7,633 matches
-
au decis să-i acorde statutul de țară candidată la aderare. 144 Rămâne pentru moment un potențial candidat la UE din cauza presiunilor rusești care au culminat la 24 februarie 2014, cu intervenția armatei ruse în Ucraina, ca urmare a protestelor ucrainene pro-europene (numite și EuroMaidan); aceste proteste au debutat anterior, la 21 noiembrie 2013, ca răspuns la decizia guvernului ucrainean de a suspenda procesul de pregătire pentru semnarea Acordului de Asociere cu UE și Acordului de Liber Schimb. 145 Are calitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
UE din cauza presiunilor rusești care au culminat la 24 februarie 2014, cu intervenția armatei ruse în Ucraina, ca urmare a protestelor ucrainene pro-europene (numite și EuroMaidan); aceste proteste au debutat anterior, la 21 noiembrie 2013, ca răspuns la decizia guvernului ucrainean de a suspenda procesul de pregătire pentru semnarea Acordului de Asociere cu UE și Acordului de Liber Schimb. 145 Are calitatea de candidat oficial la aderarea la UE, din 29 iunie 2012 începând și negocierile preliminare în acest sens. 146
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
studii introductive, glosare, note și comentarii. Este coautor al cursurilor Creația populară și Crestomație de folclor, destinate instituțiilor de învățământ superior, și al lucrării Cât îi Maramureșul (1993; Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române). A tradus din folclorul rus și ucrainean. SCRIERI: Studiu asupra folclorului moldovenesc din perioada războiului. 1941-1945, Chișinău, 1975; Deslușiri. Articole despre folclor, Chișinău, 1989. Culegeri: Cântece și melodii de jocuri populare moldovenești, Chișinău, 1975. Antologii: Cântece populare de dragoste, introd. edit., Chișinău, 1977; Strigături, amintiri și scrisori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
următori R. ilustrându-se prin numeroase contribuții în domeniul folclorului și etnografiei, prin cercetări de comparatistică, istorie literară și lingvistică. Studiile și articolele sale sunt răspândite în reviste românești („Romanoslavica”, „Analele Universității București”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Luceafărul”, „Curierul ucrainean”, „Folclor literar”, „Revista de folclor”, „Vilne slovo”, „Universalia” ș.a.) și de peste hotare („Bălgarski folklor” - Sofia, „Demos” - Berlin, „Pagine di ucrainistica europea. Slavica” - Alessandria, Italia). Între 1994 și 1996 s-a numărat printre colaboratorii postului de Radio România Internațional. Este membru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
precum și al unor societăți științifice de peste hotare (Société Scientifique Sevcenko de la Paris, The International School of Ukrainian Studies din Kiev). Folclorist și comparatist reputat, cu concluzii acceptate în exegetica românească și străină, bun cunoscător (culegător și editor) al culturii populare ucrainene și al literaturii orale a ucrainenilor din România, R. investighează faptul folcloric din perspectivă semiotică, începând chiar cu teza de doctorat consacrată colindelor. E un unghi de vedere deosebit de fertil, calitate ce poate fi constatată în cartea Narodjennia symvolu. Aspekty
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
și a relațiilor dintre specii. Odată intrat în acest „unghi” de investigație, R. detectează funcționarea unor „universalii” simbolice, de origine populară, cu valoare dată de simboluri și stereotipii în literatura scrisă în epocile culturale vechi. Mai multe contribuții din „Curierul ucrainean” și din „Naș holos” dezvăluie atenția cercetătorului față de vechea „oralitate” cu reflexe în epopeile antice. Acest tip de abordare, exersat pe texte de mare strălucire ale literaturii universale, descoperă deschideri interesante în instrumentarul celui care în primele sale contribuții subliniase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
