7,506 matches
-
88 prăjini ( 588 ha ) și se întinde, spre nord, până la capătul de sud, al satului Fundu Văii, până la „Linie” sau „Hotar”, unde astăzi se află casa lui Gheorghe Moguț. Spre est și spre vest, era cuprinsă, între zarea Bogdăniței și zarea satului Buda (în trecut Ivești) iar spre sud pînă la „Plop”. Aceste hotare, au fost stabilite în urma unui proces, între răzeșii din Orgoiești și schitul Orgoieștii noi, măsurătorile făcându-se pe 8 oct 1846 „ca să aducă întru împlinire Domnescul hrisov
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
titlu punând sub semnul interogației o aserțiune grigurcuistă (cf. Gh. Grigurcu, "Amurgul idolilor", Buc., Ed. Nemira, 1999), abordează într-adevăr un caz de sociologie literară, în cele cinci secțiuni ale volumului: "Despre gloria inerțială (Nichita între Gicu și Alex), În zarea transmodernismului, Despre „nichitizare” (Nichita Stănescu — un poet sârb ?), Nichita în Basarabia / Addenda" și "Nichita Stănescu și „dreptul la timp”". Analizând cu obiectivitate „fenomenul Nichita Stănescu”, cu multă eleganță, ori cu deosebită prudență, respingând contestatarii unuia dintre cei mai valoroși militanți
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
criticul Adrian Dinu Rachieru conchide — parcă din imediata vecinătate a unui Maiorescu profețind lui Eminescu, în 1889 —, în cel mai firesc dintre chipuri: „Suntem convinși că lirica sa, inegală valoric (cum altfel ?), trecând testul primenirii generațiilor, va străluci și în zarea transmodernismului ce va să vină“...» ("Anuarul de martie", Timișoara, II, nr. 2, 2007, p. 76 sq.). • "ORIZONTUL LECTURII" (Editura "Facla", Timișoara, 1983) „Tentativa lui Adrian Dinu Rachieru este interesantă pentru că el propune racordarea disciplinei la ceea ce numim global sociologia literară
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
Meșterul Manole, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu, Horia, Alba Iulia, Târgu Jiu, Curtea de Argeș, Mureșul, Oltul, bisericile și troițele maramureșene, toate acestea se transformă în personaje sau în locuri emblematice ale spațiului nostru mioritic, ducându-ne în final spre Patria de dincolo de zare, așa cum se arată în aceeași digresiune a Sf. Paul legată de credință - patria pământească este o reflectare în oglindă a patriei cerești. În acest fel, această carte-album se transformă într-un manual de educație a tuturor generațiilor, autorul devenind un
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
tratatele de specialitate "Aviația de vânătoare" și "Lupta în cer". Poate că versurile lui nu îl ridică la valoarea unui mare poet, dar pasiunea care le-a inspirat este remarcabilă, pentru că este aceeași care l-a călăuzit în luptă: "Pe zarea mării, case sclipesc în alb de viață ?<br>Și moartea se apropie pe aripi de păgân...<br>Dar iată-un fulger rece, avânt fără stăpân,<br>Un șoim de fier și flăcări, pierind în dimineață."<br>(Încăierare în văduh).
