8,137 matches
-
exponențial, în funcție de nr. de ha. Tata, țăran mijlocaș (8 ha), trebuia să cumpere ceriale pentru a satisface cerințele și, între timp, noaptea să se ascundă. În 1946, guvernul Groza a organizat alegei la care consetenii mei, țărăniști și liberali, ce urau pe comuniști, au aflat că 83% din ei au votat FDP-ul. Tot în 1946 tata s-a recăsătorit. Pentru cei trei copii, casa părinteasca a devenit iad din care fiecare a evadat în felul său: fratele, la 15 ani
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
ci fixează proteinele. Se ajunge astfel la proteine și la întrebarea capitală: dar dacă Joseph K. știa că apa caldă fixează proteinele și a spălat cu apă rece? Numai soția tace, tocmai soția acuzată de toți că și-a „turnat” urât soțul. Ea nu înțelege: de ce o cămașă spălată noaptea e o probă acuzatoare? De ce vedem peste tot sânge? De ce fiecare gest normal al unui om să ceară expertiza? De ce faptele cele mai pașnice pot intra în dosarul unui proces în
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
cel mai repede și cel mai mult, dacă se poate spune așa - deși nu contează cum se spune. Un destin sălbatic ne urmărește cu încăpățânare pe noi, ziariștii. „Dumnezeu nu e artist” - spune filosoful, de aceea eu cred că El urăște cu atât mai mult reportajul, ca orice scriitor ratat. După ce că reportajele noastre sunt efemere, după ce cu toții avem conștiința că ce scriem la ziar moare de azi până mâine - soarta vrea ca noi înșine, creatorii de efemeride, să fim mai efemeri
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Anguilla este un episod care ar putea fi scris în parte de Graham Greene, în parte de Lewis Carrol...” 20: În anumite puncte ale banchizei se mai găsesc câte două-trei țări care, neatente la pacea generală a lumii, se mai urăsc de moarte și nu vor cu nici un chip să se așeze la masa tratativelor, așa cum o fac toți cei care se respectă. Le despart nimicuri - câte un deșert, câte un canal, câte o pădure, câte un plop sau câte o
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
10 juin. Au plaisir de Vous voir à notre Manifestation”. Semnat: 4-a Mostra Internazionale del Nuovo Cinema - Pesaro. Nimeni nu e de vină că n-am vrut să mișc vreun deget pentru a mă deplasa până la hotelul „The Brig”. Urăsc mișcarea printre blocuri de gheață, de la un iglu la altul. Există însă o țară în care oamenii se duc la fotbal ca țăranii la iarmaroc. Un meci acolo e un prilej să-ți regăsești prietenii, să bei, să cânți și
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
-i și cu degetele că am de mers două nopți. Chelnerul încuviință scurt din bărbie. „Chiar dacă n-ai să mănânci nimic, fă-le o pagubă!” mă îndemnă contabilul și tot el, pe seară, în gara Kievskaia, mă instală în wagon-lit, urându-mi să am un drum bun „în care să-mi dispară toate aiurelile”; era o frază la care nu mă așteptasem din partea lui și l-am îmbrățișat, mut, căci nu puteam să-i spun ce frică mă cuprinsese la gândul
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
sa Doctor Jivago, deci pentru o ticăloșie.“ („Rușinea de a pierde omenia“, Scînteia, 2 noiembrie 1958) De la „deputatul“ Mihai Beniuc citire... (nota V. I.) „Partidului nostru, îndrumărilor primite din partea partidului li se datoresc succesele literaturii noastre originale, pe care o urăsc cu atâta sete dușmanii țării noastre, reacționarii și trădătorii de toate calibrele, cu simbrie mai mare sau mai mică la imperialiști.“ (Mihai Beniuc în Sesiunea Marii Adunări Naționale, toată presa, 30 decembrie 1958) Mihai Beniuc între denunț și crimă (nota
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
românesc - toate aflate sub semnul gândirii novatoare a secretarului general Din acest ianuarie moldav, alb, înalt și pur, trimitem cu dragoste omagiul nostru respectuos, însoțit de gândurile cele mai bune și mai calde, conducătorului partidului și statului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, urându-i viață îndelungată, sănătate și mereu aceeași neasemuită putere de muncă, întru împlinirea destinului luminos al poporului român, spre binele patriei și al fiecăruia dintre cetățenii ei. La mulți ani!“ („Fierbinte mărturie“, Teatrul, ianuarie 1988) IANCU Traian „Steaua noastră neînvinsă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
