7,964 matches
-
articol din 1990, autorul, în acord cu gândirea poststructuralistă, va numi acest tip de palimpsest unul „intertextual”, pentru a-l delimita de o specie de palimpsest cu mult mai dificilă, aceea „intratextuală”, în care straturile nu se mai delimitează în profunzime, ci coexistă, în mod paradoxal, pe același nivel textual. Aceasta este ceea ce I. denumește „adâncimea suprafeței”, cea care mimează, în spirit postmodern - ludic și parodic -, „accidentele, hazardul și surprizele profunzimii”. Odată definit, palimpsestul critic abordează antinomiile-cheie ale esteticii și culturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
aceea „intratextuală”, în care straturile nu se mai delimitează în profunzime, ci coexistă, în mod paradoxal, pe același nivel textual. Aceasta este ceea ce I. denumește „adâncimea suprafeței”, cea care mimează, în spirit postmodern - ludic și parodic -, „accidentele, hazardul și surprizele profunzimii”. Odată definit, palimpsestul critic abordează antinomiile-cheie ale esteticii și culturii universale - gândire logică/ intelect noetic, identitate narcisică/ identitate proteică, spirit atic/ spirit asiatic -, trecând prin operele unor scriitori emblematici precum Dimitrie Cantemir, Mihai Eminescu, Mateiu I. Caragiale, Emil Botta, Pascal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
întâlnirea iubiților / soților despărțiți „après vingt ans”, confruntarea cu o limită, nu absolută, de obicei boala, bărbatul de sprijin fiind cel mai des medic, dacă se poate chiar fost iubit, pentru accentuarea tensiunii (narative), cadrilul cuplurilor. Întrebarea care structurează din profunzime textele este: cum își construiește / descoperă / manifestă o femeie personalitatea autentică într-o lume necruțătoare. Regăsire (1975), romanul de debut, se ocupă de o femeie care se regăsește pe sine după ce se încadrează într-o școală de ofițeri, părăsind facultatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287368_a_288697]
-
în vedere concepția lui Debarbieux<footnote Specialist în problematica violenței în mediul școlar footnote> (2000) potrivit căreia violența școlară are un caracter relativ, depinzând de interpretarea indivizilor implicați, statutul de victimă a hărțuirii psihologice este condiționat de percepția acesteia. Conștientizând profunzimea și complexitatea fenomenului, pe de o parte, și analizând anumite cazuri, pe de altă parte, considerăm oportună lansarea următoarelor interogații: Care este procentul aferent recunoașterii și raportării a acestor conduite ostile de către elevii țintă? Tăcerea anumitor elevi este justificată de
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
anti-idealism. Poziția realistă a lui Carr, uneori mai atenuată, a avut mai puțin succes decît Politics Among Nations a lui Morgenthau, care a devenit textul paradigmatic al științei sociale americane în formare. În afară de a fi textul studiat cel mai în profunzime, cartea lui Morgenthau este paradigmatică din alte două motive. Primul este acela că Morgenthau pune în mod special accentul pe definirea unui domeniu specific politicii, independent de celelalte investigații sociale. El delimitează astfel observatorul și practicianul legitim. Al doilea motiv
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
prea mare în explicarea comportamentului efectiv al sovieticilor în afacerile externe. Deși a observat că dogma marxist-leninistă a servit ca forță de legitimare pentru sistemul politic și pentru expansiunea sa în interiorul țării, Kennan nu credea că ideologia a influențat în profunzime politica externă sovietică. URSS era înainte de toate pragmatică: ideologia putea fi și chiar a fost adaptată nevoilor strategice și politice. Într-un fel, ideologia depindea de scopurile politice - și nu invers. "Aceasta înseamnă că adevărul nu este o constantă, ci
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fi puteri mari și puteri mici, neutri, aliați, hegemoni și altele de acest fel. Ar trebui să se reziste acestei tentații. Diferențierea funcțiilor se referă la funcționarea ca unitate și numai în această accepțiune se leagă de esența structurii de profunzime, care privește guvernarea. Diferențierea rolurilor poate fi cel mai bine abordată la nivelul unităților." (Buzan ș.a. 1993: 46) Argumentarea este destul de confuză. Waltz se bazează pe o teorie a sistemului. Sistemul este definit prin totalitatea relațiilor, adică toate părțile sînt
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Internat, profesorul Universității ieșene, fondatorul învățământului electrotehnic din România și al prestigioasei publicații periodice „Annales Scientifiques de l΄Universite de Jassy”. Dragomir Hurmuzescu, după studii liceale și universitare la București, pe baza de concurs, obține o bursă pentru studii de profunzime la Sorbona. Muncă de cercetare în laboratorul savantului Gabriel Lippman s-a materializat în publicarea a 17 lucrări științifice, în inventarea dielectrinei, a electroscopului Hurmuzescu, a primului dinam de mare voltaj și a fost încununată cu obținerea doctoratului în primăvara
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
