8,399 matches
-
dezamăgește publicul, el fiind înzestrat cu un fel de talent care îi permite să înfățișeze cele mai oribile în fel în care publicul nu este îngrozit de descrierile sale și le face ușor de citit - violență, mizerie și abuzul. Dacă "Vânătorii de zmeie" a fost povestea a doi băieți afgani care luptă pentru a trăi o viață decentă în mijlocul războiului și a rivalitățile entice, acest român este omologul feminin. Este povestea atât a doua femei, cât și povestea a două orașe
Khaled Hosseini () [Corola-website/Science/312958_a_314287]
-
armată de pelerini cruciați, căci, nu mai era nici un dubiu, toți purtau pe umărul drept semnul crucii. Unii dintre ei au fost tentați să privească totul ca o glumă bună, iar regelui i-au mai adăugat o poreclă cea de Vânător de Oameni, alții însă și-au dat seama de gravitatea situației și au încercat să obțină de la rege o dezmințire sau dezlegare, invocând tot felul de motive, mai mult sau mai puțin plauzibile. Ludovic al IX-lea, care știa să
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
Vânătorul de tancuri (denumit în trecut și tun anticar pe afet mobil) este un vehicul de luptă blindat care este dotat cu un tun antitanc. Vânătorii de tancuri sunt proiectați pentru a fi folosiți în sprijinul unităților de infanterie și mecanizate
Vânător de tancuri () [Corola-website/Science/310919_a_312248]
-
Vânătorul de tancuri (denumit în trecut și tun anticar pe afet mobil) este un vehicul de luptă blindat care este dotat cu un tun antitanc. Vânătorii de tancuri sunt proiectați pentru a fi folosiți în sprijinul unităților de infanterie și mecanizate, în operațiuni de retragere și apărare. Unele tipuri au substituit tunul cu lansatoare de rachete antitanc. În ziua de azi, vânătorii de tancuri au fost
Vânător de tancuri () [Corola-website/Science/310919_a_312248]
-
cu un tun antitanc. Vânătorii de tancuri sunt proiectați pentru a fi folosiți în sprijinul unităților de infanterie și mecanizate, în operațiuni de retragere și apărare. Unele tipuri au substituit tunul cu lansatoare de rachete antitanc. În ziua de azi, vânătorii de tancuri au fost substituiți de tancurile de luptă universale, care sunt mai flexibile și au capacități de atac contra infanteriei. Totuși, vânătorii de tancuri sunt mai ieftini de fabricat, menținut și livrat decât tancurile. Primele vehicule specializate pentru luptele
Vânător de tancuri () [Corola-website/Science/310919_a_312248]
-
retragere și apărare. Unele tipuri au substituit tunul cu lansatoare de rachete antitanc. În ziua de azi, vânătorii de tancuri au fost substituiți de tancurile de luptă universale, care sunt mai flexibile și au capacități de atac contra infanteriei. Totuși, vânătorii de tancuri sunt mai ieftini de fabricat, menținut și livrat decât tancurile. Primele vehicule specializate pentru luptele antitanc au apărut în Al Doilea Război Mondial, cu dezvoltarea tacticilor și îmbunătățirea tehnologiei blindatelor. Vânătorii de tancuri se puteau împărți în două
Vânător de tancuri () [Corola-website/Science/310919_a_312248]
-
au capacități de atac contra infanteriei. Totuși, vânătorii de tancuri sunt mai ieftini de fabricat, menținut și livrat decât tancurile. Primele vehicule specializate pentru luptele antitanc au apărut în Al Doilea Război Mondial, cu dezvoltarea tacticilor și îmbunătățirea tehnologiei blindatelor. Vânătorii de tancuri se puteau împărți în două grupuri. Unii erau proiectați pentru a fi rapizi și mai ieftini decât tancurile medii, dar își păstrau capacitatea de a distruge blindatele grele la mare distanță. Strategia celui de al doilea proiect era
Vânător de tancuri () [Corola-website/Science/310919_a_312248]
-
a distruge blindatele grele la mare distanță. Strategia celui de al doilea proiect era să creeze un vehicul cu un blindaj mai mare, din care să rezulte un vehicul mai bine protejat decât tancurile inamice. Proiectele germane și sovietice de vânători de tancuri foloseau o suprastructura de tip cazemata, tunul antitanc având o miscare limitată în câmp orizontal. Rezultatul era un vehicul ușor, rapid și mai simplu decât un tanc, dar cu un tun de calibru mai mare decât în cazul
Vânător de tancuri () [Corola-website/Science/310919_a_312248]
-
calibru mai mare decât în cazul țancurilor care foloseau același sașiu. Această tehnică a fost utilizată de ambele tabere pentru a obtine capacități antitanc la un cost scăzut. Cu această metodă tancurile învechite erau reînarmate pentru a fi utilizate că vânători de tancuri. Tancul ușor Panzer I avea drept armament mitraliere și un blindaj subțire, totuși a fost folosit în timpul invaziei Poloniei în 1939. În lupta cu Franța, 202 Panzer I au fost transformate în Panzerjäger I, cu un tun antitanc
