7,466 matches
-
qu'elle soit indéfinissable ? [...] Ce qui revient à "définir" par usage (et on n'est pas très loin d'une définition du genre "ça sert à quoi ?"). Îl y a là quelque chose d'inattendu et de tout à fait paradoxal, mais dont îl convient de prendre l'acte... " Leș mots soulignés șont de l'auteur. 86 Umberto Eco, Dire presque la même chose. Expériences de traduction, op. cît., p. 7. Leș mots soulignés șont de l'auteur. 87 Le terme
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
prose. " 756 Guy Bennett, " Translation of Poetry/Poetry of Translation : Some Thoughts on Transpoiesis ", op. cît., p. 9. Și nous sommes d'accord [...] que l'acte de traduire est identique à la création poétique, nous devons conclure que de manière paradoxale traduire de la poésie c'est l'écrire, c'est vivre l'acte créateur qui a comme résultat un poème qui est, à la fois, le même et différent du poème source. Și nous admettons cela, l'adage Traduttore traditore devra
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de livresc și de raționalitate, el abolește descriptivismul și desconsideră pitorescul. Dominantă este obsesia limbajului, firească, poate, la un bilingv și în alt sens, adică la un mânuitor atât al limbajului cotidian, cât și al celui poetic. C. nu ocolește paradoxalul; dimpotrivă, el cultivă îmbinările violent contrastante, doar aparent opoziții dintre înalta gândire și trivialitate, dintre candoare și lubricitate. Cuvintele sunt, la el, cifrări (nu încifrări) prin care pot fi exprimate realități imperceptibile senzorial. Efectul este de limbaj criptoid, care comunică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
sau finis latinorum, sau doar fin de l'ancien régime. Acest personaj generic al melancolicului cristalizat adesea în persoana unui ultim vlăstar al aristocrației muribunde trăiește într-un regim estetizant, izolaționist, de catastrofă delectabilă. Melancolia, în contextul sensibilității decadente, devine paradoxal un sindrom carceral, un complex estetizant ca în poemul Christinei Rossetti, Cine mă va izbăvi? (1866), pe care Khnopff a ales să-l ilustreze selectând un vers edificator, I lock the door upon myself (1891). Cel care alege recluziunea adesea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Feure în panourile sale decorative centrate în jurul câte unui personaj feminin. Pentru pictura română devine semnificativă trecerea de la un idilism cu note naive, pitorești, la o dimensiune a unui simbolism difuz al întâlnirilor semnificative, emblematice, misterioase, la care contribuie paradoxal și o tușă impresionistă, precum la Artur Verona în În pădure 26, pictura de sensibilitate religioasă a lui Nicolae Vermont sau Ipolit Strâmbu sau chiar într-o notă tragică fără invocarea unui context mitologic sau istoric precizat la câteva dintre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pesimiste ale momentului erau legate de ideile de declin și de decadență, trebuia să existe în paralel o dorință pentru o neîntinată, pură vârstă a artei"69. Prin urmare, decadența ca înghețare într-o formulă, ca "formalism" poate fi depășită, paradoxal, printr-o fertilă redescoperire a originilor încărcate de vitalitatea gesticulației primordiale. Revigorării printr-o didactică întoarcere la origini de sorginte romantică îi corespunde din perspectivă decadentă invazia barbarilor, rol încredințat maselor proletarizate pe care mișcări precum Aesthetic Movement (Mișcarea Estetică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a frumuseții cu supliciul. Tema simbolisto-decadentă a investirii sacrificiale în artă, ca secretă soteriologie, este recuperabilă din ambivalența feminității ca factor emulativ, deopotrivă Muză și Meduză, femme fragile și femme fatale. Interesantă aici este și impresia de mască mortuară, contrastând paradoxal cu o fluditate acvatică a acestui chip, aflat parcă în transă onirică. Acest dinamism înghețat, devenit instantaneu, evocă o ordine meduzantă a privirii, care fixează efemerul clipei pentru eternitate cu ajutorul unui blitz imaginar. Hiperion ca și Hypnos-ul lui Khnopff este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sa și relipită ulterior -, se transformă în subiectul eroic, derivat al operei sale. Alexis Macedonski realizează un reușit contrast între figura statică a compozitorului și cea dinamică a frescei, cu toate că fresca este cea artificială, iar compozitorul în carne și oase. Paradoxal, arta preia elementul de dinamism, în același timp, litificându-și creatorul în cadrul ei. Fresca apare atunci ca îndeplinind rolul unei puneri în abis a artei acestuia și a creației pentru care creatorul reprezintă un intercesor. Și sculptorul Horia Boambă realizează un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Moser stilizează această anatomie intimă conferindu-i demnitatea sacrului, sublimează decorativ ceea ce ține de organic și de sexualitate, o modalitate de a sugera că arta este cea care la rândul ei sublimează sexualitatea în opera de artă, produsul acestei maternități paradoxale, serafice și care vorbește de sexu angelorum. VII.3. Figuri