15,863 matches
-
dificultățile războiului. Depozitul ocrotește un mare tezaur nevalorificat încă îndeajuns. Redactarea după o atentă selecție a poveștilor, dar mai ales a legendelor ar constitui un bun prile j pentru copiii și nepoții noștri să prindă de mici gustul istorie i patriei noastre. Ilustrată la nivelul tehnicii actuale, lucrarea nu ar avea decât de câștigat. * De revistă s‐a interesat Barbu Delavrancea, dar și marele 351 învățat Weigand care dorea să se publice în ea și lucruri despre terminologia agriculturii, lăptăriei, a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acolo, atunci, și următoarele: „Depozitul ocrotește un mare tezaur nevalorificat încă îndeajuns. Redactarea după o atentă selecție a poveștilor, dar mai ales a legendelor ar constitui un bun prilej pentru copiii și nepoții noștri să prindă de mici gustul istoriei patriei noastre. Ilustrată la nivelul tehnicii actuale, lucrarea nu ar avea decât de câștigat." Nu știu dacă rândurile de mai sus au fost citite de către cei pe care îi vedeam sensibilizați. Aflăm însă din ziarul Adevărul din 31 ianuarie 2005, că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Anișoara Corcodel și Georgeta Țurcanu, alăturându-li-se profesorii lor: Șt. Bujoreanu, dr. Aurel Schroter, H. Steinberg, Mihai Cărăușu, Emilia Mihăilescu ș.a. Revista avea organizat și susținea un concurs de creație literară. Avea preocupări susținute pentru creația științifică. * Onoare și patrie Onoare și patrie este o revistă realizată ca nu măr festiv la 1 noiembrie 1995, cu prilejul sărbătoririi a 80 de ani de existență a Brigăzii 17 artilerie - General „Al. Tell”, îmbrăcând un stil sobru, concis, cu o grafică modernă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Georgeta Țurcanu, alăturându-li-se profesorii lor: Șt. Bujoreanu, dr. Aurel Schroter, H. Steinberg, Mihai Cărăușu, Emilia Mihăilescu ș.a. Revista avea organizat și susținea un concurs de creație literară. Avea preocupări susținute pentru creația științifică. * Onoare și patrie Onoare și patrie este o revistă realizată ca nu măr festiv la 1 noiembrie 1995, cu prilejul sărbătoririi a 80 de ani de existență a Brigăzii 17 artilerie - General „Al. Tell”, îmbrăcând un stil sobru, concis, cu o grafică modernă, reușind să pună
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a 80 de ani de existență a Brigăzii 17 artilerie - General „Al. Tell”, îmbrăcând un stil sobru, concis, cu o grafică modernă, reușind să pună în valoare trecutul încărcat de glorie al generațiilor car e și‐au făcut datoria față de patrie, apărând permanent fruntariile s trăbune. „Seara, de sub pulberea timpului, chipuri de ar tileriști ne privesc cu satisfacția datoriei împlinite la Turtucaia, la Mărășești și la Oituz, între Prut și Nistru, la Odesa și pusta maghiară sau în Cehoslovacia, ei au
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din comuna Pădureni, extras din volumul apărut la Editura Performantica Iași, 2005, de prof. Adriana Bubulac; “Reveniri” de dr.Aurelia Cosma; “Oameni care au fost” de 392 Grecu Petru - o trecere în revistă a celor care s-au jertfit pentru patrie și pământul natal; “Drogul - drum cu sens unic” - o lucrare semnată de Oana Toderașcu, elevă în clasa a VII-a, care a obținut locul I la faza județeană și locul II la faza națională a concursului. “Mesajul meu antidrog” (Profesor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de motivată îmi este alegerea o argumentez cu spusele unui mare istoric - că și familia ca și căsătoria au o nuanță profund istorică: „Societatea, ca un ordin natural, are elementele sale proprii, care după noi sunt: individul, familia, națiunea sau patria, seminția și omenirea.” În timp aceste elemente au avut controverse, unii au încercat să le desființeze, ele însă nu s‐au dovedit deloc trecătoare, ca niște stări anormale. Ele rămânând elemente naturale și constitutive ale omenirii; eu mă alătur, în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
stări anormale. Ele rămânând elemente naturale și constitutive ale omenirii; eu mă alătur, în speță, lângă familie, căsătorie și copii pentru că aco lo este și dorul de mamă și dragostea pentru copii și puterea de a exista a națiunii, a patriei, adică lângă spusele lui Ion C. Brătianu pe care l‐am citat mai sus cu... Din scrierile și cuvântările lui în lupta pentru redeșteptarea națională. * Revista România Financiară Apărea la Bârlad în 1916, dispunea de o editură care a finanțat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad...............367 Lyceum......................................... .....................369 Liceul „Mihai Eminescu” ....................................371 Lumea creștină ............................................... ...371 Lumina vetrelor ............................................... ..372 Monografiile Liceului „Gh. Roșca Codreanu”.......373 Miron Costin, revistă de cercetări și mărturii istorice ............................................... ..................................374 Monitorul comunal al Primăriei din Bârlad.........375 Năzuințe....................................... .....................376 Onoare și patrie ............................................... ..376 Pagini de jurnal ............................................... ..377 470 Pagini literare ............................................... .....377 Pagini medicale bârlădene..................................379 Pagini medicale bârlădene..................................382 Paloda literară ............................................... ....385 Paloda literară ............................................... ....387 Pași spre infinit ............................................... ..388 Pădurenii...................................... .....................391 Păstorul Tutovei........................................ .........393 Despre Păstorul Tutovei Anul IV, nr,3-4 Nicolae
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
discursurile lor și le punctează cu mai multe „ăăă-uri” decât femeile (Hall, 1984). În fine, întâlnim în rândul băieților aproape de 3 ori mai mulți dislexici decât în rândul fetelor. În Franța, testele realizate în timpul zilei de pregătire pentru apărarea patriei scot în evidență faptul că din cei 0,9% de tineri analfabeți, 84% sunt băieți și doar 16% sunt fete. Concluzie Dificultățile de citire se pot datora unor probleme cu vederea, cu auzul, unor tulburări emoționale, de atenție sau chiar
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
limite aproape tolerabile la mijlocul anilor '60. Au renăscut virulent, în deceniul următor, într-o nouă spirală a falsificării și a exagerărilor bombastice. Contemporanii au sesizat prompt noul delir propagandistic prin care era, încă o dată, agresată memoria istorică și identitatea cetățenilor "patriei socialiste"73. Dar în țară nu s-a putut vorbi deschis despre aceste triste adevăruri, decât după căderea regimului Ceaușescu. Abia atunci s-a pus sub semnul întrebării un întreg discurs istoric, în intenția demitizării 74 amănunțite și adesea deranjante
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai constantă intenție de schimbare a vizat dimensiunea cantitativă a studiului istoriei și a narațiunii didactice. Treptat, s-au reorganizat și specializările tradiționale ale școlii românești, obișnuită să despartă clar istoria națională 21 de aceea "universală"22. În 1989, "istoria patriei" se preda în clasele a IV-a, a VIII-a (ale școlii generale) și în clasele a IX-a și a X-a de liceu 23. Din 1992 până în 1999, "istoria românilor" s-a studiat în clasele a IV-a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de studiere a istoriei s-a schimbat radical 99. Autoritățile preconizau "revenirea la un sistem ciclic tradițional în învățământul românesc, alternând istoria universală cu istoria națională, astfel încât fiecare sfârșit de ciclu școlar gimnazial și liceal să se încheie cu istoria patriei"100. La momentul respectiv, pentru clasa a VIII-a nu exista un manual valabil; de altfel, nici pentru clasele a IX-a și a X-a, care urmau să studieze "actualele manuale de probleme fundamentale [ale istoriei universale], ca și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și legendara "Movilă a lui Burcel", din apropiere. Aici s-a construit o mănăstire (închinată lui Ștefan cel Mare și Sfânt), s-a ridicat un bust voievodului și s-a edificat un ansamblu comemorativ alegoric celebrând, în general, virtuțile apărătorilor Patriei 168. În ceea ce privește informația strict istorică, manualul amintit este foarte sumar. Abundă însă în sintagme patetice: "omagiu marelui voievod", "cel dintâi dintre principii lumii", "latinitatea strigă din tranșee (sic!)", "Podul Înalt este Termopile al nostru" (formulă atribuită lui Nicolae Iorga) etc169
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ca necompromise de propaganda comunistă. Autorul îi pregătea pe copii pentru întâlnirea cu rigorile școlare, mărturisind că "am scris această carte, anume pentru cei mici [...] care n-au ajuns încă în clasa a IV-a, când încep a învăța istoria patriei după manual"204. El și-a imaginat textele ca fiind mai potrivite pentru un joc de roluri, decât pentru o lectură tăcută și solitară. Solicita expres complicitatea adulților, datori să învie "cu glas cald părintesc"205 cele scrise, să ajute
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
uzajele cerințelor sale"300. Regia textului: imagini, obiecte, complicități Pare evident că, cel puțin pentru uzul școlar, povestirea nu se mai poate reduce la un șuvoi de cuvinte rareori întrerupt de câteva portrete sau de hărți menite să înscrie "trupul patriei" în memorie afectivă a copiilor 301. În plin ev al comunicării vizuale și al concurenței acerbe între difuzorii de informație inclusiv pe piața școlară 302 predarea istoriei ar fi de neconceput fără suportul său figurativ. Există o adevărată industrie a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