a altora ce țin de cercetarea receptării. Același țel e urmărit și în convorbirile cu tălmăcitori reputați, ca poetul Andrii Miastkivski, profesorul universitar Stanislav Semcinski sau cercetătoarea Tamara Nosenko. De menționat și faptul că pentru R. studierea literaturii de expresie ucraineană din România reprezintă un spațiu de interes (incluzând valorificarea textelor mai vechi), ca și preocuparea pentru stimularea „purtătorilor” ei, mai cu seamă a celor tineri. SCRIERI: Narodjennia symvolu. Aspekty vzaemodii obrjadu ta obrjadovoi poezii [Nașterea simbolului. Aspecte ale interacțiunii dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
mai vechi), ca și preocuparea pentru stimularea „purtătorilor” ei, mai cu seamă a celor tineri. SCRIERI: Narodjennia symvolu. Aspekty vzaemodii obrjadu ta obrjadovoi poezii [Nașterea simbolului. Aspecte ale interacțiunii dintre rit și poezia rituală], București, 1975; Curs de folclor literar ucrainean, București, 1977; Individualitatea clasicilor. Impresii asupra receptării literare româno-ucrainene, București, 1997. Ediții: Narodni spivanky [Cântece populare], București, 1969; Oi, u sadu vynohradu [Hei, în vie-n razachie], București, 1971; Vidhomony vikiv [Ecourile veacurilor], București, 1974; Dorobok pokolin [Prinosul generațiilor], București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
sunt utilizate în toate celelalte industrii: industria constructoare de mașini, construcții, industria constructoare de material rulant, construcții navele, etc. În anul 2002, importurile de bandă laminata la cald, mai ales din Ucraina și Rusia, au depășit 80 mii tone. Furnizorii ucraineni și ruși s-au dovedit a avea succes datorită unor produse cu o gamă dimensionala mai mare și calității produselor. Bandă laminata la rece Piața pentru bandă laminata la rece urmează să se dubleze până în anul 2010. Consumul de oțel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157897_a_159226]
-
a dat Iorga vie? îi sale. C?tre sf�r? ițul secolului al XVIII-lea, Imperiul otoman devenise ? i mai slab. �n 1775, Austria a ajuns la grani? a Modovei ? i i? a smuls Bucovina Por? îi Otomane. Austriecii au colonizat aici ucraineni, germani ? i evrei pe parcursul urm? torilor 120? 150�de ani. Ru? îi au pus m�na pe jum? tatea de r? s?riț a Moldovei, Basarabia, �n 1812. A urmat o rusificare brutal?. Rom�nii s? au retras la ad? postul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
victima aceleia? i practici). Se refer? la conduc? torii bol? evici evrei folosind numai numele lor anterioare: Tro? ki �Bronstein�, Maxim Litvinov �Meier Valahul�. ?i C? pitanul G? rzii de Fier, Codreanu, devine Zelinschi (numele presupu? ilor lui str? mo? i ucraineni); revizioni? ții, politicienii ? i chiar istoricii unguri s�nt men? iona? i cu vechile lor nume germane sau slave. Iorga �? i rezervă admonest? rile sale speciale pentru ungurii a c? ror origine era evident rom�n?: �i spunea lui Mikl�s Koza (Cosma
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Sovietic? este �un hegemon na? ionalist cu preten? îi sociale�69. (Defini? ia dat? Uniunii Sovietice de c? tre Mao Tze-Dun era �o hegemonie bazat? pe socio? fascism�, nu departe de cea a lui Iorga). Iorga a jelit moartea na? ionalistului ucrainean Petliura: �Petliura era un prieten al Rom�niei, un prieten al ?? rîi noastre�70. Un na? ionalist ucrainean �ntre Basarabia ? i Rusia că zon? de tampon le? ar fi convenit at�ț Rom�niei c�ț ? i Poloniei, ca ? i �n zilele noastre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tre Mao Tze-Dun era �o hegemonie bazat? pe socio? fascism�, nu departe de cea a lui Iorga). Iorga a jelit moartea na? ionalistului ucrainean Petliura: �Petliura era un prieten al Rom�niei, un prieten al ?? rîi noastre�70. Un na? ionalist ucrainean �ntre Basarabia ? i Rusia că zon? de tampon le? ar fi convenit at�ț Rom�niei c�ț ? i Poloniei, ca ? i �n zilele noastre. ?i mai uluitoare s�nt amintirile lui Iorga de la Congresul Internă? ional de Istorie de la Oslo din 1928. Lu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