ale reveriei și melancoliei: simbolismul ca état d'âme Melancolia este o figură culturală majoră în tot Occidentul, astfel încât fiecare secol sau perioadă mai îndelungată îi imprimă propriul reflex, propriul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spleen-ul. Această tristețe era mult mai profundă și mai dramatică decât melancolia romantică, căreia îi constituie extrema agravare. Ca și "spleenul" lui Baudelaire el are o bază fizică și fiziologică"377. Oricum, melancolia va funcționa în doi timpi, alternând paradoxal stările de exaltare cu stările de prostrație, scandate de nevroza care o acompaniază mai ales în literatură, de la nevrozele lui Baudelaire și Rollinat, la cele ale lui Bacovia. Melancolia figurează în registrul sensibilității decadente și ca o formă laicizată de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Imperiului Roman. Utopia estetică a lui Alexandru Bogdan- Pitești are rădăcini mult mai adânci, ea se modelează în atmosfera acestei crepuscularități fin de siècle și, ca orice stingere, este înnobilată fictiv în contextul sensibilității decadente. Acest mesianism bizar, deoarece prevede paradoxal o înălțare până la măreția decadenței europene, se articulează pornind de la premise culturale. În opinia lui Alexandru Bogdan-Pitești, România trebuie să îndeplinească un rol tutorial-civilizator prin promovarea unei politici culturale extinse la nivelul întregii arii balcanice. Perspectiva optimistă a criticului a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sensibilitate decadentă a unei femme fatale: nu curtezana pentru care viciul constituie o a doua natură, ci nimfeta, statut ambiguu în care feminitatea relevă condiția originară a răului încarnat în malefica fecioară. Feminitatea în stare pură, originară, relevă cruzimea și, paradoxal, un viciu funciar, instinctual, de dinainte de păcat, anistoric, ca în povestirea lui Barbey D'Aurevilly, Cea mai frumoasă iubire a lui Don Juan. Paradoxul decadent al acestui "monstru delicios", nimfeta, lipsită de conținut afectiv, constă într-o inocență a viciului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
anunță pe cea a lui Iisus. În acest fel, gestul sacrificării sale, precum și dansul Salomeei, dobândesc un sens suplimentar, de predicție, parte a unei scenografii celeste. Pe fondul unei cruzimi teribile, această figură a femeii fatale, Salomeea, se detașează, sporită paradoxal de chiar lumina sfințeniei, complicitate care ține de estetica decadentă a supralicitării tensiunii dintre contraste. Putem împinge mai departe această situare într-o lectură verticală a tabloului, prin împărțirea sa între cele două volete, urmărind o altă analogie. În iconologia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
necesară supraviețuirii. După 1989, odată cu deschiderile oferite de trecerea spre capitalism a trăit impactul cu provocările societății de consum de masă și, fără a avea timp să se dezmeticească, s-a confruntat cu trăsăturile societății de hiperconsum. În lucrarea “Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum”, Gilles Lypovetsky (2007, p. 5) aprecia cî Începând cu ultimele două decenii un nou seism a pus capăt vechii societăți de consum, transformând atât organizarea ofertei, cât și practicile cotidiene și universul mental al consumerismului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și alții (1977) afirmă că părinții din familii sărace se străduiesc să Își educe copiii În așa fel să respecte normele de consum care funcționează În clasa lor socială, de exemplu, să nu cumpere produse de lux. Un aspect aparent paradoxal cu privire la comportamentul de consum este surprins de către D. A. Statt (1997). Autorul delimitează, În funcție de stilul de viață al claselor deosebite de statutul socio-economic, următorul efect al socializării consumatorului: clasele superioare, având la dispoziție cei mai mulți bani, cheltuiesc un procent mult mai mic
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
numărului consumatorilor de droguri identificată de datele oficiale prezentate mai sus este confirmată și de rezultatele cercetărilor cantitative realizate pe teritoriul României. Raportată la tendința descrescătoare, specifică consumului experimental, recreațional, tendința crescătoare a dependenților de droguri poate avea un caracter paradoxal. Explicația posibilă a acestui fenomen este faptul că mai puțini tineri din România Încearcă să consume droguri, dar, dintre cei care Încercă, tot mai mulți devin dependenți. În Raportul EMCDDA, 2002, privind țările candidate sunt consemnate cazuri În care Încercarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
că, misterioasa trecere a vieții, cele doua evenimente se legată de timpul aflat În eternă trecere. Aspirând prin iubire la eternitate, tânăra pereche va rămâne neschimbată doar „În ștersele portrete” din galeria cu tablouri de familie de „pe perete”. Ceea ce, paradoxal, se păstrează vii sunt gesturile fulgurante: „Nerăbdător, bunicul pândise de la scară / Berlina eleganată prin lanuri de secară..." „...și din berlină / Sări subțire-o fata În larga crinolină”... „Privind cu ea sub lună... / Bunicul meu desigur i-a recitat...” „Ea-1 asculta
