8,296 matches
-
sută pânză de in. — E... drăguță, spun înghițind în sec. Dar cred că e mult prea devreme să trimitem invitațiile. Nu le trimitem de-acum! Dar mie îmi place să fac invitațiile cât mai repede. Eu am o vorbă: nu strică niciodată să ai timp să-ți mai arunci un ochi peste ele. Nu vreau să-i rugăm pe invitați să se îmbrace cu „haine de seară“, ca o mireasă pe care o știu eu... Începe să râdă. — Am înțeles. Mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
știi unde sunt. Mă strânge de braț. Bravo, Becky. În timp ce ea se îndepărtează, simt că mi se umplu ochii de lacrimi de recunoștință. Există cineva care nu mă consideră o ratată monumentală. Cineva care nu e de părere că am stricat totul. Există cel puțin un domeniu în care am un succes fenomenal. Mă apropii de vitrina cu antichități și mă uit la o tavă de argint. Sunt copleșită de emoție. N-am de gând s-o dezamăgesc pe Eileen. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Normal că nu vreau asta! Dar, dacă renunțăm la nuntă acum... atunci, gata, zarurile au fost aruncate. Elinor n-o să mai vorbească niciodată cu noi. În viața ei. Nu-mi vine să cred! Nu-mi vine să cred! Vrei să strici iar totul, asta vrei, nu? — Suze... — Exact în clipa în care situația e din nou sub control, tu vrei să arunci iar totul în aer! Exact în clipa în care, o dată în viața ta, nu mai ești în rahat până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
evreiești] de mahala, construite din moloz, muca vale și mucegai, Încleiate cu materiale umede și provizorii. Doi, trei, poate patru și cinci kilometri i-am străbătut, apăsați de groază. Am văzut curți, sute de curți, ca niște funduri de cenușare stricate ; oameni reduși la a șaptea parte din om, priviri sleite de o descurajare chiorâșe, copii jerpeliți și strâmbi, mame de zdrențe, ca păpușile de bâlci, bărbați ca niște mături uzate până la coadă” <endnote id="(398)"/>. Probabil că În acest text
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un roi de jidani stremțuroși” ; <endnote id="cf. 501, p. 59"/>), Dimitrie Bolintineanu În 1857 („Ne duserăm la un birt [evreiesc] ținut de acești necurați oameni, dar Îndată ce intrarăm În casa lor, furăm nevoiți a ieși, atât era aerul de stricat ; hotărârăm să dormim În trăsură” ; <endnote id="cf. 276, p. 122"/>) și Calistrat Hogaș la Începutul secolului XX : „Când pășirăm pragul [crâșmei evreului Avrum], o duhoare alcătuită din toate miresmele pământului Îmi străbătu până-n creieri : nu te pricepeai dacă miroase
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
familia lui”, crede o informatoare din Austria, În 1992 <endnote id="(69, pp. 8-9)"/>. În tradiția polonezilor din Silezia, consemnată În a doua jumătate a secolului al XIX- lea, se credea că fata care nu dă daruri colindătorilor „Singură-și strică norocul,/ Că n-o să se mărite câtu-i hăul,/ Chiar dac-ar vrea să ieie și-un evreu...” <endnote id="(184, p. 168)"/>. Căsătoria cu un evreu este receptată, În acest caz, ca o culme a nenorocului, ca o supremă anomalie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atunci, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, tatăl său - giuvaergiu evreu din București - și-a schimbat portul : „Familia, o puternică alcătuire tiranică pe atunci, Începu să cârtească și scandalul ajunse la culme când tata se Îmbrăcă «nemțește». Un apikores (necredincios, cuvânt stricat din Epicur), nu altceva ! Dar el, odată pornit pe această cale a pierzaniei, nu ținu seama de furtuna stârnită și-și văzu de treabă. Biata mamă se găsea Între două focuri. Dar În taina sufletului ei era bucuroasă să-și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și pentru a-l face să stea mai mult fără să se acrească. Iată cum sună o rețetă populară, culeasă În nordul Moldovei de Dimitrie P. Lupașcu la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Pentru ca să ție vinul mult, fără să se strice, să arunci În vas peatră acră, că păzește vinul de nu se acrește” <endnote id="(323, p. 121)"/>. Interesant este că folcloristul D.P. Lupașcu a cules astfel de rețete nu numai de la românii din Bucovina și Moldova, ci și de la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
var, dar nu pentru falsificarea băuturilor, ci pentru Îndepărtarea mirosului de mucegai din butoaiele de vin sau de rachiu. La jumătatea secolului al XIX-lea, Ion Ionescu de la Brad descria astfel această practică : „Mirosul de mucegai, care atâta de mult strică gustul vinului, numai cu chipul următoriu [...] se poate scoate cu desăvârșire : ia o parte de vitriol (acidum sulfuricum dilutum) și două părți de apă, spală vasele cu apa aceasta de vitriol, după aceea leșiiază [= spală cu leșie] cu cenușă sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
