7,468 matches
-
(n. 21 iulie 1947, București) este o poetă contemporană, traducătoare, publicistă, jurnalistă media, cercetătoare de istorie recentă. Este membră a Uniunii Scriitorilor din 1971. S-a născut la 21 iulie 1947 din părinții Ion și Justina Diaconescu (născută Vlad), ambii profesori. Mama (licențiată a Facultății de Limba și
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
se confiscă bunurile deci și locuința și i se repartizează o camera (în care vor locui cei 4 membri ai ei timp de 25 de ani) într-un apartament de bloc, cu încă dou familii și cu dependințele în comun. Poeta își petrece primii ani din viață la bunicii din partea mamei, la Roman, dată fiind situația precară în care erau părinții, la București. Bunicul, Gheorghe Vlad, preot arhimandrit, director al Seminarului de preoți din Ismail, apoi al celui de la Roman, mentor
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
adorare ca un spațiu endemic, unde materia și-a pierdut concretețea subtilizându-se în densitatea unei umbre, cu ochii întorși spre universul acesta umbros și imploziv, solitar în reverie[...], eul liric trăiește la cei 19 și 22 de ani ai poetei - într-un regim de zbor planat, prielnic visării[...]”, dar in volumele de mai târziu” Poezia e practic redescoperită cu devoțiune și umilință, ca un pământ salvator, ca un aer fără de care viața însăși e amenințată.[...]. În fond, tensiunea lirică a
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
primul rând din transferul singurătății în solidaritate prin proiecția eului într-un context populat de figurile încărcate de rost simbolic ale imaginarului.” Alexandru Piru (în „Poezia românească contemporană 1950 - 1975” - București 1975 constată la al treilea volum al foarte tinerei poete („Adagio” - București 1973) că „Atenția cade din ce în ce mai mult asupra virtuților muzicale ale poeziei, ale ritmului lent, unduitor ca un pas des deux”. La Nicolae Steinhardt citim, în volumul „Monologul polifonic” (București 1991), un aparte punct de vedere exprimat în eseul
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
și de-a pururi prezent. Dumnealui destinul se tălmăcește așa : Dumneaei, moartea. Moartea e Personajul Central, e Locul Geometric și Privilegiu, e Substratul Comun. Statuia Comandorului în mișcare. Ea se ascunde (uneori nici atâta) îndărătul tuturor substantivelor, adjectivelor folosite de poetă, surâde, rânjește, îmbie ori atacă prin și odată cu toate culorile. Sub aburul verii, sub rouă verde, iarbă, lumină, mure, nea, zăpadă, undă de foc, odihnă, noapte, inel de argint, iarnă, vară, toamnă, vin și precumpănitor sânge - cine sălășluiește? Cea titluită
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
înainte de a muri, s-a căsătorit cu tânăra actriță Carmela Gay (Halfi) Halfi a murit în anul 1980 la Tel Aviv și a fost înhumat la cimitirul Kiryat Shaul din oraș. Fratele său mai tânăr este poetul Shimshon Halfi, tatăl poetei Rahel Halfi. Halfi a făcut parte din grupul de poeți moderniști "Shlonsky-Alterman". În anii 1930-1940 era considerat un „poet minor”, dar după întemeierea Statului Israel a câștigat o mare apreciere. În anul 1988 Arik Einstein a înregistrat un album de
Avraham Halfi () [Corola-website/Science/336611_a_337940]
-
Tatiana Rostovaitė (n. 4 august 1926, Šiauliai - d. 1993) a fost o poetă, traducătoare și critic literar și teatral lituaniană. A studiat la Școala gimnazială de fete din Šiauliai, iar în perioada 1942-1945 a lucrat la Teatrul dramatic din Šiauliai. În 1950 a absolvit Facultatea de Istorie și Filologie a Universității din Vilnius
Tatjana Rostovaitė () [Corola-website/Science/336830_a_338159]
-
și , în calitate de membri și Vicente Díez Zazo drept secretar. În 2000, Consiliul Regional din Zaragoza i-a publicat En el frágil costado de la infancia (Pe coasta șubredă a copilăriei). Poetul a semnat prefață. A închinat volumul doamnei Roșa María Aranda, poeta la rândul său, precum și fiicei acesteia, cu care a împărtășit carieră profesională din balet. Pe langă lucrările publicate, în această etapă, a scris numeroase alte lucrări rămase inedite, cum ar fi cele de poezie Volver al Yamuna (Întoarcerea la Yamuna
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
Traducătoare, poetă, membră a Uniunii Scriitorilor din decembrie 2012 Născută la 27 noiembrie 1952, în satul Cubleșul Someșan, comuna Panticeu, județul Cluj; Numele de familie la naștere, Pop. Studii: Școala elementară-opt clase, 1959-1967 în Cubleșul Someșan, medii, între 1967 și 1971 la
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
29 XII 2010; Fragmente din cronici: Traducerea se remarcă prin competență filosofică și stilistică. Exemplele din domeniul literaturii folosite frecvent și cu dezinvoltură de filosoful-literat nu pierd nimic în urma transferului din franceză în română. Alex. Ștefănescu, România literară, 1994 Atracția poetei pentru spațiul pastoral este frecventă și conturată de tendințe conservatoare, de evocare, invocare și reașezare pentru posteritate...a unei unități de măsură mai vechi și evident mai pură. (Virgil Rațiu, Mesagerul de Bistrița-Năsăud) O poezie deloc cuminte domină versurile Veronicăi
