și a ploilor, iar cel minim, în
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
de afluenti. Aceasta rețea cuprinde: pe partea stângă: Grozavul, pârâul Bondarului, pârâul Huhului, Valea Glodului, Valea Porcului, Valea lerboșelii, și Valea lerboasei, Valea Colibilor, Leștiorul, Valea Largă și Valea Cusărița. Pe partea dreaptă: pârâul Salhoșelii, pârâul Ungurului, Tisa, Valea Măgurii, pârâul Horghii, Valea Boului, Valea lui Samson, Valea Seciului, Blidarul, Blidărelul, Blidirelul, pârâul Pârului și Valea Runcului. Debitul maxim are loc în lunile martie-mai, ca urmare a topirii zăpezilor și a ploilor, iar cel minim, în cursul lunilor de vară, mai
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Huhului, Valea Glodului, Valea Porcului, Valea lerboșelii, și Valea lerboasei, Valea Colibilor, Leștiorul, Valea Largă și Valea Cusărița. Pe partea dreaptă: pârâul Salhoșelii, pârâul Ungurului, Tisa, Valea Măgurii, pârâul Horghii, Valea Boului, Valea lui Samson, Valea Seciului, Blidarul, Blidărelul, Blidirelul, pârâul Pârului și Valea Runcului. Debitul maxim are loc în lunile martie-mai, ca urmare a topirii zăpezilor și a ploilor, iar cel minim, în cursul lunilor de vară, mai ales a verilor secetoase când apele scad considerabil. Debite foarte mari sau
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
tipologic gravețianului oriental. Această așezare, ca și cea de la Flămânzi etc. face parte din grupa așezărilor gravețiene de înălțime. Piesele se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani, înregistrate cu numărul de inventar P. 55. Pe panta nord-estică a hârtopului din stânga pârâului Miletin-Chirivoaia, în dreptul Cetățuiei, s-au descoperit câteva fragmente lamelare de silex patinat, aparținând paleoliticului superior, fază neprecizată. La circa 3,5 km est de sat, pe valea pârâului Miletin-Chirivoaia, în centrul văii, străjuită de Dealul Holm, la nord-est de Dealul
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
cu numărul de inventar P. 55. Pe panta nord-estică a hârtopului din stânga pârâului Miletin-Chirivoaia, în dreptul Cetățuiei, s-au descoperit câteva fragmente lamelare de silex patinat, aparținând paleoliticului superior, fază neprecizată. La circa 3,5 km est de sat, pe valea pârâului Miletin-Chirivoaia, în centrul văii, străjuită de Dealul Holm, la nord-est de Dealul Obădăriei, pe un martor de eroziune de formă cvasipentagonală, de dimensiunile: 120 m lungime, 80-90 m lățime, 6-8 m înălțime față de albia pârâului, se află o fortificație, cu
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
est de sat, pe valea pârâului Miletin-Chirivoaia, în centrul văii, străjuită de Dealul Holm, la nord-est de Dealul Obădăriei, pe un martor de eroziune de formă cvasipentagonală, de dimensiunile: 120 m lungime, 80-90 m lățime, 6-8 m înălțime față de albia pârâului, se află o fortificație, cu val de apărare, astăzi foarte aplatizat, ce înconjoară martorul pe mai toate laturile. Excepție face doar latura de vest a valului, unde o limbă de pământ (de circa 7 m lățime) leagă martorul de panta
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
25 km de centrul de județ. Fostele localități târgul Sulița și satul Sulițoaia formează în prezent o sigură unitate administrativă sub denumirea de satul Sulița. Fostul târg este așezat pe culmea și botul unui deal, ce se termină la confluența pârâului Burla, numit de localnici Ursoaia, cu râul Sitna. Fostul sat Sulițoaia este așezat pe coasta unui deal ce prezintă numeroase denivelări de teren, din care cauză sistematizarea lui este imposibilă. Acest aspect a făcut ca satul să fie pus sub
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
Fostul sat Sulițoaia este așezat pe coasta unui deal ce prezintă numeroase denivelări de teren, din care cauză sistematizarea lui este imposibilă. Acest aspect a făcut ca satul să fie pus sub interdicție din anul 1968. Prin satul Sulița curge pârâul Burla, care se vărsa în râul Sitna și trece drumul județean nr. 297. Localitatea Sulița este așezată între iazul Dracșani (V), dealul Cheliș (E) și pârâul Burla (S) și are altitudinea maximă 120m. Sulița are în apropierea sa trei sate
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
ca satul să fie pus sub interdicție din anul 1968. Prin satul Sulița curge pârâul Burla, care se vărsa în râul Sitna și trece drumul județean nr. 297. Localitatea Sulița este așezată între iazul Dracșani (V), dealul Cheliș (E) și pârâul Burla (S) și are altitudinea maximă 120m. Sulița are în apropierea sa trei sate, 2 făcând parte din aceeași comună. În partea de nord comuna Sulița se mărginește cu satul Cerchejeni din comuna Blândești, la sud cu satul Cheliș, iar
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
iar la sud-vest cu satul Dracșani. La recensământul din 1860, Sulița era oficial a 24-a localitate urbană a Moldovei, după numărul populației (2858 locuitori). Rețeaua hidrografică are direcția N-S și este formată din iazurile Dracșani și Burla, precum și pârâul Ursoaia. Iazul Dracșani este format prin zăgăzuirea văii râului Sitna și are o suprafață de 5-600 ha luciu apă, iar suprafața inundabilă maximă ajunge la 800 ha. Este cel mai mare lac de luncă, iar ca mărime al doilea din
