7,963 matches
-
pentru a se plânge forurilor religioase care l-au condamnat pe Villon la biciuire. Datorită sărăciei, în disperare de cauză, a încercat să-l tapeze până și pe ducele de Bourbon - care abia îl salvase - vezi mai sus - în scrisoarea-poem „Petiție la ducele de Bourbon” (La Requeste que Vïllon bailla à Monseigneur de Bourbon): <poem> „Petiție la ducele de Bourbon” "Stăpân al meu și prințe preatemut," "Lujer de crin, din rege zămislit," "François Villon, ce soarta l-a bătut" Cu vânătăi
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
sărăciei, în disperare de cauză, a încercat să-l tapeze până și pe ducele de Bourbon - care abia îl salvase - vezi mai sus - în scrisoarea-poem „Petiție la ducele de Bourbon” (La Requeste que Vïllon bailla à Monseigneur de Bourbon): <poem> „Petiție la ducele de Bourbon” "Stăpân al meu și prințe preatemut," "Lujer de crin, din rege zămislit," "François Villon, ce soarta l-a bătut" Cu vânătăi avane, crunt lovit," "Te roagă prin scrisoarea lui, smerit," "Să-i dai un împrumut dacă
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
ai PSDMR pentru a forma o alianță antiautocratică. În ianuarie 1905, preotul ortodox Gheorghi Gapon, care era liderul unei asociații muncitorești finanțată din umbră de poliție, a condus un marș uriaș, pașnic, în Sankt Peterburg, pentru a înmâna țarului o petiție. Trupele chemate să mențină ordinea au deschis focul asupra mulțimii, ucigând sute de demonstranți, aprinzând scânteia revoluției ruse din 1905. Evenimentul acesta, care avea să fie denumit mai apoi "Duminica însângerată", combinat cu eșecul stânjenitor din războiul cu Japonia, au
Istoria Rusiei, 1892-1917 () [Corola-website/Science/299170_a_300499]
-
neguvernamentale care apără drepturile persoanelor LGBTI, precum "ACCEPT" și "MozaiQ". Reprezentanți ai societății civile au afirmat că au fost semnalate situații în care elevi din diferite licee au raportat că profesori sau alte cadre școlare i-au obligat să semneze petiția. Liderii inițiativei au negat acuzațiile, recunoscând însă că voluntarii strâng semnături de oriunde se poate. Tot aceștia au precizat în raport cu eventuala implicare a unor minori că semnăturile date de respectivii nu vor fi valide. Ministerul Educației a sesizat inspectoratele școlare
Căsătorii între persoane de același sex în România () [Corola-website/Science/299302_a_300631]
-
moartea mamei sale în 1780, Iosif nu a fost niciodată destul de liber să-și urmeze propriile instincte. A vizitat în mai multe rânduri, în anii 1768, 1770, 1773, 1783 și 1786, Banatul, Transilvania și Bucovina, unde a primit cu solicitudine petițiile oamenilor și a intrat în conștiința colectivă ca „bunul împărat”. Hotelul „Împăratul Romanilor” din Sibiu a fost denumit astfel în amintirea lui Iosif al II-lea. Tot lui i se datorează numele comunelor grănicerești, învecinate, din județul Bistrița-Năsăud: Salva, Romuli
Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/299307_a_300636]
-
să prezinte un raport. La întoarcerea delegației după două zile, echipajele au fost informate despre greva pentru care marinarii aveau toată simpatia, ca și despre represiunea guvernamentală împotriva protestatarilor. Toți cei prezenți la întrunirea de pe nava "Petropavlovsk" au aprobat o petiție care avea 15 cereri: Din cele cincisprezece cereri, numai două aveau o legătură cu ceea ce marxiștii numeau "mica burghezie": țăranii nu prea bogați și meșteșugarii. Acestea cereau "libertatea totală de acțiune" pentru toți țăranii și meșteșugarii care nu angajau forță
Rebeliunea din Kronstadt () [Corola-website/Science/298799_a_300128]
-
anticlerical, mișcarea culturală transilvăneană pornind tocmai din sânul Bisericii Greco-Catolice. Școala Ardeleană a contribuit nu numai la emanciparea spirituală și politică a românilor transilvăneni, ci și la a celor de peste munți. Unul din documentele cele mai importante elaborate îl constituie petiția Supplex Libellus Valachorum (1791, 1792), o cerere adresată împăratului romano-german Leopold al II-lea, în vederea recunoașterii națiunii române ca parte constitutivă a Marelui Principat Transilvania. O altă realizare a Școlii Ardelene a fost introducerea grafiei latine în limba română, în locul