datorie. Pentru ei, a luat ființă o societate dedicată "Cultului eroilor"124 și s-a instituit, la scurt timp după aceea, "Ziua Eroilor". Societatea își propunea să se ocupe de îngrijirea mormintelor și de onorarea sistematică a celor morți pentru patrie. "Ziua Eroilor" s-a celebrat pentru prima oară la 20 Mai 1920, odată cu sărbătoarea "Înălțării Domnului", după calendarul creștin ortodox. Ziarele relatau pe larg preparativele, desfășurarea și ecoul acestei festivități. Se sugera că existase un acord deplin al publicului cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
oficia Te-Deum în toată țara la următoarele sărbători naționale: 10/23 Mai, Proclamarea Independenței (1877), în care zi se va comemora și aniversarea Unirei tuturor Românilor (1859 și 1918) și Proclamarea Regatului (1881) [și la]... Aniversarea zilei Eroilor morți pentru Patrie (Înălțarea Domnului) (s.n. C.M.)"178. Detalierile autorităților din teritoriu erau și mai ferme, sfidând logica minimală a calendarului. De exemplu, prefectura comunica primăriei de Iași că "aniversarea zilei de 24 Ianuarie se va serbători anul acesta în ziua de 10
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de 10 mai, secvențe trimițând mai curând la ritualurile "Zilei Eroilor", cum ar fi procesiunea la mormintele ostașilor sau la monumentul dedicat lor188. Distribuirea ocazională de alimente nu pare neapărat legată de ideea praznicului de pomenire a celor căzuți pentru patrie 189, cât mai ales de scenariul complet al unei sărbători memorabile 190; el mai cuprindea și excursii 191, mici daruri 192 sau jocuri 193 pentru copii. Peste toate, pare să fi domnit mai ales dorința firească a participanților de a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Muzeul Unirii din Alba Iulia 244 și a reînceput publicarea unor evocări ale celor petrecute în 1918. Șeful statului s-a implicat direct în elogierea gloriosului moment, decretând "marea adunare populară de la Alba Iulia, care a proclamat unirea Transilvaniei la patria mamă" drept apogeu al istoriei naționale 245. Următoarele festivități de amploare datează din anii 1978, 1983 și 1988, fiind asociate tot mai strâns cu obsesia protocronistă a lui Nicolae Ceaușescu. Prima dintre ele pare să fi fost și cea mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
s-au regăsit după 1918 în componența statului român și-au păstrat, conform legii, școlile și dreptul de a învăța limba maternă, trebuind în schimb să își însușească, în regim de urgență, limba oficială, istoria, geografia și literatura noii lor patrii. Reacțiile ostile și stângăciile de tot felul nu s-au lăsat așteptate 257. De altfel, nici pentru românii din provinciile proaspăt unite, vechile manuale de istorie din Regat nu păreau foarte atractive, având prea puține informații despre trecutul lor regional
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
provinciile proaspăt răpite sau din afara granițelor interbelice din Transnistria, din Moravia, din Bulgaria, din Grecia. Tonul său patetic transpunea, într-un registru eroic, ușor naiv, multe din suferințele, spaimele și speranțele vremii: "Toți Românii aceștia, osândiți să viețuiască în afară de granițele patriei noastre, sunt ca niște trupe de pază, ca niște posturi înaintate, cărora le revine un rol destul de greu, dar nu mai puțin însemnat, acela de a străjui la porțile României întregite. Oricând s-ar ivi vreun început de primejdie din partea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cu ochi buni țara noastră, ei nu vor lipsi a-și face datoria să atragă atențiunea conducătorilor României asupra direcției din care vine amenințarea. Suntem datori a ne gândi neîntrerupt la situația grea a Românilor rămași în afară de granițele actuale ale Patriei noastre, ajutându-i de câte ori ni se dă prilej, încurajându-i în luptele lor pentru apărarea graiului și a sufletului românesc (s.n. C.M.)"269. Zilelor unirii li se atașa, din nou, cu mare încredere, semnificația triumfală cunoscută, iar în reconstituirea celor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
zdrobit și a nimicit un regim politic, până [i]eri atotputernic, care îngrozise lumea prin excesele sale de tirănie"272. Așezând și cutremurul din 10 noiembrie 1940 în seria dezastrelor care loviseră țara, manualul se încheia, apologetic, cu omagierea "salvatorului Patriei din prăpastia anarhiei", aducând în același registru laudativ și proaspăta dezrobire a Basarabiei, ca și a "creștetului nordic al Bucovinei de sub păgâneasca robie a sângeroșilor comuniști Stalin și Molotow"273. Ediția a XV-a a manualului, din 1944, a fost
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a impus monopolul asupra adevărului printr-o cantitate sufocantă de tipărituri pentru copii, prin care trebuiau, de fapt, reeducați părinții vinovați că știau încă prea bine istoria de altă dată. Memorii și uitări de școală primară În următoarele decenii, "istoria patriei" pentru școlarii de clasa a IV-a a fost dominată de condeiul sfătos al profesorului Dumitru Almaș, asociat uneori cu Aron Petric sau cu învățătoarea Eleonora Fotescu. Autorii aveau răspunderea inițierii tinerilor în "povestea neamului", care trebuia să redea cât
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]