7,503 matches
-
materiei spiritualizate. Deși poartă acest titlu care ne-ar permite să ne închipuim că lucrarea este concepută în stilul simbolurilor Jugendstil-ului, a căror modă începuse să se propage din Occident și la noi, Sfinxul lui Paciurea nu este o sculptură decorativă de gândire tematică abstractă, ci, dimpotrivă, prezintă încă, spre deosebire de himerele sale de mai târziu, pe lângă doza inerentă de expresionism, foarte puternice trăsături realiste"350. Sfinxul (1912) lui Paciurea, spre deosebire de cel al decadenților, reprezentat ca o creatură hibridă, un monstru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
animală, în atitudinea lor nu se mai regăsește nimic din ambiguitea sfincșilor decadentismului, sfincși cu chip de femeie, păstrând indecidabilul virtualităților punitive în reflexul seducției pe care o exercită prin feminitatea lor. Sfinxul paciurian degajă o extraordinară forță, amplificată de sculptura masivă, punând în evidență expresia unei înzestrări intelectuale deosebite și a importanței animus-ului, elementului masculin. Paciurea s-a folosit pentru a creea această impresie de forță și de masivitatea bronzului, ceea ce conferă sfinxului ceva din implacabilitatea unei stihii. Sculptura are
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de sculptura masivă, punând în evidență expresia unei înzestrări intelectuale deosebite și a importanței animus-ului, elementului masculin. Paciurea s-a folosit pentru a creea această impresie de forță și de masivitatea bronzului, ceea ce conferă sfinxului ceva din implacabilitatea unei stihii. Sculptura are de data aceasta și un suport narativ, pe care privilegierea unor elemente în detrimentul altora îl pune mai bine în evidență. Sfinxul dobândește trăsăturile geniului prin atitudinea reflexivă a unui gânditor așezat în fața unei enigme, a sa, a umanității. Accentul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poate fi eludată, fruntea evocă un imperiu al gândurilor, intangibile, așa cum privirea pătrunzătoare pare să străpungă orice rezistență. Sfinxul, ca și zeul războiului, devine un erou modern, teribil și misterios. Nu trebuie trecut cu vederea că o variantă a acestei sculpturi se regăsește plasată pe un postament la mormântul sculptorului (figura 96) din cimitirul Bellu. Asumă în acest fel Paciurea condiția de neînțeles a geniului sau condiția misterului și a întrebărilor fără răspuns pe care le ridică arta și, prin ea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din cimitirul Bellu. Asumă în acest fel Paciurea condiția de neînțeles a geniului sau condiția misterului și a întrebărilor fără răspuns pe care le ridică arta și, prin ea, umanitatea? În Rampa, din 9 aprilie 1912, avem o reproducere după sculptura lui D. Paciurea, "Pictorul Luchian". Din bustul pictorului se desprinde doar o mână, ca și în cazul Sfinxului, din care reziduul de animalitate apare figurat sub forma unei gheare. În cazul acesta, mâna are semnificația gestului creator. Sculptura lui Paciurea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reproducere după sculptura lui D. Paciurea, "Pictorul Luchian". Din bustul pictorului se desprinde doar o mână, ca și în cazul Sfinxului, din care reziduul de animalitate apare figurat sub forma unei gheare. În cazul acesta, mâna are semnificația gestului creator. Sculptura lui Paciurea, Luchian (1909), reia gestul sfinxului, mâna pictorului se desprinde din soclu pentru un gest pansiv. Paciurea îl înfățișează pe Luchian nu ca pe un pictor cu pensula în mână, ci ca pe un "erou al reflecției", un meditativ
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
său semnificația simbolică a mâinii transformată în ghiară. Este evidentă asemănarea între figura și expresia sfinxului și cea a lui David, creația lui Michelangelo. Ideea de mister a sfinxului este întreținută de ghearele crispate ale unei păsări, plasate la baza sculpturii, ce par falangele unei mâini terminate cu unghii de pasăre"351. Acest fapt, având ca verigă tema geniului, atât de bine prelucrată de Eminescu, leagă sculptura lui Paciurea din această perioadă de simbolism. Dacă punem în relație această sculptură cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mister a sfinxului este întreținută de ghearele crispate ale unei păsări, plasate la baza sculpturii, ce par falangele unei mâini terminate cu unghii de pasăre"351. Acest fapt, având ca verigă tema geniului, atât de bine prelucrată de Eminescu, leagă sculptura lui Paciurea din această perioadă de simbolism. Dacă punem în relație această sculptură cu Zeul războiului, putem lărgi aria de semnificație a Sfinxului. E foarte posibil să existe o contaminare tematică, dar și de reprezentare între cele două sculpturi, așa cum
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
