75,751 matches
-
alte tipuri. Contractul de muncă cu durată nedeterminată este contractul încheiat între salariat și angajator, pe o durată care nu a fost convenită în prealabil. Un contract de muncă este considerat ca temporar sau cu durată determinată atunci când angajatorul și salariatul doresc ca durata contractului să fie determinată de anumite condiții, cum ar fi un termen în care trebuie efectuată o activitate, îndeplinită o sarcină sau data la care revine la lucru salariatul înlocuit. Contractele de ucenicie sau de stagiu sunt
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89952_a_90739]
-
temporar sau cu durată determinată atunci când angajatorul și salariatul doresc ca durata contractului să fie determinată de anumite condiții, cum ar fi un termen în care trebuie efectuată o activitate, îndeplinită o sarcină sau data la care revine la lucru salariatul înlocuit. Contractele de ucenicie sau de stagiu sunt contracte cu durată determinată încheiate între angajator și ucenic/stagiar. Scopul acestui contract este de a permite ucenicului să dobândească experiență practică într-un anumit domeniu. 2.9. Cetățenie (opțional) Cetățenia este
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89952_a_90739]
-
opțional) Cetățenia este definită ca fiind naționalitatea legală a fiecărei persoane. Este considerată cetățean al unei țări acea persoană care are naționalitatea legală a țării respective, prin naștere sau prin naturalizare, declarare, opțiune, căsătorie, sau pe alte căi. 2.10. Salariatul este cuprins într-un program guvernamental destinat promovării ocupării forței de muncă (opțional) Această rubrică arată dacă o persoană este cuprinsă într-unul din următoarele tipuri de programe guvernamentale: - de scutirea totală sau parțială a angajatorului de la plata impozitelor și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89952_a_90739]
-
contribuie la crearea de locuri de muncă sau la angajări de personal. 2.11. Anii de întrerupere a activității profesionale în cadrul unității actuale (opțional): Numărul de ani (și luni) încheiați care reprezintă întreruperea pe termen lung a activității profesionale a salariatului. Întreruperile de lungă durată sunt întreruperile mai mari de un an. În cazul mai multor întreruperi în activitate care alternează cu ani de muncă, acestea trebuie cumulate. Întreruperile de scurtă durată (sub un an) nu trebuie incluse chiar dacă, cumulate, depășesc
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89952_a_90739]
-
compensațiile pentru rezilierea contractului din inițiativa angajatorului, precum și plățile în natură. 3.2.1. Numărul de săptămâni/luni la care se referă câștigurile salariale brute anuale: Ar fi util ca întrebarea să se refere la câștigurile salariale anuale ale tuturor salariaților din eșantionul analizat, chiar dacă aceștia nu au fost prezenți tot anul. În acest caz, este necesar să se cunoască numărul de săptămâni sau de luni căruia le corespund câștigurile salariale anuale, pentru a evita eventualele erori. 3.2.2. Total
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89952_a_90739]
-
în loc de plată, precum și durata călătoriilor nu sunt considerate ore suplimentare. 3.5. Numărul de zile absentate pe an: 3.5.1. Numărul de zile de concediu anual (inclusiv zilele de concediu medical): Este numărul de zile de concediu anual plătite salariatului, exclusiv sărbătorile legale. Este vorba despre numărul anual total de zile de concediu normale plătite, inclusiv zilele acordate angajatului din motive de vârstă, îndeplinirea unor sarcini speciale, vechime sau din alte motive asemănătoare. Dacă angajatorii plătesc salariaților sume suplimentare pentru
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89952_a_90739]
-
în vedere că zilele de concediu lucrate sunt deja plătite, am avea de-a face cu o dublă înregistrare, dacă nu s-ar ajusta numărul total de zile de concediu. Se raportează, ca atare, numai zilele de concediu efectuate de salariat în mod efectiv. În mod asemănător, dacă salariații primesc zile libere suplimentare (plătite), în baza acordurilor de reducere a programului de lucru, aceste zile se adaugă la concediile anuale și se înregistrează numai dacă reducerea în programul de lucru echivalează
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89952_a_90739]
-
deja plătite, am avea de-a face cu o dublă înregistrare, dacă nu s-ar ajusta numărul total de zile de concediu. Se raportează, ca atare, numai zilele de concediu efectuate de salariat în mod efectiv. În mod asemănător, dacă salariații primesc zile libere suplimentare (plătite), în baza acordurilor de reducere a programului de lucru, aceste zile se adaugă la concediile anuale și se înregistrează numai dacă reducerea în programul de lucru echivalează cu cel puțin cinci zile lucrătoare pe an
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89952_a_90739]
-