transferarea la București, survenita în anul 1912. Ernest Juvara se înscrie că fondator de școală chirurgicală, de numele său legându-se tehnici și activități ale domeniului, dar și urmași de talia academicianului Nicolae Hortolomei. O impresionantă opera că „întindere și profunzime”, materializata în peste 225 lucrări de clinică și patologie chirurgicală, tehnici și aparate originale, cât și de anatomie, care l-a înscris pe Ernest Juvara între savanții lumii medicale din țară și nu numai, din moment ce UNESCO i-a sărbătorit centenarul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în două registre. Cel de jos este de tipul exerga și are inscripția pe trei rânduri ACADEMICIAN PROFESOR / MIHAI CIUCĂ / 1883-1969. În registrul de sus, este reprezentat chipul savantului în profil spre stânga, într-un medalion ce dă impresia de profunzime (o interesantă impresie de spațialitate, care detașează aparent chipul savantului de fundalul pe care este gravat). Medalionul este înscris într-un pătrat în colțurile căruia sunt plasate frunze de laur. Menționam că fotografierea acestei interesante plachete ne-a fost înlesnita
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
locuințe particulare. Stilistic, O viață de om, ca de altfel întreaga proză a lui I., include particularități de tipul celor întâlnite în opera lui Neculce, combinate cu altele, care amintesc de cronicarii munteni. Impresionantă pe mari porțiuni prin acuitatea și profunzimea observațiilor este și memorialistica de călătorie (Pe drumuri depărtate, 1904, Drumuri și orașe din România, 1904, În Franța, 1921, Câteva zile prin Spania, 1927, America și românii din America, 1930, ș.a.). Cât privește valoarea operei propriu-zis literare a lui I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
valorilor, voi sfârși prin a gândi că această realitate complet falsificată este unica adevărată. Este una din învățăturile faimosului mit platonic al peșterii. În acest caz devine indispensabilă începerea unei opere dedicate luării la cunoștință a dimensiunilor, a naturii, a profunzimii, a implicațiilor corupției și a coruptibilității la care suntem expuși. Totuși, această luare la conștiință să nu sfârșească prin a ne strivi, deoarece am putea cădea în convingerea că în acest caz nu este nimic de făcut, deoarece corupția este
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
evenimentul corupției nu poate fi transformat în valoare. Ar spune și ceva faptul că de fiecare dată când pronunțăm acest cuvânt ne gândim aproape automat la o deviere și pervertire a acțiunii umane, pentru că el indică, în mod evident, în profunzimea noastră, „ceva ce ne îngrijorează și pe de-a dreptul ne neliniștește profund”. Tocmai de aceea e necesar ca aceste intuiții să găsească o reînnoită existență în discursurile noastre interpersonale, în discuțiile noastre cotidiene, în reflecțiile și în argumentările noastre
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
evidență, deoarece în timpurile din urmă a existat prea multă tăcere în Biserică și deci rupând această tăcere se provoacă o oarecare gălăgie. În realitate, Papa Francisc este impresionat - cum ar trebui să fim cu toții, de altfel - de consistența, de profunzimea, de înrădăcinarea și de structurarea corupției în lumea noastră contemporană. Este vorba despre o „corupție ramificată”, de la individual la global. „Să privim în jur: câte răni provoacă răul umanității! Războaie, violențe, conflicte economice, care lovesc pe cel mai slab, apoi
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
unui număr nelimitat de fraze din perspectiva gramaticii generativiste, dar în interiorul acestui vast ansamblu identificăm subansambluri cuprinzând fraze construite după regulile unor ideologii particulare. În vreme ce limba acționează mai degrabă la nivelul expresiei, ideologia organizează mai întâi planul conținutului, structura de profunzime a discursului. Astfel, o analiză lingvistică a impactului ideologiei asupra discursului politic ar avea ca sarcină izolarea structurilor care exercită constrângeri asupra locutorilor, exprimând adeziunea lor la credințele unui grup. Perspectiva nu anihilează în totalitate libertatea creatoare a locutorului care
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
textul este format dintr-o înșiruire ordonată de semne lingvistice, guvernată de o serie de reguli combinatorice 111. Din această perspectivă, analiza sintactică a limbajului politic are în vedere: identificarea unităților de conținut (topoi tematici, cuvinte- cheie); caracterizarea structurii de profunzime, prin definirea relațiilor logico-formale dintre unitățile de conținut; stabilirea ponderii diverselor raporturi sintactice (de coordonare, respectiv de subordonare), în vederea surprinderii modului specific de organizare a actului discursiv; precizarea gradului de coeziune și identificarea mecanismelor de realizare a acesteia (unitatea timpurilor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