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
nea în Mișcarea literară nr.1/ 2014| ,Lirica sa este dominată de nostalgii și candori, în pofida trendului literar excedat de mizerabilism, de experimentul zgomotos ce eșuează adeseori în platitudine, sau în poezia formelor osificate, ce nu mai comunică mare lucru. Poeta, dar și excelenta traducătoare a lui Sartre, Berdiaev, a poeziei de expresie franceză, mizează în volumul de față pe poemul scurt, de mare intensitate. Poemele sale sunt fulgurații ale unui suflet pur, nealterat de modele trecătoare; miniaturile sale amintesc de
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
trecătoare; miniaturile sale amintesc de stampele japoneze în care norul, copacul, ființa necuvântătoare sau floarea se transformă în entități, simboluri pregnante, de concentrarea imaginii sau a ideii din poezia haiku, din care de altfel a și tradus. În poemul pagodă, poeta surprinde cu finețe și exactitate un univers exotic, dominat de pagode și flori de cireș: cochetăria pagodei/ scăldată-n spumă de cireș/ vraja ikebanei/ unicitatea sacră a ceștii de ceai/ pașii micuți/ rupți din inocența copilului/ discreția efluviilor de parfum
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
la modul absolut/ dar carnea mea e slabă și/ se topește la briza-ncercării/ deznădejde ca o mlaștină/ mi-a acoperit buzele/ cu care să te strig/ ai întins din nou mâna/ și m-ai așezat pe pământ tare (doamne). Poeta își duce existența fragilă într-un oraș medieval în care pecinginea veacurilor și-a pus amprenta copleșitoare. Poemul „pasaj” surprinde imaginea burgului animat de castani și de porumbei: din pasajul medieval/ din casele cu molii/ de sub coroana castanilor/ întunericul pândește
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
chec/ pudrat cu vanilii/ și scorțișoară străveche (mesteacănul). Din același univers mărunt și delicat (domestic) se reliefează imaginile unor ființe din lumea necuvântătoarelor. Trecerea dramatică a vremii, dureroasa lecție a renunțării, ce-l are ca întâi exeget pe Eclesiast, prilejuiește poetei scrierea unuia dintre cele mai tulburătoare poeme: vine o vreme când câmpia/ nu te mai ia în brațele ei/ șerpi otrăvitori pletele tale/ pietre de mare sângerându-ți călcâiele/ nu mai ai pat/ nu mai ai leagăn/ nu mai ai
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
ia în brațele ei/ șerpi otrăvitori pletele tale/ pietre de mare sângerându-ți călcâiele/ nu mai ai pat/ nu mai ai leagăn/ nu mai ai hamac/ nu mai ai umbra răcoroasă (zbucium). Un erotism discret animă peisajele sufletului prin care poeta proiectează călătorii imaginare. Din cetăți dispărute, doar nisipul și cărămizile mai vorbesc despre destinul trecător: ne sărutam printre gratii/ prinși în pânze de păianjen/consemnează ce trăiești/ îmi spuneai vorbind/ din ninive/ dar unde sunt cărămizile/ din ființa-neființă (sărut). Iarna
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
sau Yona Volach, la naștere Gofman (în ebraică:יונה וולך, n.10 iunie 1944 Petah Tikva - 19 septembrie 1985) a fost o poetă israeliană de limbă ebraică. Yona Wallach s-a născut în 1944 la Petah Tikva în Palestina mandatorică și a crescut în localitatea Kfar Ono, devenită ulterior orașul Kiryat Ono, printre fondatorii căruia se numărau părinții ei, Michael Wallach și Esther
Yona Wallach () [Corola-website/Science/337340_a_338669]
-
de independență al Israelului, în lupta de pe dealul Kula. Yona Wallach , orfană de tată de la vârsta de 4 ani, a locuit (și a murit) pe strada numită după tatăl ei. A avut o soră mai mare, Nira, născută în 1938. Poeta a fost din copilărie o fată maturizată precoce, cu tendințe rebele și exhibiționiste. Refuza conveniențele legate de sexe, și adoptase o purtare considerată băiețoasă. Citea cu nesaț cărți de aventuri de Karl May, fuma țigări după țigări, mergea desculță și
Yona Wallach () [Corola-website/Science/337340_a_338669]
-
întors la Kiryat Ono, în locuința mamei ei, pe care a îngrijit-o cu devotament. De asemenea în ultimii 4 ani a locuit cu partenerul ei de viață, muzicianul Yuval Rivlin, în clădirea cunoscută ulterior ca Hostel Ayalon. În 1981 poetei i s-a depistat un cancer de sân, de care a murit după 4 ani, la numai 41 ani. Rivlin a îngrijit-o până în ultima zi a vieții. Yona Wallach a fost înmormântată în cimitirul din orașul Holon. Wallach a
Yona Wallach () [Corola-website/Science/337340_a_338669]
-
într-un ritm infernal și pătruns de o sexualitate obsesivă. Versurile ei sunt fluide, refuzând limitele unor structuri poetice convenționale. Considerată ca un fel de reprezentantă a revoluției feminine în poezia ebraică, ea a devenit un model stilistic pentru multe poete. Era mândră de bisexualitatea ei. Cartea ei de versuri, „Cântece de insulă,” a apărut în anul 1968. În poezia „Yonatan”, ea se autoreprezintă ca un băiat, Yonatan, decapitat de alți băieți setoși de sângele său.