unitate locală, în funcție de numărul de unități locale din eșantion și de numărul de unități locale din populație. Coeficientul arată numărul de unități locale din populație reprezentat de fiecare unitate locală din eșantion. 4.2. Coeficientul de extindere la nivel de salariat: Coeficientul de extindere este coeficientul cu care se înmulțește numărul angajaților din eșantion pentru a obține numărul estimat al populației. Pentru fiecare unitate locală, acest coeficient se bazează pe numărul de salariați selectați din cadrul unității și numărul total de salariați
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89952_a_90739]
-
4.2. Coeficientul de extindere la nivel de salariat: Coeficientul de extindere este coeficientul cu care se înmulțește numărul angajaților din eșantion pentru a obține numărul estimat al populației. Pentru fiecare unitate locală, acest coeficient se bazează pe numărul de salariați selectați din cadrul unității și numărul total de salariați din unitatea locală, combinat cu coeficientul de extindere la nivelul unității locale. ANEXA III FORMATUL DE TRANSMITERE A REZULTATELOR Datele individuale referitoare la fiecare unitate locală și la fiecare angajat se vor
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89952_a_90739]
-
salariat: Coeficientul de extindere este coeficientul cu care se înmulțește numărul angajaților din eșantion pentru a obține numărul estimat al populației. Pentru fiecare unitate locală, acest coeficient se bazează pe numărul de salariați selectați din cadrul unității și numărul total de salariați din unitatea locală, combinat cu coeficientul de extindere la nivelul unității locale. ANEXA III FORMATUL DE TRANSMITERE A REZULTATELOR Datele individuale referitoare la fiecare unitate locală și la fiecare angajat se vor transmite sub forma a două tipuri de înregistrare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89952_a_90739]
-
relațiilor capitaliste era necesară existența a numeroși oameni liberi din punct de vedere juridic, dar lipsiți de mijloace de producție sau de subzistență și de aceea nevoiți să-și vândă antreprenorilor capitaliști forță lor de muncă și să devină lucrători salariați permanenți. Procesul formării lor s-a realizat în Europa apuseană între sec. XVI-XVII, îndeosebi prin stratificarea și sărăcirea țărănimii sau prin deposedarea ei de loturile de pământ deținute și prin ruinarea unor meșteșuguri breslași din orașe. În Anglia intensificarea împrejmuirilor
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
mobilitatea ei socială, reprezenta factorul hotărâtor în procesul de formare a relațiilor capitaliste în agricultură. Unii yeomen mai înstăriți, favorizați de creșterea prețurilor produselor agricole, cumpărau sau luau în arendă pământ mai mult, pe care îl lucrau cu lucrători agricoli salariați, transformându-se astfel în mici fermieri capitaliști. Dintre yeomen-îi înstăriți unii pătrundeau în rândurile păturii sociale gentry, devenind nobili mărunți de țară. Eliberarea din șerbie, încheiată în Anglia până în secolul XVI, dezlegând pe proprietarii funciari feudali de obligația de a
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
arendare, astfel încât cuantumul arenzii să poată fi modificat în funcție de revoluția prețurilor și ami ales de creșterea prețurilor produselor agricole. Fermele aparțineau marii nobilimi, gentry, yeomanry, orășenime bogată sau burghezie, care le exploatau direct sau le arendau, prin intermediul mucnii lucrătorilor agricoli salariați, în vederea obținerii unor priduse agricole și animaliere destinate pieței.În provinciile nordice ale Țărilor de Jos, victoria revoluției și triumful reformei la sfârșitul sec. XVI au generat un imens transfer de proprietăți funciare. Domeniile coroanei spaniole și dimeniile secularizate ale
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
mari, între sec. XVI-XVII relațiile capitaliste au găsit condiții favorabile de pătrundere în pescuit. Din sec. XVII vasele aparțineau tot mai mult unor proprietari individuali, negustori din orașe portuare și din Amsterdam. Ei angajau căpitanul și membrii echipajului, care erau salariații proprietarului navei, astfel încât pescuitul a luat o dezvoltare capitalistă. În Provinciile Unite, existența unei numeroase populații lipsite de mijloace de muncă sau de subzistență a creat condiții prielnice pentru recrutarea forței de muncă salariate necesare îndeosebi industriei textile, șantierelor navale
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
mâini se întind de îndată pentru a-l apucă "" (Pamflet din 1623) Ziua de lucru în manufacturile de postav olandeze era îndelungată , un regulament din 1646 stabilind numărul maxim al orelor de muncă la 14 ore. În Anglia, formarea lucrătorilor salariați permanenți a avut loc pe o cale clasică. Creșterea populației, stratificarea țărănimii și formarea unei paturi de țărani cu pământ foarte puțin sau lipsiți cu totul de pământ, procesul de împrejmuire și de comasare a numeroase proprietăți funciare sau de
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