falșifice desf?? urarea alegerilor prin mai multe mijloace 54. Iorga era acum aliat cu liberalii lui Ducă, cu care ulterior a intrat �n divergen?? , form�nd a? a?numită �Uniune na? ional? �. Iorga era sprijinit ? i de Partidul German, de Partidul Ucrainean ? i de liga anticurop? ie �Vlad?? epe? �. Argetoianu a avut grij? s? ob? în? rezultatele dorite. Alegerile au avut loc la �nceputul lunii iunie. Uniunea Na? ional? a ob? inut mai mult de 40% din voturi, asigur�ndu?? i astfel o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i �n 1899, ca fiu al camaradului de arme al lui Iorga, Ion Zelea Codreanu, cu care (�mpreun? cu A.�C. Cuza) fondase Partidul Na? ionalist Democrat. Familia lui provenea din Bucovina. Zelea era varianta rom�nizat? a numelui Zelinski, un nume ucrainean. Mama lui Codreanu, Elisabeta Brunner, era de origine german?. Cu toate acestea, at�ț tat? l c�ț ? i fiul au devenit na? ionali? ți rom�ni �nfoca? i. Astfel, tat? l ? i?a rom�nizat numele din Zelinski �n Zelea ? i a ad
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
clatine. Mul? i rom�ni urm? reau cu groaz? acest proces. Al? îi din cadrul �P? m�ntului nim? nui� anticipau cu ner? bdare acest lucru, ca, de exemplu, cea mai mare parte a austriecilor, ungurilor, destul de mul? i slovaci, croa? i sau ucraineni (află? i sub domină? ie polonez? , ca ? i lituanienii ? i chiar ? i un mare num? r de bulgari. Oamenii ace? tia a? teptau cu ner? bdare pr? bu? irea lumii interbelice, neg�ndindu? se prea mult la ce vor aduce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Mai era ? i proasp? ț �nfiin? atul institut al lui Iorga, de la Santi Quaranta. Dar Santi Quaranta va fi cur�nd rebotezat că �Porto Edda�, �n cinstea fiicei ducelui. La mijlocul lunii martie, armata maghiar? , zdrobind rezisten? a na? ionali? tilor ucraineni, a ocupat Rutenia. �Incendiul se apropia! �87, scria Iorga. Rom�nia a decretat mobilizarea, care s? a dovedit a fi un dezastru, demonstr�nd c�ț de corecte erau previziunile generalului Antonescu. �nsemnarea din 17 martie 1939 din Jurnalul doamnei Liliana
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�nesc�, 20 iulie 1920, 28 iulie 1929, 20 martie ? i 29 iunie 1940 70 �Neamul rom�nesc�, 7 iunie 1926, Iorga nu agreă deloc nici m? car o istorie separat? a Ucrainei. El a scris cu furie despre renumitul profesor ucrainean Hru? evski, pe care �l consideră �cult, dar confuz�, pentru c? acesta voia s? adauge un capitol despre ceea ce Iorga numea �inexistentă istorie a Ucrainei� la volumul alc? tuit de profesorii Lamprecht ? i Tille. O via?? de om... , vol. ÎI, p.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
civilizația de tip occidental, cunoscută mai bine, paradoxal, tocmai prin filieră polonă și maghiară (Papacostea 139-277; Mazilu, Recitind literatura română veche I 237-439). Păstrând legătura, pe de altă parte, cu structurile rezistenței cultural-religioase sârbești, athonite și bulgare, apoi cu nordul ucrainean, susținând, adesea cu mefiență, programul rusesc de translatio imperii, Țările Române au fost fie un corp politic străin, pentru o credință necreștină, care le extorca însă financiar și le constrângea uneori în exercitarea puterii, fie un corp spiritual străin, mai
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