Școala Ardeleană () [Corola-website/Science/298832_a_300161]
-
Pictorul Mingucci di Pesaro este de aceeași părere și prezintă papei țară pe o acvarelă, cu detalierea aspectelor esențiale. El consideră ca aparținând averii ducelui. Dar nu are dreptate. Sân Marino trebuie să acționeze repede. Încă în 1603 trimite o petiție la papă, cerând ajutor, să asigure teritoriul Urbino în cazul în care ducatul se destramă. Cu 30 de ani mai tarziu, în 1631, ducele moare. Romă respectă pactul: Urbino și tot ducatul trece în proprietatea bisericii, dar Sân Marino nu
San Marino () [Corola-website/Science/297781_a_299110]
-
mică decât mine". După o timpurie ucenicie (1848-1850), în atelierul pictorului ceh Anton Chladek, lucreaza icoane pentru bisericile din Băicoi și mănăstirea Căldărușani. În 1856 realizează compoziția istorică "Mihai scăpând stindardul", pe care o prezintă domnitorului Barbu Știrbei, împreună cu o petiție prin care solicită ajutor financiar pentru studii. În anii 1856-1857 pictează biserica nouă a mănăstirii Zamfira (județul Prahova), apoi, până în anul 1859 biserica mănăstirii Agapia, iar între 1859-1861 biserica parohială din Puchenii Mari, Prahova (cu excepția tamburului turlei mari, pe care
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
vine și fratele său, Theo, anunțat de Gauguin care s-a întors la Paris. Vincent se pune pe picioare, dar crizele care urmează îl obligă să se întoarcă la spital. În martie 1889, 30 de cetățeni din Arles semnează o petiție prin care artistul să părăsească orașul, iar Casa galbenă este închisă din ordinul poliției. Van Gogh decide să facă tot posibilul pentru a se vindeca, iar la 8 mai 1889, se internează din proprie inițiativă la spitalul de psihiatrie din
Vincent Van Gogh () [Corola-website/Science/297793_a_299122]
-
din „Bielorusia” spre o formă de „Krivia” din cauza presupusei legături cu Rusia. Unii naționaliști s-au opus numelui din același motiv. Unele state preferă însă să folosească în continuare denumirea tradițională, istorică, în limba națională. Astfel, în Suedia, deși o petiție a fost depusă de cetățeni beloruși pentru modificarea numelui din „Vitryssland” în „Belarus”, denumirea oficială continuă să fie cea de „Vitryssland” (în traducere „Rusia Albă”). În Franța, deși denumirea oficială în limba franceză la ONU este „République de Bélarus” (traducere
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
de euro pentru organizarea unui spectacol cu o singură vedeta - DJ David Guetta. Spectacolul trebuia să aibă loc în parcul public, iar biletul numai ieftin nu era. Din fericire, pentru că utilizatorii de Internet au reacționat rapid, s-a înaintat o petiție și evenimentul în formă lui inițială a fost anulat. Cu toate astea, a rămas gustul amar și conștiința că obiectivele organizatorilor sunt foarte îndepărtate de visele și munca micilor comunități. Traducere din engleză de Lăură Sandu * Articol publicat inițial în
O carte poștală din Marsilia - fragmente* () [Corola-website/Science/296108_a_297437]
-
1762, iar în 1763, Anglia învinge Franța și capturează Canada. Mulți membri ai consiliului local credeau că colonia trebuia guvernată de Rege decât de familia Penn, și Franklin s-a întors în Anglia în 1764 pentru a-i prezenta o petiție regelui George al III-lea. În 1765, la puțin timp după ce Franklin a ajuns din nou în Anglia, prin Parlament a trecut "Stamp Act". Era prima dată când Anglia a impus un impozit fără ca reprezentanții coloniilor să poată vota, iar
Benjamin Franklin () [Corola-website/Science/296535_a_297864]
-
și gânditor iluminist, preocupat în egală măsură de științele reale, filozofie, istorie, economie, politică, literatură etc., fiind cunoscut departe de hotarele patriei sale. Franklin a rămas fidel idealurilor democrației până la sfârșitul vieții sale. Ultimul său act politic a fost semnarea petiției pentru interzicerea sclaviei.