național de reconstituire și de construire a unei țări noi, România a trebuit să pornească, de la o situație economică și socială dintre cele mai grele.“ (Tribuna României, 15 septembrie 1975) „Cum era de așteptat, adevărații fasciști, adevărații naziști, cei care urăsc democrația, libertatea omului și a colectivității, iredentiștii ce pescuiesc întotdeauna în apele tulburi ale istoriei atunci când nu le pot tulbura ei înșiși au profitat de situația patologică a culturii europene. Ei au înflorit, s-au organizat și și-au luat
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
demnității de a fi mesageri ai măreței epopei de edificare a orânduirii socialiste pe pământul patriei, muzicienii, în unison cu întregul popor, aducem un fierbinte omagiu celui mai iubit fiu al națiunii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu prilejul zilei de naștere, urându-i viață îndelungată pentru a conduce partidul și țara pe drumul ascendent al dezvoltării economice și sociale, al înfloririi culturii și civilizației românești, al întăririi păcii și prieteniei cu toate popoarele lumii.“ („Orizonturi noi în creația artistică“, România liberă, 25
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
convinsă că asta va face), dar a dat de pământ și-a lovit cu piciorul caietul meu de ostaș în care strecurasem (fără permisiune) schelete consonantice. Unde mă găseam? Mă întrebasem și eu adesea și știam: defel la locul meu. Uram aceste zile de joi, cu absurdul și grotescul lor. Am făcut în facultate mai multă doctrină militară decât orice altă materie filologică. Tocmai de aceea, cred că sub manta și bonetă suferea mai mult nu trupul meu de fată, ci
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ceva pentru ea, bine?“ „Ce vorbești, băi, ce zici acolo?“, se burzului Gabriel. „Jos comunismul! Jos Ceaușescu!“ și trânti halba de masă cu zgomot, că lumea de la mese întorcea deja capul, aruncând priviri îngrijorate... „Taci, măi băiatule, ți s-a urât cu binele?“, se întoarse un bătrânel la el. „Ce-i tataie, matale ți-ai trăit traiul, ți-ai mâncat mălaiul, ce mai dorești de la mine? Ați construit societatea socialistă multilateral dezvoltată și mama stă cu orele în picioare la rânduri
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
care se lăbărța repede. În liceu, la sport, în Brașov, și noi purtam niște chiloți negri, tetra, cu elastic în jurul celor două găuri prin care ne băgam picioarele. Maioul, tot tetra, era roșu. Costumul era respingător, indecent cumva, pentru că era urât. Ne dezgolea și ne făcea vulnerabili într-o vreme în care corpurile noastre deveniseră și așa niște carcase destul de deconcertante, căci erau în formare. Unde mai pui că, nu știu de ce, în sala de sport intram cu picioarele goale, nu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
rui erou de film, spre el duc toate drumurile - așa cum rîurile ajung inevitabil într-o mare -, dincolo de el nu mai există nimic. Sărutul este, pur și simplu, scopul existenței fiecărui personaj onest din filmele hollywoodiene. Cînd eram copil, ajunsesem să urăsc săruturile din filme. Dacă se prelungeau peste o anumită limită, maică-mea își lua seama și-și amintea brusc că e prea tîrziu și că trebuie să merg la culcare. Cînd nu era tîrziu, apărea, nevinovată, întrebarea : „Dar tu chiar
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
se laudă că petrece mult timp? Dac aș ști că face măcar bărcuțe de hârtie, maș bucura pentru el! (2009) 189 Un personaj dulce foc! După cum știm, trăim în țara pupatului Pieții Endependenți. Partidele PSD și PDL par că se urăsc de moarte și în cam pania electorală se dedau la bastonade, dar asta nu le împiedică, după alegeri, săși de mâna peste țară, ca altădată soarele și pionierii. Corneliu Vadim Tudor și Gigi Becali își aruncă unul altuia înjurături la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Claudiu este și medic) a avut grijă de mama domnului Cornel. Sau domnu’ Cornel ne a povestit despre „pătulul“ lui („un fel de grajd“) de la Butimanu, despre care oamenii răi din presă au zis că ar fi nu știu ce conac. E urât să minți în halul ăsta! („Dacă ăla o fi conac sau castel, atunci eu sunt arbitrul Urs Meyer, fiei numele blestemat!“ - cum frumos a zis domnu’ Cornel). Domnu’ Cornel se pare că a fost un om foarte curajos în vremurile
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
duminical: Un zâmbet pe 16 mm, Gala desenului animat sau Cascadorii râsului. Sau, în altă perioadă, Woody Wood pecker sau Familia Flinstone. Apucam să le văd numai dacă ai mei întârziau cu pregătirea mesei. La Gala desenului animat, ajunsesem so urăsc pe sărmana Viorica Bucur. După celebrul ge neric, cu motanul care ia în cătare șoarecele, îi ies cele trei gheare de la un picior, apare scris „Gala desenului animat“ și apoi îi ies și celelalte trei gheare, începea să prezinte Viorica