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
mult în „Coada iazului” și constă din stuf, papură, cosor, brădiș. Fiind așezat între dealuri, iazul primește anual cantități mari de mâl ce provin din erodarea solului sub acțiunea apei. Iazul Burla a fost amenajat în anul 1962 pe cursul pârâului Ursoaia în partea de NE a satului. Are o suprafață totală de 66 ha din care 44 ha luciu de apă. În el cresc pești (crap și caras auriu) care în condiții de nefurajare dau o producție de 500 kg
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
minerale, din care cauză nu prea se folosește pentru băut. Din motivele arătate mai sus, centrul fostului târg nu are decât puține fântâni. Majoritatea locuitorilor se aprovizionează cu apă de la fântânile ce se află pe malurile iazului Dracșani și a pârâului Burla unde apa are calități mai bune și se găsește la adâncimi relativ mai mici. Adâncimea apei freatice, după studiile pedologice se prezintă după cum urmează: pe vale 0,5-3 m; pe versanți 1,5-8 m; pe platou 8-15 m. Clima
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
începutul toamnei. În sfârșit, un alt vânt este cel de apus, numit Austrul (denumirea lui locală este “Sărăcilă” sau “Traistă goală”). Aerul este tot timpul primenit de curenții din Valea Prutului. Teritoriul satului Crasnaleuca este străbătut de câteva pâraie mici. Pârâul din Valea lui Carpen și pârâul de la Staniște sunt scurte, de 2 - 3 km și se varsă în râul Prut după ce străbat pășunile existente în văile respective. Aceste pâraie mai acumulează apă din nenumarate izvoare de coastă ceea ce le dă
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
vânt este cel de apus, numit Austrul (denumirea lui locală este “Sărăcilă” sau “Traistă goală”). Aerul este tot timpul primenit de curenții din Valea Prutului. Teritoriul satului Crasnaleuca este străbătut de câteva pâraie mici. Pârâul din Valea lui Carpen și pârâul de la Staniște sunt scurte, de 2 - 3 km și se varsă în râul Prut după ce străbat pășunile existente în văile respective. Aceste pâraie mai acumulează apă din nenumarate izvoare de coastă ceea ce le dă un debit relativ constant de apă
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
din satele Davidoaia, Dealu Crucii și Vorniceni (reședința). Comuna Vorniceni este situată la 47 grade și 59 minute latitudine nordică și 26 grade și 39 minute longitudine estică, cu o poziție NE în cadrul țării, central-nordică, în Câmpia Moldovei, pe valea pârâului Ibăneasa, afluent de pe stânga Jijiei. Ocupă o poziție centrală în cadrul teritoriului județului Botoșani. Poziția geografică a favorizat în trecut legăturile comerciale care se stabileau între munte și „câmp”, cât și cu drumul comercial dinspre Liov spre Marea Neagră și Valea Siretului
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
la care s-a adăugat sufixul toponimic maghiar -d (echivalent al românescului -ești). Alte menționări: în 1589 - "Kucsalota", în 1637 "Kucstulata", iar în 1648 "Kociulata". Cuciulata este situată pe malul sudic al Oltului, la poalele munților Perșani, fiind traversată de pârâul Lupșa. Drumul Județean 104 trece prin centrul satului iar Drumul Comunal 20 face legatura între Cuciulata și Lupșa. Descoperirile arheologice indică existența unei așezari umane încă din epoca bronzului. De asemenea s-au descoperit ruinele unei cetăți dacice din Secolul
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
de venit. Pământurile Cuciulății sunt fertile, majoritatea terenului arabil aflându-se în lunca Oltului. Creșterea animalelor este facilitată de numeroasele pășuni din zona deluroasă, "Poiana Popii" și "După Pleașă" fiind două din cele mai importante. Apa potabilă este furnizată de pârâul Lupșa. Cuciulata are potențial turistic dar deocamdată activitățile turistice nu sunt promovate de autoritatea locală. Conform recensământului din 2002 satul Cuciulata era locuit de 1335 de persoane. Din aceștia 1074 s-au declarat români, 8 maghiari, un german, iar restul
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
populația satului Cuciulata a evoluat astfel: În satul Cuciulata tradiția și obiceiurile s-au păstrat destul de bine de-a lungul anilor. Din obiceiurile de iarnă sunt de menționat Irozii, Turca și Turca de bivol. De Bobotează lumea se strânge la pârâul Lupșa și preotul sfințește apa. Primăvara, satul organizează Plugarul, un obicei ce simbolizează începutul anului agricol. Portul din Cuciulata este format din ie, fote la copii si sort (de vara si de iarna) la fete si femei, fusta, cheptar pentru
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
și "Dealul Curții" situat în partea de sud a satului Cernești, stânga văii Sitnei, s-au descoperit: o ceașcă de lut cu două toarte aparținând culturii Nouă și o așezare cu fragmente de ceramică aparținând epocii bronzului. În dreptul podului de peste pârâul Cozancea pe partea dreaptă a șoselei Lunca - Todireni s-a descoperit o așezare de unde s-au cules bucăți de chirpici și lipitură, fragmente de ceramică aparținând epocii fierului (Hallstatului târziu), s-au găsit oase de animale și o piesă de
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]