Benjamin Franklin () [Corola-website/Science/296535_a_297864]
-
În prezent (martie 2009), unicul importator de sisteme Apple în România este Integrated Romanian Information System (I.R.I.S.). Vânzările Apple în România au depășit, în anul 2008, valoarea de 14 milioane euro. În 2009 a început să circule în Internet o petiție deschisă prin care semnatarii ei cer companiei Apple să deschidă o filială proprie în România, astfel încât clienții din România să poată beneficia de software localizat (în speță Mac OS X), de serviciul iTunes, de o distribuire mai bună a produselor
Apple Inc. () [Corola-website/Science/296536_a_297865]
-
lung al organizației era de a funcționa ca un guvern din umbră, până când țara urma să fie eliberată de sub dominația nazistă. Cele mai importante trei grupuri de rezistență care au funcționat în cadrul au fost: Centrul Politic, ("Politické ústředí", PÚ), Comitetul Petiției „Noi rămânem credincioși” (PVVZ), și Apărarea Națiunii ("Obrana národa", ON). Aceste grupuri aveau o natură democratică și se opuneau celui de-al patulea grup de rezistență, cel al Partidului Comunist Cehoslovac (KSČ). Cei mai mulți membri ai celor trei mișcări erau foști
Rezistența cehă în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/306996_a_308325]
-
nord din teritoriul Moldovei (confirmat în tratatul de pace de la tratatul de la Kuciuk-Kainargi pe 21 iulie 1774). Astfel, Țara de Sus a devenit Bucovina, fiind mai întâi guvernată de o administrație militară. Din 1786 regiunea a fost adăugată landului Galiția. Petiția din anul 1849 către împăratul Austriei pentru transformarea provinciei galițiene Bucovina într-un ducat a coroanei cu acest nume, a fost susținută și subscrisă de mulți respectați români bucovineni, între ei și Eudoxiu de Hurmuzaki, împreună cu frații săi Alexandru, Constantin
Listă de guvernatori ai Bucovinei () [Corola-website/Science/307225_a_308554]
-
către împăratul Austriei pentru transformarea provinciei galițiene Bucovina într-un ducat a coroanei cu acest nume, a fost susținută și subscrisă de mulți respectați români bucovineni, între ei și Eudoxiu de Hurmuzaki, împreună cu frații săi Alexandru, Constantin, Gheorghe și Nicolae. Petiția a fost formulată și postulată de baronul Iordachi Wassilko de Serecki în „Promemoria [memorand] privind petiția țării (landului) Bucovinei din anul 1848”/„Promemoria zur Bukowiner Landespetition vom Jahre 1848“, scrisă în limba germană și română. Cererea a fost confirmată, dar
Listă de guvernatori ai Bucovinei () [Corola-website/Science/307225_a_308554]
-
a fost susținută și subscrisă de mulți respectați români bucovineni, între ei și Eudoxiu de Hurmuzaki, împreună cu frații săi Alexandru, Constantin, Gheorghe și Nicolae. Petiția a fost formulată și postulată de baronul Iordachi Wassilko de Serecki în „Promemoria [memorand] privind petiția țării (landului) Bucovinei din anul 1848”/„Promemoria zur Bukowiner Landespetition vom Jahre 1848“, scrisă în limba germană și română. Cererea a fost confirmată, dar pusă în aplicare de abia în 1861. Anii 1849-1854 au fost, în conformitate cu declarația de independență a
Listă de guvernatori ai Bucovinei () [Corola-website/Science/307225_a_308554]
-