Vânător de tancuri () [Corola-website/Science/310919_a_312248]
-
Panzer I au fost transformate în Panzerjäger I, cu un tun antitanc de 47 mm. La fel ca în timpul Operațiunii Barbarossa, tunurile sovietice de calibru 76,2 mm capturate au fost montate pe sașiul blindatului Panzer ÎI pentru a crea vânătorii de tancuri Marder ÎI. Ulterior, au fost proiectate vehicule specializate Jagdpanzer, bazate pe sașiul țancurilor, insă dotate cu un tun de calibru mai mare. Jagdpanther folosea sașiul țancului Panther și este considerat a fi unul dintre cele mai bune vehicule
Vânător de tancuri () [Corola-website/Science/310919_a_312248]
-
iar modelele ISU-122 și ISU-152 foloseau sașiul țancului greu IS-2. În 1943, industria sovietică trece de la producția de tancuri ușoare că Ț-70 la fabricarea tunului autopropulsat ȘU-76, care folosea același tren de direcție. Deși a fost construit că un vânător de tancuri, ȘU-76 a fost folosit ulterior că tun de asalt în sprijinul infanteriei, din cauza blindajului ușor și din cauza armamentului depășit. În România a fost dezvoltat un concept de vânător de tancuri, Mareșal, prea târziu însă pentru a putea fi
Vânător de tancuri () [Corola-website/Science/310919_a_312248]
-
același tren de direcție. Deși a fost construit că un vânător de tancuri, ȘU-76 a fost folosit ulterior că tun de asalt în sprijinul infanteriei, din cauza blindajului ușor și din cauza armamentului depășit. În România a fost dezvoltat un concept de vânător de tancuri, Mareșal, prea târziu însă pentru a putea fi folosit în lupta. Singurii vânători de tancuri folosiți de Armată Română în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost TACÂM Ț-60 și TACÂM R-2. Vehiculele TAs ale armatei
Vânător de tancuri () [Corola-website/Science/310919_a_312248]
-
fost folosit ulterior că tun de asalt în sprijinul infanteriei, din cauza blindajului ușor și din cauza armamentului depășit. În România a fost dezvoltat un concept de vânător de tancuri, Mareșal, prea târziu însă pentru a putea fi folosit în lupta. Singurii vânători de tancuri folosiți de Armată Română în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost TACÂM Ț-60 și TACÂM R-2. Vehiculele TAs ale armatei, deși au fost folosite și că vânători de tancuri, erau de fapt tunuri de asalt
Vânător de tancuri () [Corola-website/Science/310919_a_312248]
-
pentru a putea fi folosit în lupta. Singurii vânători de tancuri folosiți de Armată Română în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost TACÂM Ț-60 și TACÂM R-2. Vehiculele TAs ale armatei, deși au fost folosite și că vânători de tancuri, erau de fapt tunuri de asalt. Proiectele Statelor Unite și cele ale Regatului Unit foloseau un concept diferit față de cele sovietice și germane. Doctrina americană era bazată pe nevoia de a combate tactică Blitzkrieg germană. Unitățile aliate se așteptau
Vânător de tancuri () [Corola-website/Science/310919_a_312248]
-
aliate se așteptau să înfrunte o mare cantitate de tancuri pe fronturi relativ înguste; totuși, acest tip de atac rareori a avut loc. Planul anterior războiului nu avea drept obiectiv lupta directă contra țancurilor. Pentru această operațiune existau unități de vânători de tancuri separate, cu o capacitate de a înfunta tancurile inamice de la mare distanță. Vânătorii de tancuri americani trebuiau să fie mobili și puternic blindați. Majoritatea aveau turela, dar aceasta nu avea plafon pentru a economisi greutate și pentru a
Vânător de tancuri () [Corola-website/Science/310919_a_312248]
-
acest tip de atac rareori a avut loc. Planul anterior războiului nu avea drept obiectiv lupta directă contra țancurilor. Pentru această operațiune existau unități de vânători de tancuri separate, cu o capacitate de a înfunta tancurile inamice de la mare distanță. Vânătorii de tancuri americani trebuiau să fie mobili și puternic blindați. Majoritatea aveau turela, dar aceasta nu avea plafon pentru a economisi greutate și pentru a permite instalarea unui tun de mari dimensiuni. Totuși, datorită tunului de calibru mare, trebuiau să
Vânător de tancuri () [Corola-website/Science/310919_a_312248]
-
a permite instalarea unui tun de mari dimensiuni. Totuși, datorită tunului de calibru mare, trebuiau să fie montate contra-greutăți în partea posterioară a turelei, precum în cazul vânătorilor de tancuri M10 Wolverine și M36 Jackson. M18 Hellcat a fost un vânător de tancuri care se apropia de idealul doctrinei americane: era rapid, mic și avea un tun de 76 mm. În 1944, un numar de tancuri medii M4 Sherman britanice au fost transformate în Sherman Firefly, adăugându-le un tun de
Vânător de tancuri () [Corola-website/Science/310919_a_312248]
-