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a fost apreciată pozitiv de autorul „Enigmei Otiliei” În „Istoria literaturii române de la origini până În prezent”, publicată În 1941. N. Manolescu, Într-un articol din cunoscutul studiu În trei volume, „Arca lui Noe”, consideră că obiectivitatea romanului „Enigma Otiliei” e paradoxală, pentru că nu ilustrează, conform definiției, prezența În text a unui singur narator, ci dimpotrivă, se constată o intervenție permanentă a autorului În calitate de comentator savant și expert. Nici nu se putea altfel, dacă avem În vedere vocația criticului și istoricului literar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nimeni) sau „Matca” (amenințată de potop) Iona este constrâns, Împotriva voinței sale, la un exil forțat În spațiul singurătății absolute. Marea este „rea” dar i se pare frumoasă, asemănătoare unei „placente”, iluzia libertății primare, aproape de inconștiența copilăriei. În Întunericul lumii, paradoxal este că Iona descoperă că este o „trestie gânditoare”: „Un sfert de viață Îl pierdem făcând legături. Tot felul de legături Între idei, fluturi, Între lucruri și praf. Totul curge atât de reoede și noi tot mai facem legături Între
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
relație - de a aminti sultanului marea biruință asupra Bizanțului. Condiția umilitoare a Învinșilor ilustrează dictonul latin: „vae victis!” (vai celor Învinși). În această imagine se găsește cheia rezistenței românești. Ca și În alte situații dramatice, autorul aduce În scenă imagini paradoxale. Tabloul următor (21) oferă o imagine absurdă a bizantinilor care pregătesc ceremonialul botezului lui Ioachim, nepotul lui Constantin Paleologul, Împăratul mort și Înlocuit de un impostor. Intrat În joc, Mahomed ucide și pe urmaș și pe Împărat, acest lucru simbolizând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a unor strategii de ieșire proiectată și planificată din criză și de construire a sistemelor de acțiune colectivă de promovare a unor astfel de strategii. Programe de dezvoltare socială s-au dezvoltat la toate nivelurile: internațional, național, regional, local, sectorial. Paradoxal, orientarea spre dezvoltare socială nu s-a manifestat în țările plasate la vârful evoluției - în țările cele mai dezvoltate, aflate într-un proces neproblematic de perfecționare, sau în comunitățile prospere -, ci în cele confruntate cu situații de criză ale dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a preluat paradigma, discursul și concluziile fie direct, fie prin intermediari (Pralong, 2003), dar fără să-și întemeieze pe el nici practica politică, nici, mai ales, pe cea financiară și economică. Nimic nu este mai revelator în acest sens decât paradoxala corelație negativă dintre creșterea exponențială a criticilor la adresa neocomunismului guvernării 2001-2004 și îmbunătățirea, aproape la fel de exponențială, a ratingurilor de risc de țară acordate României, a poziției ei pe piața financiară internațională și creșterea volumului investițiilor directe de capital occidental. La
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politică” pentru privatizare, despre „mentalitățile neocomuniste” ale liderilor politici ai perioadei etc. Din perspectiva unui deceniu de distanțare de încărcătura politică și emoțională a acelei perioade, acum putem înțelege că întârzierea răspuns unei condiții necesare. Problema trebuie pusă în termenii paradoxali în care trebuiau să răspundă la ea politicienii perioadei. Și, chiar dacă teoretic ei erau puși în fața nevoii de a alege între terapia de șoc și tranziția graduală, în realitate nu dispuneau de nici una din aceste variante. Căci marea problemă a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Franța și Olanda. Este interesant faptul că, deși elaborarea Constituției este un proces extrem de complex, urmărind, în principal, reprezentarea intereselor tuturor statelor membre, acest act nu a reușit să obțină votul populației, fiind vehement criticat. Printre principalele critici se numără, paradoxal, faptul că nu reprezintă interesele cetățenilor și că nu reflectă Europa socială conturată din toate celelalte reglementări. Dincolo de speculațiile conform cărora votul de blam european a reprezentat un joc politic de culise îndreptat mai degrabă către configurația politică națională decât
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cele mai bogate țări către regiunile mai sărace. Promovarea politicii de dezvoltare regională în statele membre UE, cu scopul de a corecta și a preveni disparitățile regionale, a constituit un nou imbold pentru creșterea rolului și importanței regiunilor. În mod paradoxal, regionalizarea statelor membre este percepută ca un mijloc de mărire a gradului de integrare în sistemul Uniunii Europene. La nivelul Uniunii Europene, politica de dezvoltare regională s-a impus ca un instrument de solidaritate între statele membre, înțeleasă, în primul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]