perioade de ameliorare, până când Thoreau a căzut la pat. Dându-și seama că suferă de o boală în stare terminală, Thoreau și-a petrecut ultimii ani revizându-și și editându-și operele nepublicate, în special "Excursions" și "The Maine Woods", prezentând petiții editorilor cu scopul de a obține publicarea unei ediții revizuite a „"A Week"” și a lui „"Walden"”. A scris de asemenea scrisori și a continuat munca la jurnalul său, cât i-au permis puterile. Prietenii lui au devenit alarmați din cauza
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
pe generalul țarist Erivan Paskievici, la Beiuș. În anul 1849 i-a fost prezentat de acesta împăratului, care l-a decorat și făcut baron, ca și pe Andrei Șaguna, de altfel, și pentru aceleași motive. În ianuarie 1850, într-o petiție adresată împăratului, l-a rugat pe acesta să transforme Principatul Ardealului în „Țara Românilor”, iar împăratul să primească titlul de „Mare Principe al Românilor”. Vasile Erdeli a reușit, cu sprijinul guvernatorului Ungariei, "arhiducele Albrecht", înființarea unei catedre de limbă și
Vasile Erdeli () [Corola-website/Science/308196_a_309525]
-
Lafayette County, în ziua de 25 octombrie 1836. Deși aparent a existat o coerență a întregului proces, în realitate au existat destule iregularități în axa timpului și, respectiv, în formarea, reformarea, extinderea sau micșorarea teritoriului. După ce Congress-ul SUA a refuzat petiția statului Michigan de acordare a statului de stat al Statelor Unite ale Americii, în ciuda îndeplinirii de către Michigan a tuturor condițiilor stipulate în actul numit Northwest Ordinance, populația teritoriului Michigan a aprobat constituția sa în octombrie 1835 putând aplica autoguvernarea entității prestatale. De abia
Wisconsin (teritoriu SUA) () [Corola-website/Science/307496_a_308825]
-
nu are o constituție scrisă propriu-zisă. Constituția este formată din mai multe categorii de norme juridice cuprinse în: dreptul statutar ("Statute law"), dreptul jurisprudențial ("Common law") și obiceiul constituțional ("convențional rules"). Dreptul statutar cuprinde, în primul rând, anumite mari carte, petiții și statute: Caracterul distinctiv al majorității acestor carte și statute îl reprezintă faptul că au fost produse ale crizelor constituționale și că au în conținutul lor termenii de aplanare a acestor crize. În Regatul Unit, în momentul când o astfel
Constituția Regatului Unit () [Corola-website/Science/307579_a_308908]
-
(n. 1744, Silvașul de Jos, comitatul Hunedoara - d. 3 decembrie 1809, Blaj) a fost vicar unit al Năsăudului, una din figurile de seamă ale intelectualității române transilvănene din secolul al XVIII-lea, coautor al petiției Supplex Libellus Valachorum. A fost descendentul unei familii nobiliare românești din Țara Hațegului. Studiile începute la Blaj le-a continuat, până în 1774, la Seminarium Sancti Adalberti din Nagyszombat (Trnava - în Moravia), iar apoi a fost trimis de episcopul Grigore Maior
Ioan Para () [Corola-website/Science/307709_a_309038]
-
fost pentru un timp ("conf, ist." D. Prodan) motorul activității petiționare transilvane, pentru dreptul românilor la reprezentare în Dieta Transilvaniei ca națiune autohtonă majoritară. La 14 iulie 1790, împreună cu vicarul Ioan Halmaghi și cu protopopul Chiril Topa, a adresat o petiție episcopului Ioan Bob și guvernului, pe care aceștia s-o înainteze Curții de la Viena, în care solicitau ca națiunea română să fie recunoscută politic și să fie reprezentată în Dietă. Cum răspunsul întârzie, vicarul înaintează o petiție împăratului semnată de
Ioan Para () [Corola-website/Science/307709_a_309038]