Horia Agarici () [Corola-website/Science/308908_a_310237]
-
rușii consideră denumirea „Alpha” nepotrivită, considerând că ei sunt cei care au creat prima stație spațială, stația este denumită simplu "Stația Spațială Internațională" () (ISS). În 20 noiembrie 1998 este lansat pe orbită de la cosmodromul Baikonur primul element al SSI, modulul "Zarea" (), cu ajutorul unei rachete Proton. În octombrie 2005 ca urmare a accidentelor navetelor, NAȘĂ a anunțat că până la sfârșitul programului se vor efectua doar 18 zboruri. Acestea vor transporta modulul "Columbus" și modului japonez JEM, insă platformă solară rusă și centrifuga
Stația Spațială Internațională () [Corola-website/Science/308936_a_310265]
-
Mănăstirea Probota este menționată în romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu. Aflat în drum spre curtea lui Iurg Liteanul, grupul hatmanului Nicoară Potcoavă poposește la Mănăstirea Probota. „Într-un răstimp s-a făcut liniște; atunci au văzut pe zarea depărtată a văii Siretului, turlele bisericii mănăstirești. Chinovia era împresurată cu zid ca o cetate”, scrie Sadoveanu. Oștenii pribegi sunt găzduiți și ospătați, iar fratele Agatanghel le povestește o întâmplare reală despre un grup de slujitori domnești care au încercat
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
rău, Rotbart. Urmează o petrecere la majoratul prințului Siegfried, căruia mama îi propune ca a doua zi să-și aleagă o mireasă. Dansurile nu-l înveselesc; mai degrabă pleacă singuratic spre malul lacului din parcul castelului de unde se văd în zare ruinele unui vechi palat. Gândurile sunt întrerupte de zborul unui stol de lebede care poposește pe malul lacului, lângă ruine. Dornic să le vâneze prințul ia arbaleta și aleargă prin pădure. Ajunse la mal, lebedele se transformă în prințese chiar
Lacul lebedelor () [Corola-website/Science/309403_a_310732]
-
anul 1932, gospodăriile țărănești sunt supuse naționalizării și colectivizării forțate. La mijlocul secolului XX, în Nezavertailovca au funcționat 4 colhozuri, constituite după principiul teritorial: 2 în partea moldovenească a satului („Frunze” și „Karl Marx”), 2 în partea rusă („Krasnîi partizan” și „Zarea Moldavii”). O ramură a agriculturii răspândită în zonă a fost și rămâne grădinăritul. De la mijlocul sec. XX cultivarea fructelor, atât în gospodăriile private, cât și în sectorul de stat, se extinde, conformându-se necesităților industriei alimentare, satisfăcând totodată și cererea
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
dau peisajului un aspect submontan. La Mori are înalțimea de 277 m, Chiriecii se ridică spre Pojăreni la altitudinea de peste 280 m, coama dealului Dolugeni (277 m) desparte satul Bardar de Ruseștii Noi. De pe piscul Chirieci se vede conturat în zare Chișinăul. La poarta satului licărește argintul apei curgătoare Botna, care răcorește lunca pe o distanță de 152 km, de la cetatea de pământ Horodca din codrii seculari pîna la fluviul Nistru, mai sus de Mănăstirea Chițcani. Satul Bardar și-a facut
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
zona religioasă a Bizanțului ortodox, și chiar pînă în secolul al Xl-lea, cînd ungurii sînt cuprinși în sfera catolicismului latin, poporul românesc, deși creștinat din epoca romană, trăiește înconjurat de popoare păgîne. Nici după secolul al Xl-lea nu se înseninează zările la Dunăre pentru o temeinică așezare românească. Expansiunea ungurilor în Ardeal și valurile ultimelor invazii barbare ale pecenegilor, cumanilor și tătarilor au împiedicat înfiriparea organizațiilor politice românești. Abia în veacul al XlII-lea apar în lumina istoriei primele înjghebări de
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