finit de reguli sintactice, să construiască un număr nelimitat de fraze. Această concepție evidențiază potențialul limbajului verbal care, punând la îndemâna vorbitorilor mijloace limitate, oferă posibilități de exprimare infinite 112. Investigarea relației dintre competență și performanță, altfel spus, între structura de profunzime și structura de suprafață ale unei manifestări discursive, presupune evidențierea raporturilor ierarhice care stau la baza acesteia. Prezența unei structuri de profunzime, a unui schelet logico-sintactic, este inerentă oricărui act discursiv, constituind premisa elaborării structurilor de suprafață, care mediază și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limitate, oferă posibilități de exprimare infinite 112. Investigarea relației dintre competență și performanță, altfel spus, între structura de profunzime și structura de suprafață ale unei manifestări discursive, presupune evidențierea raporturilor ierarhice care stau la baza acesteia. Prezența unei structuri de profunzime, a unui schelet logico-sintactic, este inerentă oricărui act discursiv, constituind premisa elaborării structurilor de suprafață, care mediază și opacizează în același timp accesul la nivelul de adâncime. Dacă la nivelul structurii de profunzime, limbajele politice variază extrem de puțin, datorită obiectivului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la baza acesteia. Prezența unei structuri de profunzime, a unui schelet logico-sintactic, este inerentă oricărui act discursiv, constituind premisa elaborării structurilor de suprafață, care mediază și opacizează în același timp accesul la nivelul de adâncime. Dacă la nivelul structurii de profunzime, limbajele politice variază extrem de puțin, datorită obiectivului major care le guvernează legitimarea actelor politice, ele înregistrează variații în manifestările structurii de suprafață, determinate atât de competențele discursive ale locutorului, cât și de configurațiile contextuale particulare ale situațiilor de comunicare. Structura
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
comunicare. Structura sintactico-logică a limbajului politic relevă temeiul invariant al acestuia și coeziunea secvențelor discursive, prin reorganizări și ierarhizări operate de regulile transformaționale, structura de adâncime fiind transformată în structură de suprafață. Fiecare act de comunicare antrenează reorganizarea constantelor de profunzime ale limbajului politic, potrivit contextului interacțional-situațional care le actualizează. Din această perspectivă, Petre Botezatu subliniază că orice abordare a sintaxei implică în același timp depășirea ei113: abordarea sintactică a actelor discursive din spațiul politic nu poate eluda aspectele semantice și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
creația poetică, un spațiu de manifestare a creativității eminesciene. În ciuda diferențelor de substanță a domeniilor de cunoaștere și comunicare cărora le corespund, opera artistică și publicistica prezintă evidente zone de convergență, ținând de structura personalității creatoare a autorului. Unitatea de profunzime a celor două domenii este subliniată de Constantin Noica, în Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românești: "Este în el o dublă natură de gânditor, cu o față care-l trimitea nestăpânit la problemele ultime, unde nu încape
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
textelor în unități de semnificație (cuvinte, simboluri), recunoașterea unor tipuri sintactice particulare (repetiții, expresii de legătură) și definirea "structurii profunde" a articolelor. Dincolo de structura de suprafață (pamflet, articol de atitudine, notă informativă, cronică), limbajul publicistic eminescian prezintă în structura de profunzime o schemă actanțială de tipul: Figura 7. Structura de profunzime a limbajului publicistic eminescian Referențial Jurnalist Subiect Cititor Întemeiat pe un proces de resemantizare a evenimentelor din sfera publică, limbajul politic eminescian contribuie la construirea socială a realității și la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sintactice particulare (repetiții, expresii de legătură) și definirea "structurii profunde" a articolelor. Dincolo de structura de suprafață (pamflet, articol de atitudine, notă informativă, cronică), limbajul publicistic eminescian prezintă în structura de profunzime o schemă actanțială de tipul: Figura 7. Structura de profunzime a limbajului publicistic eminescian Referențial Jurnalist Subiect Cititor Întemeiat pe un proces de resemantizare a evenimentelor din sfera publică, limbajul politic eminescian contribuie la construirea socială a realității și la responsabilizarea opiniei publice cu privire la actele și deciziile din spațiul politic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
literară și publicistică. Atitudinile fundamentale ni se relevă adesea până și în sintagme identice"451. Stabilind conexiuni explicite și implicite între articole și texte de proveniență variată, publicistica eminesciană dobândește profilul unei expresii culturale de o vastitate și de o profunzime rar întâlnite în stilul jurnalistic românesc al epocii. c) Pasiunea pentru datele empirice. În strânsă legătură cu tehnica exemplului edificator, publicistica eminesciană cuprinde un număr impresionant de statistici, de eșantioane cifrice, de procente, menite să sprijine argumentația jurnalistului. Un exemplu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a închiderilor pe care le operează la nivelul receptării: nici supralicitarea, nici respingerea ab initio, nici ideologizarea nu oferă soluția unei apropieri adecvate de creația eminesciană. Fără îndoială că bibliografia critică înregistrează și titluri de referință, care se detașează prin profunzime analitică și rigoare științifică. Dintre acestea, lucrările semnate de Dumitru Vatamaniuc relevă o profundă cunoaștere a fenomenului publicistic eminescian, constituind o bogată sursă de informație. La rândul lor, interpreți precum Monica Spiridon, Dan Mănucă sau Dumitru Irimia se disting prin
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]