7,871 matches
-
încercarea de a ușura presiunea dinafară, superintendentul șef David Duckenfield, care era ofițerul de poliție responsabil de buna desfășurare a meciului, a ordonat deschiderea unei porți folosită în mod normal numai pentru ieșirea din stadion. Poarta respectivă ducea la un tunel marcat cu însemnul „locuri în picioare”, ce conducea direct către două țarcuri aflate în centrul peluzei, deja supraaglomerate. În anii precedenți, tunelul fusese închis de poliție când cele două secțiuni centrale se umpleau; în cazul tragediei de pe Hillsborough, acest lucru
Tragedia de pe Hillsborough () [Corola-website/Science/330724_a_332053]
-
ordonat deschiderea unei porți folosită în mod normal numai pentru ieșirea din stadion. Poarta respectivă ducea la un tunel marcat cu însemnul „locuri în picioare”, ce conducea direct către două țarcuri aflate în centrul peluzei, deja supraaglomerate. În anii precedenți, tunelul fusese închis de poliție când cele două secțiuni centrale se umpleau; în cazul tragediei de pe Hillsborough, acest lucru nu s-a întâmplat. Fluxul de suporteri rezultat a cauzat o aglomerație puternică, unii fani urcându-se pe gardurile ce mărgineau peluza
Tragedia de pe Hillsborough () [Corola-website/Science/330724_a_332053]
-
peluzei Leppings Lane, prin divizarea terasei în trei țarcuri separate, pentru a limita mișcările laterale. Terasa a fost împărțită în cinci țarcuri în 1984, atunci când clubul a promovat în Prima Divizie, iar o barieră pentru prevenirea busculadelor, aflată în apropierea tunelului de acces, a fost îndepărtată în 1986 pentru a ușura circulația fanilor dinspre și înspre îngrăditura din centru. Capacitatea terasei nu a fost modificată și certificatul de securitate nu a fost actualizat. După busculada din 1981, Hillsborough nu a mai
Tragedia de pe Hillsborough () [Corola-website/Science/330724_a_332053]
-
la intrare. Două alte porți, B și C, au fost ulterior deschise pentru a ușura presiunea provocată de mulțime. Mii de suporteri au intrat în stadion „cu pas grăbit”. În momentul deschiderii porților, mii de fani au intrat printr-un tunel îngust care conducea spre terasă, direct în cele două țarcuri centrale deja supraaglomerate (3 și 4). Ca rezultat, sute de oameni au fost împinși unii în ceilalți și către gard de presiunea enormă a mulțimii din spate. Oamenii care intrau
Tragedia de pe Hillsborough () [Corola-website/Science/330724_a_332053]
-
4). Ca rezultat, sute de oameni au fost împinși unii în ceilalți și către gard de presiunea enormă a mulțimii din spate. Oamenii care intrau nu erau conștienți de problemele de la gard; în alte ocazii, exista cineva la intrarea în tunel care supraveghea țarcurile centrale și redirecționa fanii către țarcurile laterale atunci când cele centrale se umpleau, însă în timpul tragediei de la Hillsborough acest lucru nu s-a întâmplat, din motive neclare. Un reportaj BBC a emis ipoteza conform căreia dacă forțele de
Tragedia de pe Hillsborough () [Corola-website/Science/330724_a_332053]
-
Torin să îl elibereze pe Bilbo, situația se înrăutațește odată cu venirea armatei verișorului lui Thorin, Dain. O luptă între gnomi, elfi și oameni este iminenta, când brusc viermi gigantici ies din pământ, lăsând loc armatei lui Azog să iasă din tuneluri. Cu armata orcilor care depașește numeric armata lui Dain, forțele lui Thranduil și Bard, împreună cu Gandalf și Bilbo se alatură luptei. Înăuntrul Ereborului, inițial refuzând să lupte, Thorin are o halucinație înainte să iși revină și să își conducă armata
Hobbitul: Bătălia celor cinci armate () [Corola-website/Science/330843_a_332172]
-
câte o bandă de urgență, sensurile fiind separate de un spațiu despărțitor central. Toate intersecțiile autostrăzii A1 sunt denivelate. Cum ruta traversează o zonă montană și de coastă foarte accidentată, traseul terminat în august 2011 are 361 de poduri, viaducte, tuneluri și alte structuri similare, inclusiv cele mai lungi două tuneluri din Croația și două poduri de peste . Există 33 de ieșiri și 26 de spații de servicii de-a lungul drumului. Cum autostrada este una cu plată, pe baza unui sistem
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
spațiu despărțitor central. Toate intersecțiile autostrăzii A1 sunt denivelate. Cum ruta traversează o zonă montană și de coastă foarte accidentată, traseul terminat în august 2011 are 361 de poduri, viaducte, tuneluri și alte structuri similare, inclusiv cele mai lungi două tuneluri din Croația și două poduri de peste . Există 33 de ieșiri și 26 de spații de servicii de-a lungul drumului. Cum autostrada este una cu plată, pe baza unui sistem de tichete și a clasificării vehiculelor în Croația, la fiecare
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