documentele ce reflectă pretențiile Radei și guvernului Ucrainei asupra Basarabiei întregi, sau „numai” asupra unor teritorii din nordul și sudul acesteia, pretenții formulate atât în preajma unirii, cât și în perioada imediat următoare. Remarcabil este Răspunsul guvernului român la nota guvernului ucrainean din 5 mai, trimis din Iași, la 19 iunie 1919, notă în care se ceruse deschis încorporarea Basarabiei la Ucraina, „care are toate drepturile în acest sens și ceea ce este de asemenea și voința marii majorități a populației Basarabiei”. Întinsul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dispoziție și, în același timp, contribuția substanțială a Regelui și a guvernului Al. Marghiloman la consolidarea Actului de unire a Basarabiei cu România, în acele clipe grele ale statului român, nevoit să încheie pacea separată cu Puterile Centrale. Poziția guvernului ucrainean din 1918 anunța poziția adoptată de R.S.S. Ucraineană din cadrul U.R.S.S., în 1940, și, respectiv, în 1944-1945, în ce privește acapararea unor zone din nordul și sudul Basarabiei. Rusia/Uniunea Sovietică a rupt relațiile diplomatice cu România în ianuarie 1918, nu a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
își zic români. Așa trebuie să facem și noi.” Au apărut totodată adversari ai autonomiei Basarabiei, funcționari și militari ruși, diferite elemente încurajate de guvernul rus. Procesul declanșat nu a mai putut fi oprit, dar trebuiau depășite numeroase obstacole. Rada ucraineană a emis pretenții asupra Basarabiei sau a unor părți din aceasta, ceea ce a provocat protestele energice ale unor organizații moldovenești. Pe la mijlocul anului 1917, perioada romantismului revoluționar a cedat locul realității; naționalitățile din Rusia treceau la organizarea practică a vieții naționale
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
să accepte condiții dure de ordin teritorial, economic, militar și politic. Problema Basarabiei s-a complicat ca urmare a pretențiilor Ucrainei, ce reprezenta un pericol real pentru românii dintre Prut și Nistru. La începutul tratativelor de pace de la Buftea-București, guvernul ucrainean, care încheiase la 27 ianuarie/9februarie pacea cu Puterile Centrale, trimitea acestora o notă prin care cerea să i se admită participarea la discuțiile de la București, deoarece „Basarabia, din punct de vedere etnografic, economic și politic, formează o unitate indivizibilă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
indivizibilă cu teritoriul Ucrainei”. Deoarece România a refuzat să discute problema Basarabiei în cadrul tratativelor de pace cu Puterile Centrale, iar acestea (în special, Germania) nu și-au formulat un interes special în această privință, chestiunea participării la negocieri a delegației ucrainene a căzut. La începutul războiului, Germania promisese României Basarabia, promisiune reînnoită pe parcurs, la care a încercat să asocieze și Austro-Ungaria. În continuarea acestei promisiuni, interesată acum în introducerea în tratatul de pace a condițiilor economice favorabile propriilor țeluri, Germania
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
să asocieze și Austro-Ungaria. În continuarea acestei promisiuni, interesată acum în introducerea în tratatul de pace a condițiilor economice favorabile propriilor țeluri, Germania (mai puțin Austro-Ungaria, care își manifestase interesul pentru o zonă din nordul Basarabiei) s-a opus pretențiilor ucrainene asupra Basarabiei și, implicit, a fost de acord cu soluția românească a problemei. Pretențiile Ucrainei asupra Basarabiei sau a unor părți din sudul și nordul Basarabiei nu s-au oprit nici acum, nici după 27 martie 1918; față de acestea, populația
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]