accidentală a unora dintre substanțele menționate mai sus era periculoasă : „Acela care va umbla cu spirt de vitriol - se spune Într-un text de pe la jumătatea secolului al XIX-lea - să fie cu băgare de samă, ca nu cumva să se strice șipul” <endnote id="(466, XI, 1, p. 97 ; s.v. șip)"/>. Mai ales că băutura coroda adesea șipul În care stătea : „Oțetul tare vasul său Își strică”, spune un vechi proverb românesc (Anton Pann) și turcesc <endnote id=" (840, p. 101
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al XIX-lea - să fie cu băgare de samă, ca nu cumva să se strice șipul” <endnote id="(466, XI, 1, p. 97 ; s.v. șip)"/>. Mai ales că băutura coroda adesea șipul În care stătea : „Oțetul tare vasul său Își strică”, spune un vechi proverb românesc (Anton Pann) și turcesc <endnote id=" (840, p. 101)"/>. Unele accidente se produceau totuși. Într-un document de la sfârșitul secolului al XIX-lea se scrie că un evreu din târgul Bozieni (județul Neamț, Moldova), „crezând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Înfățișare tradiționale) <endnote id="(70, p. 162)"/>. Cel mai adesea Însă, cavalerul de onoare sau un alt prieten al mirelui se maschează Într-un negustor ambulant evreu (barbă lungă din câlți, caftan negru, un sac În spate etc.). Vorbind stricat ca un comerciant evreu de mărunțișuri și purtându- se ca atare, „evreul” se târguiește pentru mireasă ca pentru o simplă marfă și, după ce o „cumpără”, dansează cu ea și apoi o predă mirelui <endnote id="(284)"/>. O stranie combinație de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fapte”, aceste „foi” Încearcă să denigreze Moldova, „care se bucură de cea mai deplină liniște”. Este adevărat - recunoșteau cu jumătate de gură ziariștii moldoveni - că, „la Începerea carnavalului”, românii „s-au Încăerat” cu evreii din Galați, cărora „li s-au stricat fereș[t]ile” și „vor fi urmat și alte vrednice de tânguire neorânduele”. Dar, „prin grabnice și nesmerite măsuri ale dregătoriei locale”, incidentele „au contenit cu totul, nelăsând altă urmă decât rândurile cele negre a gazetelor [transilvănene] sus Însemnate” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Însoțitorii săi au vrut să rămână peste noapte Într-un han ținut de niște evrei : „Ne duserăm la un birt ținut de acești necurați oameni, dar Îndată ce intrarăm În casa lor, furăm nevoiți a ieși, atât era aerul de stricat ; hotărârăm să dormim În trăsură” (Dimitrie Bolintineanu, Călătorii, vol. I, Editura Minerva, București, 1915 ; apud 276, p. 122). Tot „clasica murdărie” și „duhoarea ciumată” sunt semnele distinctive ale unei cârciumi evreiești Într-un text hiperbolic scris de Calistrat Hogaș la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Către sănătate perfectă. O istorie a utopismului medical, Editura Humanitas, București, 1999. 573. Negustorii de vin și de alte băuturi alcoolice (adesea evrei) se foloseau de degustători, care certificau faptul că producătorul posedă băuturi de calitate ce nu se vor strica (vezi germ. și idiș [Ge]schmack = „gust”, Schmecken = „a gusta”, Schmecker = „degustător”). Câteodată, acești degustători erau plătiți În taină de producătorii de băuturi, pentru a-i Înșela pe cumpărători. Din limba idiș - susținea Lazăr Șăineanu În 1896 -, termenul șmac a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și supravegherea lor (evreilor) nu-și fac datoria. Dacă acest lucru se repetă, sunt nevoit să-i trimit la Curtea Marțială, atât pe evreii care se sustrag de la muncă, cât și pe agenții de poliție. Averea statului expusă ploii se strică și suntem răspunzători în fața legii. Poliția este rugată să-i predea pe tabel și proces-verbal șefului de gardă de la moară, care va răspunde de prezența lor la muncă în care sens Regimentul 29 Infanterie va da consemnele respective. Cercul de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
dintre cei doi indicați de Dvs. să meargă mai întîi Geo D[umitrescu]. Am rugat-o pe D-na Alexandrescu să opereze în textul de acolo prescurtările de rigoare, marcate cu roșu în exemplarul timis acum de mine. N-ar strica, poate, să se pună o notă așa: „Prescurtare a capitolului respectiv de sub genericul Generația «pierdută» dar recuperată: nonconformiști, ironiști, onirici, baladiști, unde Geo Dumitrescu este așezat în capul seriei. Meditez și la Doinaș. Al D-tale, I. R. </citation> (7