de Hrvatske autoceste. Autostrada are un sistem automat de monitorizare a traficului și de semnalizare. El este compus din sisteme de măsurare, control și semnalizare aflate în zonele în care condițiile de drum pot varia—la noduri, lângă viaducte, poduri, tuneluri și în zone în care pot apărea ceață și vânt puternic. Sistemul dispune și de semne de circulație variabile, pe care le utilizează pentru a comunica unele condiții de drum schimbătoare, posibile restricții și alte informații utile pentru șoferi. Ruta
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
punctul de taxare Lučko. Aceasta va necesita construcția unui punct de taxare la Horvati, la sud de cel de la Lučko. Între Zagreb și Vrgorac, s-au realizat în total 361 de structuri—poduri, viaducte, pasaje, treceri pentru animalele sălbatice și tuneluri— și calculele indică faptul că circa 18,6% din drumul dintre Zagreb și Split se află pe aceste structuri, ceea ce reprezintă un procent considerabil pentru o autostradă de această lungime. Până în iunie 2011, segmentul Ravča-Vrgorac a fost terminat, el cuprinzând
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
18,6% din drumul dintre Zagreb și Split se află pe aceste structuri, ceea ce reprezintă un procent considerabil pentru o autostradă de această lungime. Până în iunie 2011, segmentul Ravča-Vrgorac a fost terminat, el cuprinzând 5 viaducte, 4 pasaje și un tunel. Din septembrie 2010, autostrada A1 are șapte tuneluri cu o lungime mai mare de . Cele mai notabile dintre ele sunt: , de lungime, între nodurile Ogulin și Brinje, și , de , între nodurile Sveti Rok și Maslenica. Tunelurile Mala Kapela și Sveti
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
se află pe aceste structuri, ceea ce reprezintă un procent considerabil pentru o autostradă de această lungime. Până în iunie 2011, segmentul Ravča-Vrgorac a fost terminat, el cuprinzând 5 viaducte, 4 pasaje și un tunel. Din septembrie 2010, autostrada A1 are șapte tuneluri cu o lungime mai mare de . Cele mai notabile dintre ele sunt: , de lungime, între nodurile Ogulin și Brinje, și , de , între nodurile Sveti Rok și Maslenica. Tunelurile Mala Kapela și Sveti Rok nu sunt doar cele mai mari structuri
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
4 pasaje și un tunel. Din septembrie 2010, autostrada A1 are șapte tuneluri cu o lungime mai mare de . Cele mai notabile dintre ele sunt: , de lungime, între nodurile Ogulin și Brinje, și , de , între nodurile Sveti Rok și Maslenica. Tunelurile Mala Kapela și Sveti Rok nu sunt doar cele mai mari structuri individuale de pe autostradă, ci sunt și cele mai lungi tuneluri din Croația. Ele separă trei zone de climă distincte. Tunelul Mala Kapela se întinde între zona cu climă
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
dintre ele sunt: , de lungime, între nodurile Ogulin și Brinje, și , de , între nodurile Sveti Rok și Maslenica. Tunelurile Mala Kapela și Sveti Rok nu sunt doar cele mai mari structuri individuale de pe autostradă, ci sunt și cele mai lungi tuneluri din Croația. Ele separă trei zone de climă distincte. Tunelul Mala Kapela se întinde între zona cu climă continentală din Croația centrală și zona de climă alpină din Lika, în vreme ce tunelul Sveti Rok face legătura între Lika cu clima sa
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
și , de , între nodurile Sveti Rok și Maslenica. Tunelurile Mala Kapela și Sveti Rok nu sunt doar cele mai mari structuri individuale de pe autostradă, ci sunt și cele mai lungi tuneluri din Croația. Ele separă trei zone de climă distincte. Tunelul Mala Kapela se întinde între zona cu climă continentală din Croația centrală și zona de climă alpină din Lika, în vreme ce tunelul Sveti Rok face legătura între Lika cu clima sa alpină și clima mediteraneană din Dalmația. Atât Mala Kapela cât
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
individuale de pe autostradă, ci sunt și cele mai lungi tuneluri din Croația. Ele separă trei zone de climă distincte. Tunelul Mala Kapela se întinde între zona cu climă continentală din Croația centrală și zona de climă alpină din Lika, în vreme ce tunelul Sveti Rok face legătura între Lika cu clima sa alpină și clima mediteraneană din Dalmația. Atât Mala Kapela cât și Sveti Rok au funcționat la început pe un singur fir de când au fost deschise circulației în iunie 2005 și până la
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Atât Mala Kapela cât și Sveti Rok au funcționat la început pe un singur fir de când au fost deschise circulației în iunie 2005 și până la 30 mai 2009, când au fost date în folosință și pe celălalt fir. Celelalte mari tuneluri de pe autostrada A1 sunt , de , situat între nodurile Otočac și Perušić, și tunelurile Grič, Brinje și Konjsko. Lungimile acestora din urmă se încadrează în intervalul . Cel mai lung pod de pe A1 este , de , de peste lângă Karlovac. Alte mari poduri de pe