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
calm și Înțelepciune? Întrucît interesul pentru Elada nu mi-l pot explica numai prin motive estetice, trebuie, probabil, să recunosc aici și un vag bovarism. Cineva, un bărbat Între două vîrste, spunea ieri: Nu sînt capabil de ură. N-am urît niciodată. Cum ar fi spus: Nu sînt capabil de dragoste. N-am iubit niciodată. Vine de cîteva zile, la aceeași oră, pe digul care pătrunde În mare În formă de T, privind În larg fără să se ferească de valurile
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
iubit niciodată. Vine de cîteva zile, la aceeași oră, pe digul care pătrunde În mare În formă de T, privind În larg fără să se ferească de valurile ce stropesc digul. Ce vede dacă n-a iubit și n-a urît niciodată nimic? Mi se pare că toți cei care au iubit țărmul s-au simțit În mod necesar negați de ceea ce se Îndepărtează de el. Fiecare val se rostogolește Între Ariadna și Tezeu. Și sînt foarte multe lucruri care mă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
importanță. Ceea ce mă preocupă acceptînd acest joc grav al fanteziei, Într-o noapte plină ea Însăși de senzații contradictorii, este dilema lui Socrate judecător. Să-și trimită judecătorii la moarte? Nu-i va face astfel martin? Și lumea, În loc să-i urască, n-ar Începe să-i deplîngă? Sau, să-i recheme la masa judecătorilor și să-i lase să strige către el, reîntors pe banca acuzaților: Nu există altă dreptate decît cea pe care ați trăit-o! Dar, nu. Socrate insistă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Întîmplător și că sentința ar fi putut fi alta. Întreg interogatoriul urmărește acum un singur scop: să reconfirme sentința pronunțată odinioară Împotriva lui. Aproape că-și imploră judecătorii să-și amintească toate motivele pe care le-au avut ca să-l urască și să-l considere un pericol pentru cetate. Inima lui Socrate tremură la gîndul că refăcînd procesul ar putea fi achitat. Aceasta ar Însemna că moartea lui a fost absurdă. Se ridică și le strigă foștilor săi judecători: Condamna-ți
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
din Nemeea și ținînd În mînă merele din grădina Hesperidelor cum Îl Înfățișează cea mai frumoasă dintre statuile sale datorată atenianului Glycon și descoperită În Cinquecento la Roma. El Încarnează un principiu de ordine al lumii elenice. Tot ce e urît pentru gîndirea greacă e pentru el monstruos. Tot ce e irațional e demn de dispreț. Tot ce e accidental trebuie suprimat. Acest bastard divin are ferocitatea purității. El e la fel de intolerant ca și Platon În Republica sa. Curăță acropolele de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
am lecuit, bănuiesc. Labirinturile mele sînt acum pline de soare, iar buzele Ariadnei freamătă În lumină. Știu că aceste buze umede și luminoase murmură și „viață” și „moarte”, dar acum sînt pregătit să Încerc toată compătimirea necesară pentru Endimion. Endimion urăște luciditatea. O urăște pentru că-l smulge din vis, Îl tîrăște la soare din grota sa unde noaptea Îl vizitează zeița Artemis fluturîndu-și pe umerii goi părul rece și blond. Lucid, Endimion rămîne cu ochii ațintiți În gol; pădurea Însorită i
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Labirinturile mele sînt acum pline de soare, iar buzele Ariadnei freamătă În lumină. Știu că aceste buze umede și luminoase murmură și „viață” și „moarte”, dar acum sînt pregătit să Încerc toată compătimirea necesară pentru Endimion. Endimion urăște luciditatea. O urăște pentru că-l smulge din vis, Îl tîrăște la soare din grota sa unde noaptea Îl vizitează zeița Artemis fluturîndu-și pe umerii goi părul rece și blond. Lucid, Endimion rămîne cu ochii ațintiți În gol; pădurea Însorită i se pare pustie
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ci ca unul care o împlinește, rostind porunca de a nu ucide, a nu face adulter, a nu jura strâmb și de a-i iubi pe dușmani: („Eu însă vă spun: iubiți pe dușmanii voștri, faceți bine celor care vă urăsc”1). 279. DESPRE CUM CRISTOS, DOMNUL NOSTRU, A POTOLIT FURTUNA MĂRII, SCRIE SFÂNTUL MATEI ÎN 8,23-27. 1. Primul. În timp ce Cristos, Domnul nostru, dormea, s-a stârnit pe mare o furtună năpraznică. 2. Ucenicii Săi, înspăimântați, L-au trezit, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]