baza sculpturii, ce par falangele unei mâini terminate cu unghii de pasăre"351. Acest fapt, având ca verigă tema geniului, atât de bine prelucrată de Eminescu, leagă sculptura lui Paciurea din această perioadă de simbolism. Dacă punem în relație această sculptură cu Zeul războiului, putem lărgi aria de semnificație a Sfinxului. E foarte posibil să existe o contaminare tematică, dar și de reprezentare între cele două sculpturi, așa cum sugerează și Sorin Alexandrescu. Ele apar în aceeași perioadă de creație la Paciurea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
leagă sculptura lui Paciurea din această perioadă de simbolism. Dacă punem în relație această sculptură cu Zeul războiului, putem lărgi aria de semnificație a Sfinxului. E foarte posibil să existe o contaminare tematică, dar și de reprezentare între cele două sculpturi, așa cum sugerează și Sorin Alexandrescu. Ele apar în aceeași perioadă de creație la Paciurea și există o serie de similitudini structurale. Acest fapt ar facilita o lectură paralelă și o interpretare a Zeului războiului ca un sfinx modern, un avatar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o lectură paralelă și o interpretare a Zeului războiului ca un sfinx modern, un avatar al acestuia, reprezentare a unui geniu rău al unei umanități aflate în criză. Aceasta este zona în care poate fi decelată o notă expresionistă a sculpturii sale. De data aceasta, tot ceea ce era distructiv pentru decadenți și simboliști, plasat emblematic sub semnul acestui animal mitologic, sfinxul, și a feminității agresive, este trecut acum în patrimoniul unei masculinități războinice. Petre Oprea citează o foarte interesantă considerație a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprezentare, în care se insinuează feminizarea sa în latura cruzimii. Această cruzime efeminată se regăsește în sensibilitatea simbolisto-decadentă, războiul între bărbați mutându-se în alcov, ca război între sexe. Intuiția lui Călinescu este corectă, cât de mult se aplică ea sculpturii lui Paciurea este discutabil, însă ceva în această sculptură atrage atenția, o anumită finețe a modelului, cu accentuarea caracterului morbid. Trăsăturile de caracter adăugate de criticul literar nu sunt însă fondate, ele corespund unei superficiale moralizări a actului artistic. Inițial
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cruzimii. Această cruzime efeminată se regăsește în sensibilitatea simbolisto-decadentă, războiul între bărbați mutându-se în alcov, ca război între sexe. Intuiția lui Călinescu este corectă, cât de mult se aplică ea sculpturii lui Paciurea este discutabil, însă ceva în această sculptură atrage atenția, o anumită finețe a modelului, cu accentuarea caracterului morbid. Trăsăturile de caracter adăugate de criticul literar nu sunt însă fondate, ele corespund unei superficiale moralizări a actului artistic. Inițial, așa cum o demonstrează o schiță aflată la colecția de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
accentuarea caracterului morbid. Trăsăturile de caracter adăugate de criticul literar nu sunt însă fondate, ele corespund unei superficiale moralizări a actului artistic. Inițial, așa cum o demonstrează o schiță aflată la colecția de stampe a Muzeului Național de Artă din București, sculptura era plasată într-un cadru mai larg. "Zeul războiului era amplasat pe un postament hexagonal, pe ale cărui laturi se aflau sculpturi în basorelief. Pe latura din față era reprezentată, într-o schiță, moartea (schelet) călcând pe cadavre, pe alta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Inițial, așa cum o demonstrează o schiță aflată la colecția de stampe a Muzeului Național de Artă din București, sculptura era plasată într-un cadru mai larg. "Zeul războiului era amplasat pe un postament hexagonal, pe ale cărui laturi se aflau sculpturi în basorelief. Pe latura din față era reprezentată, într-o schiță, moartea (schelet) călcând pe cadavre, pe alta un convoi de oameni încovoiați, pe latura din dreapta o femeie, având la picioare un cadavru, blestemând cerul, iar pe latura din stânga o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care se ascunde sub pseudonimul Y Grec, consemnează expoziția sculptorului român George Swiacinsky, doctor în chirurgie la Iași, care a renunțat la chirurgie pentru a se dedica artei în urma unui accident tragic al soției sale. Cu referire la una dintre sculpturile sale inspirate de Ramayana, criticul adoptă jargonul medical utilizat de colegul său francez, Francis de Miomandre, pentru a reda o reflecție de ordin artistic pe marginea unor cazuri clinice, care servesc drept model: "În splendidele sale realizări, are reminiscențe anatomo-clinice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ecranul cerului, ca ecran al minții, indică, cu o altă mână scena fantasmală. Întors cu fața spre privitor, Ulise vede cu ochii minții, în imaginație, tabloul pe care spectatorul îl poate sesiza peste umărul lui. Frederic (Fritz) Storck realizează două sculpturi de valență simbolistă pe tema melancoliei, un Proiect de monument funerar (Amintiri triste) (ronde-bosse în marmură, 24 x 20,5 x 9,5 cm, semnat lateral dreapta cu monograma FS, nedatat, inventar 915231, 1914-1916) și Întristare (Chagrin) (ronde-Bosse în bronz