baza capitalistă alcătuiau între un sfert și o treime din populația rurală engleză.În Germania, Cehia și Slovaci în sec. XV, formarea relațiilor capitaliste în minerit, în industria metalurgică, a tiparului, a fost însoțită de creșterea masivă a numărului lucrătorilor salariați permanenți. Referindu-se la relațiile dintre bancheri și negustori care făceau investițiile și controlau exploatările miniere, pe de o parte, și minerii salariați, pe de altă parte, consiliul municipal din cnetrul minier Jachymov din Cehia sintetiza astfel în 1549 raportul
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
controlau exploatările miniere, pe de o parte, și minerii salariați, pe de altă parte, consiliul municipal din cnetrul minier Jachymov din Cehia sintetiza astfel în 1549 raportul dintre capital și muncă : Unul da banii, altul face muncă .În Franța, lucrătorii salariați permanenți reprezentau un contingent mai numeros îndeosebi în orașele în care reglementările corporative erau în declin sau mai slabe, iar libertatea de organizare a procesului de producție și de angajare a forței de muncă mai mare, că la Lyon în
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
800 de meșteri mătăsari și peste 6000 de lucrători și că de cutate din sus-zișii meșteri depindeau peste 40 de meșteșugari, prin activitatea căruia își câștigau existența cu depănatul și pregătitul mătăsii peste 300 de persoane. În Spania, numărul lucrătorilor salariați era mai amre în domeniul postavaritului, la Segovia în 1570 fiind menționați fabricanții de postavuri, care întrețineau în casele lor sau în afară acestora 200-300 de persoane, fabricând cu ajutorul mâinii de lucru străine, o mare diversitate de postavuri fine. Dezvoltarea
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
domeniul postavaritului, la Segovia în 1570 fiind menționați fabricanții de postavuri, care întrețineau în casele lor sau în afară acestora 200-300 de persoane, fabricând cu ajutorul mâinii de lucru străine, o mare diversitate de postavuri fine. Dezvoltarea capitalismului și exploatarea lucrătorilor salariați permanenți de către burghezie au generat mișcări social-politice ale lucrătorilor, că grevele și miscariel lucrătorilor tipografi din Lyon și Paris între 1539-1540, 1571-1572. Alături de orășenimea medievală, legată de organizarea de tip corporativ, în procesul genezei relațiilor capitaliste, burghezia s-a format
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
fermierii capitaliști s-au format dintre orășenii și burghezii care au cumpărat sau arendat pământ, dintre nobilii de țară, mai ales dintre gentry sau țăranii înstăriți, care își exploatau proprietățile rurale sau pământurile luate în arendă cu muncă lucrătorilor agricoli salariați, în vederea vinderii produselor de piață. În Germania, burghezia s-a format din a două jumătate a sec. XVI, din mari negustori și din bancheri care au investit capitaluri comerciale și cămătărești în exploatări miniere și în întreprinderi industriale de mari
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
urmărită la nivel macroeconomic, iar agenților economici nu li se permitea să adopte cele mai bune măsuri și să folosească cele mai adecvate mijloace economico-financiare. Nu exista interesul necesar găsirii unor modalități mai eficiente de conducere a afacerilor internaționale. Veniturile salariaților și ale țăranilor nu reprezentau eficiența reală a activității depuse de fiecare lucrător, ci de o eficiență globală. Producătorii direcți ai bunurilor economice erau tot mai mult îndepărtați de rezultatele muncii lor. Din cauza fenomenului de înstrăinare economică, oamenii au început
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
de 58% din venitul național era realizat de industrie și 15% de agricultură. Populația salariată reprezenta peste 73% din cea ocupată. Salariul minim era de aproximativ 2.000 de lei, adică 135 de dolari. România avea peste opt milioane de salariați și 3,6 milioane de pensionari. Peisajul bancar cuprindea cinci instituții - Banca Națională a României, Banca Română de Comerț Exterior, Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Banca de Investiții și Casa de Economii și Consemnațiuni. Principalele industrii ale României sunt cea textilă și
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
economiile cu adevărat eficiente media este de un bugetar la aproape 75 de locuitori”". În mai 2010 în sistemul public erau angajați 1,36 milioane de bugetari, în timp ce în sectorul privat existau 2,94 milioane de angajați, numărul total de salariați din economie fiind de 4,3 milioane. Tot atunci, în economie erau plătite lunar, în medie, salarii de 8,34 miliarde lei, din care 3,04 miliarde lei în sectorul bugetar și 5,3 miliarde lei în sectorul privat, salariile
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
bugetari, pentru care se cheltuie aproximativ 4 miliarde de euro. În administrația publică locală și centrală lucrează 325.000 de angajați civili care consumă anual circa 2,1 miliarde de euro. În companiile de stat lucrează aproximativ 400.000 de salariați. În anul 2010 urmează să fie concediați 70.000 de angajați, iar până în 2015, peste 300.000 de bugetari își vor pierde locurile de muncă. În anul 2009, primele 45 de companii controlate de statul român au avut afaceri de
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]