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
sărit pârleazul defel iar membrii lui evrei asta au făcut prima dată: aducerea neamurilor la conducere. Cum tov. Naty Terdiman fusese dat afară prin avansare În funcție, tov. Gutman s-a gândit că o proptea, acolo, la șef n-ar strica așa că i-a angajat nevasta CU LEAFĂ ÎN BUNĂ REGULĂ: „Tov. Terdiman Goldina a fost scoasă din producție (dacă va fi muncit pe undeva!, n.n.) și s’a evidențiat În diverse munci precum: facerea și Înaintarea unui memoriu către Joint
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
naturale>>”. Ghidoveanu Își avertizase șefii că textul mai suferise și alte corecturi dar dacă a folosit la fel de prost articolul posesiv sau genitival (al, ale, ai), după cum se poate constata din poliloghia de mai sus, putem spune că mai mult a stricat decât a reparat. a.i. Nu se văd pozele lui Maurer și Chivu Stoica, tovilor! Mare eroare! Cei cu merele vârstei mai coapte știu, firește, ce Însemna o „demonstrație a oamenilor muncii” cu ocazia zilelor de 1 mai sau 23 august
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și rubrica „Stop risipei de energie, de timp, materiale, sub orice formă s-ar manifesta”. Nici nu este nevoie să mai amintim de ticăloasa imixtiune a partidului unic În tot ceea ce se scria În țară dar o confirmare oficială nu strică: „Considerăm că materialele despre etica și echitatea socialistă publicate În această perioadă, prin ponderea, diversitatea, acuitatea și ținuta publicistică au corespuns În bună măsură sarcinilor trasate de către partid presei (subl.ns.), organizației de partid pentru formarea omului nou (subl.ns
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
prăfuit din Bacău, București sau Londra, fie în pădurile înțelepte ale Europei sau Americii de Sud”. În structura lucrării găsim două părți, care cuprind referiri la cele două călătorii ale autoarei, cu obiective și finalități parțial diferite. Aceasta nu înseamnă că este stricat echilibrul textului. Dimpotrivă, cele două părți se completează reciproc și asigură armonia narațiunii. Pentru că, trebuie să subliniez, Ingrid Cozma dovedește că stăpânește suficiente mijloace ale exprimării prozaice. Reușește descrieri plăcute ale naturii exotice și portrete psihologice veridice, presărate ponderat cu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Ăăă... știi că nu prea am voce... deși mama mea e profesoară de muzică de fapt eu nu cânt așa de bine și știi că... Îmi taie vorba începând să fluiere uitându-se în jur parcă să verifice ce am stricat deja, apoi îmi spune: Fluieră atuncea!! Știi să fluieri, nu?? Ăăă, mda... așa, un pic... răspund chinuit, ca un adevărat ucenic nevolnic. „FLUIERĂ!! Uite, ascultă-mă pe mine, vezi cum fluier ușor și pe expirație și pe inspirație, ca să nu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
altul sînt excepționale. Uitați-vă la cel mai crud dintre războinicii în mîinile cărora cade eroul : are un fel al lui, de neuitat, de a lăsa umerii să-i cadă atunci cînd ticluiește o nouă grozăvie sau cînd cineva îi strică distracția și în ochii lui vezi cum se naște în chinuri fiecare gînd barbar ; ți se proțăpește pe un colț de memorie, la fel de autoritar ca unul dintre demonii ăia grimasanți dintr-o pictură medievală. Gibson n-o fi avînd nici
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
atunci cînd solul persan îi recomandă (cît se poate de rezonabil) să-și aleagă cu grijă următoarele cuvinte, el se gîndește ce se gîndește, după care se plictisește și îi trage un șut în față. (Nu e ultima dată cînd strică niște negocieri comportîndu-se ca ultimul psihopat.) Cît despre cei trei sute, vai de capul lor ! Atunci cînd Leonidas îi întreabă ce sînt ei, aceștia nu pot să răspundă : Tot ce pot să articuleze (în cor) e ceva de genul : Babu ! Babu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
recunoască statutul de mascul, de rival. Venus are un aer testamentar, dar nu e aerul ăla plin de importanță, amestec de autocelebrare și autocompătimire, care, de la Luminile rampei al lui Chaplin la All That Jazz al lui Bob Fosse, a stricat testamentele atîtor monștri sacri. OToole nici nu se prezintă ca un monstru sacru ; personajul său nu prea mai ia în serios actoria și, dacă a avut cîndva abilități și realizări excepționale, nu se insistă pe ele. Dacă Venus e
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]