la mijlocul secolului al XI-lea, aflându-se încă în calea popoarelor migratoare , poporul românesc, deși creștinat din epoca romană, nu găsește înca posibilitatea de a-și consolida existența statală și afirmarea culturală. Nici după secolul al Xl-lea nu se înseninează zările la Dunăre pentru o temeinică așezare românească. Expansiunea ungurilor în Ardeal și valurile ultimelor invazii barbare - ale pecenegilor, cumanilor și tătarilor au ridicat obstacole în calea înfiripării formațiunilor statale românești. Abia în veacul al XlII-lea apar în lumina istoriei
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
la aceeași universitate ca Bugnariu. Este absolvent al facultății de litere și filozofie din Cluj și asistent suplinitor la catedra de limba și literatura veche română (1 sept.1932-1 iul.1933). Datorită activității sale de „stânga” (redactor al publicației „Alte zări”, membru în Comitetul Antifascist al tineretului din Cluj, etc.) este scos din învățământ. În 1940, a fost internat în lagărele de la Caracal și Someșeni, iar după 23 august 1944 a devenit primar al Clujului. În 1948 revine în învățământul universitar
Tudor Bugnariu () [Corola-website/Science/305542_a_306871]
-
și sovhozurilor. Pentru a acorda ajutor organelor locale în orașe și sate au fost trimiși împuterniciți de partid și de stat, trupe interne, activiști ai satelor. În 1949 pe teritoriul s. Costești se formează 3 colhozuri: Kalinin, Andreev și Novaia Zarea, iar la Gîrla colhozul Moldova Socialistă. În noaptea zilei de 6 iulie 1949, familiile din Costești au fost ridicate în mașini și deportate în Siberia “ Eram pe atunci o fată mică, în acea zi lucrasem la cîmp. Seara mama ne-
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
des Stages" din Paris. Apoi a obținut titlul de doctor inginer în anul 1971 prezentând teza "Aplicarea calculatoarelor electronice în gospodărirea apelor" sub conducerea academicianului Dumitru Dumitrescu, din comisie făcând parte Prof. George Ciucu, Prof. Dorin Pavel și Prof. Ștefan Zarea. Andrei Filotti este căsătorit cu Maria-Ligia Filotti, născută Vasiliu, un critic și istoric de artă, profesor la "George Shultz National Foreign Affairs Training Center" (Centrul Național de Pregătire în Domeniul Afacerilor Străine George Shultz) al Departamentului de Stat al SUA
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
altele au reprezentat reclame pentru diferite companii. "Păcală în lună" (premiera pe 4 aprilie 1920) și Motanul în lună (1926). O confortabilă navă cosmică plutește peste mări și țări, dincolo de polul nord, către straniile peisaje selenare. La bord, căpitanul scrutează zările cu ajutorul unui ochean. Astfel, el vede podul de la Cernavodă, catedrala Notre Dame, un peisaj polar, Colosseumul din Roma, palatul Ligii Națiunilor, un mare port maritim și altele. Pentru a-și duce personajele în Lună, Aurel Petrescu a inventat aparate de
Păcală și compania () [Corola-website/Science/303429_a_304758]
-
Câinele simți cum ușa se deschide fără zgomot. Stăpânul casei cu lumânarea În mână, privea prostit la mișcarea lor, fără a putea schița nici un gest. În cadrul ușii apărură trei ființe ciudate, Înfășurate-n mantii argintii. Ochii, fața nu se putea zări (continuare) din cauza unor căști enorme, terminate Într-un fel de coroane cu fire lungi, tremurând În licărirea lor, răspândind lumină. Apoi flacăra lumânării se rigidiză și se mări nefiresc de mult. Bărbatul o scăpă din mână Înspăimântat. Căzută pe covor
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
ca drum comercial. Turnurile erau puncte strategice, în care se aflau depozite de armament și în care erau încărtuiți ostași . Din ele puteau fi transmise informații pe distanțe întinse, prin intermediul focului și al fumului, precum și prin semnale sonore. Privit din zare, Marele Zid Chinezesc arată ca un dragon întins de-a lungul străvechii frontiere de nord a Chinei și a devenit un simbol al întregii țări. Pentru realizarea măreței fortificații, sute de mii de țărani au fost strămutați cu forța în