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
putem adăuga un monument funerar care se află acum în cimitirul Bellu, și la care s-a păstrat o Schiță de monument funerar (ronde- bosse în ghips, 32 x 30,5 x 21 cm, nesemnat, nedatat, inventar 916184). Primele două sculpturi, dintre care una în mod cert cu destinație funerară, au câteva trăsături în comun, femeia care întruchipează tristețea își ascunde chipul lipindu-l de postamentul de marmură sau de un bloc de piatră. Efectul stă tocmai în această ascundere a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din Eden; Smigelschi încearcă să-l reprezinte într-o compoziție singulară, tranșantă în ce privește configurația iconografiei inocenței Cvartetul"395. Un elogiu adus muzicii îl constituie a paisprezecea expoziție a Secession-ului Vienez (dedicată compozitorului Beethoven), având în centru un singur exponat, sculptura lui Max Klinger. Cu toate acestea, există un întreg context decorativ, din care se desprinde prin proporții și forța viziunii, Friza Beethoven. Întreaga expoziție evidențiază panestetismul Secesiunii și utopia sa estetizantă. Friza lui Klimt trebuia să respecte un program, înfățișarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin partea corală a Simfoniei a IX a lui Beethoven, în care compozitorul folosește cuvintele poemului lui Schiller"400. Mai mult chiar, Klimt pare să fi încercat să obțină un "acord simfonic" atât cu opera lui Beethoven, cât și cu sculptura lui Klinger care ne înfățișează un Beethoven lipsit de orice element care să facă aluzie la muzică. "Și totuși, totul este calculat în vederea obținerii efectului muzical, pentru a deveni pentru ochi ceea ce compozițiile lui Beethoven sunt pentru ureche: muzică vizuală
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în care stăteau înșirate rând la rând sute de mici bronzuri vechi pe piedestalele lor. Erau atât de originale aceste statuete cu formele lor curioase... Primitivismul lor, verva și spontaneitatea gesturilor, m-au făcut să înțeleg frumusețea viziunei decorative în sculptură. [...] Desenam, ca în atâtea rânduri, pe genunchi, pe o foiță ruptă din carnet, și cu un creion ciunt găsit în pungă: grupuri de personagii în tot felul de mișcări ce le făuream în imaginația mea, din atâtea schițe răsăreau la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ecou un fragment din Friza Beethoven a lui Klimt, și anume Cor de îngeri, lucrare expusă cu ocazia celei de-a paisprezecea expoziții a Secession-ului între 15 aprilie și 27 iunie 1902, dedicată în exclusivitate personalității lui Beethoven și sculpturii lui Max Klinger, înfățișându-l pe marele compozitor. Pictorița preferă gradarea unui gest integrat unei armonii care evocă mai puțin paralelismul menționat de Hodler cât un efect de rezonanță, de empatie, ilustrat la fel de bine de compoziții precum Mila sau Taina
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Francezi, iar în 1891 apare un alt salon al cărui nume revendică secesiunea, Salon de refusés. În 1900 este constituită Société Nouvelle, condusă de Gabriel Mourney și după el de Rodin, personaj emblematic pentru arta simbolistă și pentru înnoirea limbajului sculpturii, artist frecventat un timp și de Constantin Brâncuși. La începutul secolului au loc unele din cele mai importante expoziții colective: Van Gogh (1901), Lautrec (1902), Seurat, Van Gogh, Manet (1905), Gauguin (1906), Cezanne (1907), Braque (1908). Apărea, în 1912, broșura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
diverse direcții artistice. În mod programatic, se decide eliminarea oricărei discriminări între diferitele forme de artă plastică, și în primul rând, diferența descalificantă a artelor aplicate, artele decorative participând la o ordine a secundarului, socotite minore în raport cu artele majore: pictura, sculptura, arhitectura. Klimt va ilustra poate cel mai bine osmoza între cele două direcții, sub semnul unui democratism estetic. Acest eclectism rezidă și din absența unui program, a unei estetici bine definite care să facă școală, singura în măsură să ofere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
martie 1908, pictorul Ipolit Strâmbu, profesor la Școala de arte-frumoase din București, realiza o trecere în revistă a celor șapte societăți de arte din România: Soc. "Domnița Maria" (în special pentru artele industriale-naționale), Soc. "Arta Românească", trei societăți de pictură, sculptură și arhitectură, "Cercul Artistic", "Tinerimea Artistică" și "Societatea Generală a Artiștilor din România", plus alte două societăți de arhitectură, constatând că la atâtea societăți există, totuși, prea puțini artiști. Artistul pune numărul acestora pe seama tendințelor secesioniste în arta românească, cu toate că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]