precum Achilles (bazat pe M10 Wolverine), Archer, Challenger și în cazul țancurilor experimentale Black Prince. În anii 1950, Marea Britanie a fabricat Charioteer cu un tun de 20 livre instalat într-o turela mare și montat pe sașiul țancului "Cromwell". Singurul vânător de tancuri cu suprastructura de tip cazemata proiectat după război a fost Kanonenjagdpanzer folosit de Bundeswehr, care era foarte asemănător vechilor Jagdpanzer din al Doilea Război Mondial. Totuși, apariția rachetelor antitanc teleghidate (ATGM) a condus la dispariția conceptului de vânător
Vânător de tancuri () [Corola-website/Science/310919_a_312248]
-
vânător de tancuri cu suprastructura de tip cazemata proiectat după război a fost Kanonenjagdpanzer folosit de Bundeswehr, care era foarte asemănător vechilor Jagdpanzer din al Doilea Război Mondial. Totuși, apariția rachetelor antitanc teleghidate (ATGM) a condus la dispariția conceptului de vânător de tancuri. Vânătorii de tancuri Kanonenjagdpanzer, de exemplu, au fost dotați cu rachete în locul tunului de 90 mm. Au existat încercări de a crea vehicule ușoare pentru a fi folosite de către forțele aeropurtate cum ar fi tancul ușor M551 Sheridan
Vânător de tancuri () [Corola-website/Science/310919_a_312248]
-
zona în care în el se varsă râul Putna. Este străbătută de șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Bacău. La Garoafa, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ205P, care duce spre vest la Bolotești și spre sud-est la Vânători. Tot DN2 se intersectează la Bizighești și cu șoseaua județeană DJ205E, care duce spre vest la Țifești, Vidra (unde se intersectează cu DN2D), Vizantea-Livezi și Câmpuri și spre est în județul Galați la Movileni. Prin comună trece și calea ferată
Comuna Garoafa, Vrancea () [Corola-website/Science/310940_a_312269]
-
urmînd a începe un alt proiect pe care îl ține deocamdată secret. Seria anime a fost produsă de studioul Gonzo, după manga omonimă de Kouta Hirano. Numele este fie o traducere greșită sau un joc de cuvinte deliberat al familiei vânătorului de vampiri din cartea lui Bram Stoker numit Abraham van Helsing. În seria anime realizată de studioul Gonzo, povestea și personajele diferă destul de mult de seria manga. Seria a fost difuzată pe Televiziunea Fuji din Japonia între 10 octombrie 2001
Hellsing () [Corola-website/Science/309504_a_310833]
-
de pe Insula Șerpilor. A întreprins apoi două expediții de vânătoare în Africa ecuatorială, în anul 1936 în Kenya, iar în 1938 în Tanganika. Fiind un bun observator al naturii, un excelent cunoscător al vieții speciilor de vânat și un pasionat vânător, a adunat în decursul timpului o foarte valoroasă colecție de trofee cinegetice, însumând peste 1000 de piese, și a scris o serie de cărți de referință în domeniul cinegeticii, în special reprezentând zona Carpaților. În anul 1963 au fost donate
August von Spiess () [Corola-website/Science/309518_a_310847]
-
în care au fost identificate resturi fosile ale lui Afarensis sunt: Hadar (Afar) - în Etiopia (exemplarul denumit "Lucy" ); Laetoli în Tanzania (la 40 km sud de Olduvai). Indivizii din Australopithecus afarensis nu aveau habitate amenajate sau unelte; aveau comportamentul de vânători de talie redusă, cu o puternică înclinație spre vânătoarea cooperativă sau se hrăneau doar cu animalele vânate și abandonate de prădători. Avea o bipedie perfectă , craniu rotunjit mult peste arcada supraorbitală, unghi închis la baza craniului, creastă sagittală, orificiu occipital
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
erei glaciare, avea să devină cel mai bun prieten al omului, pe care care îl va sprijini la vânătoare. Având nevoia de a se exprima și a lăsa urme ale trecerii lor, oamenii preistorici și-au transpus viețile lor de vânători și obiceiurile pe pereții peșterilor prin picturi rupestre. Picturile rupestre înfățișând animale asociate cu simboluri magice (pentru a cinsti spiritele lor), precum și scene de vânătoare ce reproduceau amprentele suflate cu pigmenți extrași din plante peste mâna lipită de perete, reprezentau
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
vechi și lithos = piatră ) este prima și cea mai lungă perioadă a preistoriei și a istoriei universale, în general, perioada în care a avut loc procesul însuși al antropogenezei și al sociogenezei. Paleoliticul este epoca primelor societăți, de culegători și vânători, organizați în „bande” sau „cete”, caracterizate prin mobilitate. Paleoliticul poate fi împărțit în diferite moduri: Structurile sociale sunt prezentate, în majoritatea lucrărilor de specialitate, mai degrabă “împărțite” în trei mari categorii: căsătoria, familia, descendența. Căsătoria este actul simbolic care duce
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]