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
velet 6928 (1420), aprilie 25 de la Alexandru Voievodu prin care face danie lui Vena vornicu aceste sate... ce sunt toate pe Bâcovăț a cărora hotar să începe de la mănăstirea lui Varzar și merge pe la vârf prisăcii lui Acipco și pe la zare Cetățuei, la fundul Loznovii și de acolo la Podul lui Grelanici...” Analizând documentul respectiv, în lucrarea sa „ Mănăstirea Căpriana, de la întemeiere pînă în zilele noastre”, Gheorghe Postica menționează, că deja la 1429 domeniul mănăstirii Căpriana se compunea din două sectoare
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
neoliticul mijlociu), sau cu Gânditorul (1880) lui Auguste Rodin. Despre „bătrânii” lui Vida Gheza, gravi și robuști, critica de specialitate a consemnat: „În limbajul sculpturii, toate se exprimă prin calmul obiectiv și mut al formei, care ne poartă adeseori spre zările spațiilor libere de teorii și interpretări, la marginea cărora se află imperturbabilul Sfinx. Ca și acesta, bătrânii lui Vida fac punte între viață și moarte. Cu înfățișarea lor exterioară dezolantă, acești oameni colțuroși sunt totuși blânzi ca o adiere, iar
Sfatul bătrânilor din Baia Mare () [Corola-website/Science/314154_a_315483]
-
onoare- ing. H. Cosma; președinte executiv - Ioan Naom; organizator de competiții - Romeo Pașcu; antrenori Gheorghe Dărăban și Attila Kun (în turul campionatului), Attila Kun și Alexandru Muta (în retur). Lotul de jucători era format din: Liliac, Balasz - portari; V. Dianu, Zare, Gh. Dumitrescu, Nițu, Tămaș, Biszok, Mureșan, Filip, Doru Nicolae, Grosu, Georgescu, Ile, Ion Gheorghe, Szucs, Nedelcu, Rosza, Kiss, Ov. Lazăr, Roateș. În perioada 1983 - 1984 până în 2003 - 2004, FC Bihor a făcut naveta între Divizia A și B. O altă
FC Bihor Oradea () [Corola-website/Science/313889_a_315218]
-
împodobită cu rubine, a fost dată ca trofeu sultanului. Pentru Saladin, ziua de 5 iulie a fost o zi mare, înscrisă cu litere de sânge în cronica djihad-ului. În fața cortului său, special amenajat, călare pe un cal alb, privea în zare trăind din plin beția victoriei. La vederea convoiului de prizonieri el a descălecat pentru a aduce mulțumire lui Allah. S-a prosternat cu fața la pământ, a sărutat țărâna, apoi a ridicat mâinile și privirea spre cer, a rostit cuvinte din Coran
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
viață va apare. A pus și pomi și floare a pus Și undă a făcut să curgă, Din răsărit până-n apus, Pe sfânta rocă demiurgă. A pus și lupi și căprioare Să mișune în codrul des, Din muntele ce-n zări apare Și se coboară pân’ la șes. A făcut marea și oceanul, Albastre râuri să primească. Balena, linul, ca și cleanul Și mii de specii să înfrățească. Și pasărea ce zboară cerul, Senin azur de necuprins, Adună în pene curcubeul
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
CO)2 Aș vrea, în orice dimineață Să privesc la fereastră Cum se ridică ceața Să ud hortensia din glastră. Aș vrea, în fiecare dimineață Să-mi ud mușcata din fereastră Să ascult cum se ridică ceața Să mă cuprindă zarea albastră. Aș vrea, ca mereu dimineața Să ud și frezia din fereastră Să privesc cum se ridică ceața Și cum apare zarea albastră Mi-aș dori ca dimineața La fereastră să privesc Cum se risipește ceața Și toate florile înfloresc
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
în fiecare dimineață Să-mi ud mușcata din fereastră Să ascult cum se ridică ceața Să mă cuprindă zarea albastră. Aș vrea, ca mereu dimineața Să ud și frezia din fereastră Să privesc cum se ridică ceața Și cum apare zarea albastră Mi-aș dori ca dimineața La fereastră să privesc Cum se risipește ceața Și toate florile înfloresc. Nu am nicio obsesie Și nici n-am rămas...blocat Este o simplă impresie Când am sufletul....împăcat. Florile, ceața și zarea
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]