Yona Wallach () [Corola-website/Science/337340_a_338669]
-
Constantin Brâncuși) Nu ratați întâlnirea cu autoarea! Invitați: Nicolae Georgescu - critic literar și istoric, specialist în opera lui Mihai Eminescu, Lucian Gruia - prozator și poet, specialist în opera lui Constantin Brâncuși, Ion Lazu - prozator și poet, Eliza Roha - prozatoare și poetă, Mihai Antonescu - prozator și pot, Emil Lungeanu - critic literar, prozator și poet, Aurelian Goci - critic literar, Florentin Popescu - poet, eseist și monograf. Editura Minerva și cărțile leaderilor Sâmbătă, 19 noiembrie, de la ora 15.00, lansarea cărții Călătorii în centrul gândirii
Sărbătoarea cărții a început la Gaudeamus by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104231_a_105523]
-
îl poftește să ia loc într-unul din fotoliile din sufragerie. 20.40. Telefonează din nou Verona spre a-i spune că a ajuns la ”Capșa” și îl așteaptă acolo 20.55. Sună la ușă Nicolae Susanu cu logodnica sa, poeta Doina Caurea. Au reușit să-și rezolve treburile mai devreme... Toma face prezentările, le oferă scauneși scoțând încă două pahare, le toarnă și noilor veniți 21.00. ”E târziu, Dragoș, întinde-o acasă”, spune hotărât unchiul, și după ce copilul își
CUTREMUR 4 martie 1977. Ultima zi din viața lui Toma Caragiu, ceas cu ceas () [Corola-website/Journalistic/104917_a_106209]
-
unui autor, care a fost înzestrat cu darul de a întrupa adânca sa simțire și cele mai înalte gândiri într-o frumusețe de forme, sub al cărei farmec limba română pare a primi o nouă viață.” O antologie a vieții poetei culeasă de Octav Minar De mare însemnătate culturală este și: Poesii, colecția tuturor edițiilor Maiorescu (edițiile I-XVI, 1883-1936), singura de acest fel completă (preț de pornire de 9.000 de euro). Legat de publicarea operei eminesciene, Titu Maiorescu îi
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
în trei părți: prima parte cuprinde un studiu critic asupra poeziei Anei Blandiana realizat de prof.univ.dr. Moshe Itzhaki, partea a doua include un număr de aproximativ 150 poezii alese dintr-o perioadă care cuprinde 50 de ani de activitate a poetei române, între 1960-2010, iar în final un interviu cu Ana Blandiana, realizat de prof.univ.dr. Moshe Itzhaki și dr. Paul Farkaș. Cartea a fost publicată de către Editura Keshev le Shira în cursul lunii aprilie a acestui an. Titlul cărții este inspirat
Ana Blandiana își lansează volumul de poezie "Speranță sub un soare gri" by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105453_a_106745]
-
Itzhaki și dr. Paul Farkaș. Cartea a fost publicată de către Editura Keshev le Shira în cursul lunii aprilie a acestui an. Titlul cărții este inspirat din poezia Anei Blandiana, ”Gara de Nord”. Născută în 1942, la Timișoara, Ana Blandiana a debutat ca poetă în anul 1954 în reviste de tineret, apoi în "Tribuna" (1959) și în antologia "30 de poeți tineri". După debutul editorial cu placheta "Persoana întâia plural" (1964), s-a impus printre poeții cei mai reprezentativi ai epocii, publicând "Călcâiul vulnerabil
Ana Blandiana își lansează volumul de poezie "Speranță sub un soare gri" by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105453_a_106745]
-
în programul festivalurilor literare Incroci di poesia contemporanea și Poetry Vicenza. Vineri, 12 mai, între orele 10.30 - 13.00 la Palatul Cosulich (Sala Media, Fondamenta Zattere, Dorsoduro 1405, 30123 Venezia), sub titlul Due voci al femminile, vor fi prezentate poetele Marta Petreu și Christine De Luca (Scoția) de către Roberto Merlo și Francesca Romana Paci. Discuția va fi urmată de un spectacol de muzică și poezie intitulat Memoria Del Aire, conceput de Marta Y Micò (Spania), și de secțiunea La poesia
Marta Petreu la festivalurile Poetry Vicenza și Incroci di poesia contemporanea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105533_a_106825]