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
singur fir de când au fost deschise circulației în iunie 2005 și până la 30 mai 2009, când au fost date în folosință și pe celălalt fir. Celelalte mari tuneluri de pe autostrada A1 sunt , de , situat între nodurile Otočac și Perušić, și tunelurile Grič, Brinje și Konjsko. Lungimile acestora din urmă se încadrează în intervalul . Cel mai lung pod de pe A1 este , de , de peste lângă Karlovac. Alte mari poduri de pe drum sunt , Miljanica și —toate de peste . Pe A1 se află și , de de peste
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
ca secțiune nordică a autostrăzilor Zagreb-Split și Zagreb-Rijeka. A1 a fost un proiect demonstrativ pentru guvernul croat, fiind considerat un simbol al reunificării țării. Prima tentativă de a revitaliza proiectul a avut loc în 1993, când au început săpăturile pentru tunelul Sveti Rok. Construcții mai ample au fost demarate în 2000, și secțiunea Karlovac-Vukova Gorica a fost deschisă în 2001. În 2003, au fost terminate primele secțiuni care nu erau comune cu autostrada Zagreb-Rijeka: Vukova Gorica-tunelul Mala Kapela și Gornja Ploča-Zadar
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Construcții mai ample au fost demarate în 2000, și secțiunea Karlovac-Vukova Gorica a fost deschisă în 2001. În 2003, au fost terminate primele secțiuni care nu erau comune cu autostrada Zagreb-Rijeka: Vukova Gorica-tunelul Mala Kapela și Gornja Ploča-Zadar 2. Secțiunile Tunelul Mala Kapela-Gornja Ploča, Zadar 2-Pirovac și Vrpolje-Dugopolje s-au deschis în 2004, iar tunelul Mala Kapela însuși, împreună cu secțiunea Pirovac-Vrpolje s-au deschis în 2005, când s-a marcat terminarea autostrăzii Zagreb-Split, culminând cu marea deschidere a scțiunii Karlovac — Split
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
deschisă în 2001. În 2003, au fost terminate primele secțiuni care nu erau comune cu autostrada Zagreb-Rijeka: Vukova Gorica-tunelul Mala Kapela și Gornja Ploča-Zadar 2. Secțiunile Tunelul Mala Kapela-Gornja Ploča, Zadar 2-Pirovac și Vrpolje-Dugopolje s-au deschis în 2004, iar tunelul Mala Kapela însuși, împreună cu secțiunea Pirovac-Vrpolje s-au deschis în 2005, când s-a marcat terminarea autostrăzii Zagreb-Split, culminând cu marea deschidere a scțiunii Karlovac — Split la 26 iunie 2005. Construcția autostrăzii pe segmentul Split-Dubrovnik a început odată ce s-a
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
se află la Târgu Secuiesc. Se află atât în centrul stațiunii - de folosință publică, precum și la unele pensiuni (cu regim privat). Este situat lângă hotelul Best Western, constituit dintr-o serie de elemente suspendate pe copaci sau piloane (scări, poduri, tuneluri construite din lemn și corzi). Se află pe versantul dinspre "Pasul Turia" al "Muntelui Puturosu", la o altitudine de 1052 m (coordonate: 46.119807, 25.948498). Denumirea este legată de mirosul puțin agreabil al emanațiilor de hidrogen sulfurat. Este numită
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
rezervat inițial, astfel încât locuitorii care au protestat împotriva autostrăzii tot vor avea un drum aglomerat trecând prin cartier, poate chiar mai neconvenabil decât ar fi fost autostrada. În cea mai afectată zonă, cartierul Ursynów, drumul expres va trece printr-un tunel, care va fi construit cu costuri considerabile.
Autostrada A2 (Polonia) () [Corola-website/Science/330037_a_331366]
-
de pe autostradă se leagă direct de această șosea, trecând la D35, D206, D207 și D508 la mică distanță. Autostrada A2 are cel puțin două benzi de circulație și o bandă de urgență pe fiecare sens pe întreaga sa lungime, cu excepția tunelurilor, unde sunt doar câteva puncte de oprire în caz de urgență. Toate nodurile sunt de tip „trompetă”, cu excepția nodului Jankomir care este de tip „trifoi”. De-a lungul autostrăzii sunt mai multe spații de servicii care furnizează diverse tipuri de
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
De-a lungul autostrăzii este instalat un sistem automat de monitorizare și dirijare. El efectuează operațiuni de măsurare, control și semnalizare efectuate de dispozitive amplasate în zonele în care condițiile de drum pot varia, cum ar fi nodurile, viaductele, podurile, tunelurile și zonele pasibile de ceață și vânt puternic. Sistemul utilizează indicatoare rutiere electronice modificabile pentru a comunica schimbarea condițiilor de drum, posibile restricții și alte informații pentru utilizatorii autostrăzii. Autostrada A2 străbate câmpiile și dealurile din regiunea Hrvatsko Zagorje, deși
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]