75,079 matches
-
lumea jocului, si de a crea cutii și scânduri pentru a fi utilizate pentru a se deplasa și a trece de obstacole; Zoya poate lovi obiecte cu săgețile ei, si se luptă pe anumite suprafețe; și Pontius este puternic în lupta împotriva dușmanilor, poate sparge pereții, și să abată proiectile cu scutul sau. O combinație a acestor elemente este necesară pentru a finaliza fiecare etapă în lumea jocului. Caracterele contoare individuale de viață, iar în cazul în care viața personajului este
Trine 2 () [Corola-website/Science/335875_a_337204]
-
armată permanentă, alcătuită din călugări. Către sfârșitul secolulu X, Enryaku-ji a devenit o importantă forță militară și, datorită faptului că stareții deseori aveau origine nobilă (unii făcând parte din familia imperială), o forță politică. Sōhei de la Enryaku-ji au participat în lupte cu alte templuri și în conflicte feudale. Puterea politică și militară a templului coate fi ilustrată prin următorul citat, atribuit (1053-1129): Pe parcursul perioadelor Kamakura și Muromachi, templul și-a menținut importanța de putere spirituală și independența față de shogunat. Către a
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
căpitanul Pêro Ferreira și un echipaj format din 80 de soldați. În august 1505 portughezii au sosit la Mombasa,un oraș de coastă situat mai spre nord. Așezarea, cu o populație de circa 10000 locuitori, a fost cucerită după o luptă violentă cu armata șeicului local. Orașul a fost jefuit și incendiat. Portughezii au fost ajutați în cursul acestui atac de un inamic al celor din Mombasa, sultanul din Melinde. În aceeași lună, o caravelă din flota lui Almeida, condusă de
Francisco de Almeida () [Corola-website/Science/335910_a_337239]
-
au fost departe de ceea ce dorise "Oberkommando der Luftwaffe". Din fericire pentru "Luftwaffe", eșecul operațiunii nu a influențat în final înfrângerea definitivă a Franței, dată fiind starea de slăbiciunea a forțelor sale terestre și aeriene franceze în această fază a luptelor. După ce Franța și Regatul Unit au declarat război Germaniei Naziste ca urmare a invaziei Poloniei, s-a desfășurat ceea ce istoricii aveau să numească Războiul ciudat de-a lungul frontului de vest - nouă luni de inactivitate militară. Singura acțiune militară notabilă
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
trebuiau să fie atrase într-o capcană. Versiunea revizuită a "Unternehmen Gelb" (Operațiunea Galben), cunoscut și ca Planul Manstein, a fost lansată cu succes pe 10 mai. Planul german nu și-a atins obiectivul distrugerii Corpul expediționar britanic care, în timpul luptelor de la Dunkerque, a reușit să își evacueze majoritatea efectivelor. În schimb, forțele terestre belgiene și olandeze și cea mai mare parte a forțelor de elită franceze au fost anihilate în încercuirea din nordul Franței. Ca urmare, francezii mai dispuneau doar
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
soldați slab instruiți și înarmați care să facă față restului armatei germane. "Luftwaffe" a jucat un rol de primă importanță în subminarea operațiunilor aliate în această primă fază a atacului. Participarea "Luftwaffe" a avut o importanță capitală în special în timpul luptelor de la Sedan, după câștigarea căreia germanii au avut calea deschisă pentru victorie. La începutul lunii iunie, asediul trupelor de la Dunkerque a luat sfârșit, iar pe 3 iunie a început atacul pentru cucerirea restului teritoriului francez - operațiunea cu numele de cod
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
de britanici a conținut numeroase informații despre atac. "Oberst" Johann-Volkmar Fisser primise ordine pe care le considera incomplete și cerea lămuriri. El a pomenit în corespondența sa de „Paris”. Sperrle a scos grupul aerian la lui Fisser din dispozitivul de luptă inițial aprobat. Toate aceste informații obținute de britanici și transmise francezilor, împreună cu informațiile obținute de serviciile franceze de spionaj au creat aliaților o imagine destul de corectă asupra intențiilor germanilor. Unități din Flotele aeriene 2 și 3 ("Luftflotte 2" și "Luftflotte
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
6 cu avioane Morane 406 la Lognes-Émerainville, G.C. III/7 cu avioane Morane 406 la Coulommiers, G.C. I/8 cu avioane Bloch 152 la Claye-Souilly și G.C. II/9 cu avioane Bloch 152 la Connantre. Aceste unități erau sprijite în luptă de avioane de vânătoare de noapte, ("Groupement de Chasse de Nuit",), E.C.M.J. 1/16, E.C.N. 1/13, 2/13, 3/13 și 4/13 dotate cu avioane Potez 631. Aceste Grupuri aveau în total 240 de avioane. Dintre acestea, doar
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
noapte, ("Groupement de Chasse de Nuit",), E.C.M.J. 1/16, E.C.N. 1/13, 2/13, 3/13 și 4/13 dotate cu avioane Potez 631. Aceste Grupuri aveau în total 240 de avioane. Dintre acestea, doar 120 au fost implicate în luptele împotriva atacului german. Pe 3 iunie, unitățile franceze au fost trecute în condiții de alarmă de luptă cu o oră înainte ca bombardierele germane să decoleze, dar datorită unei proaste organizări, numai o parte a escadrilelor franceze au recepționat semnalul
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
4/13 dotate cu avioane Potez 631. Aceste Grupuri aveau în total 240 de avioane. Dintre acestea, doar 120 au fost implicate în luptele împotriva atacului german. Pe 3 iunie, unitățile franceze au fost trecute în condiții de alarmă de luptă cu o oră înainte ca bombardierele germane să decoleze, dar datorită unei proaste organizări, numai o parte a escadrilelor franceze au recepționat semnalul de decolare pentru luptă emis prin radio din Turnul Eiffel, restul fiind surprinse de raid cu aparatele
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
Pe 3 iunie, unitățile franceze au fost trecute în condiții de alarmă de luptă cu o oră înainte ca bombardierele germane să decoleze, dar datorită unei proaste organizări, numai o parte a escadrilelor franceze au recepționat semnalul de decolare pentru luptă emis prin radio din Turnul Eiffel, restul fiind surprinse de raid cu aparatele la sol. Până în cele din urmă, doar 80 de avioane au decolat pentru interceptarea formațiile de bombardiere care se apropiau de ținte. Înaintarea formațiunilor germane a fost
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
capacitatea maximă în mai puțin de 24 de ore. Cele mai multe bombardiere au depășit barajul francez. Ele zburau deja la mare altitudine, un handicap care nu a fost recuperat de avioanele de vânătoare franceze, incapabile să atingă altitudinea necesară pentru intercepție. Luptele directe au fost pu ține, dar unele dintre unitățile franceze au suferit pierderi grele. În timpul atacului, germanii au folosit noile bombe incendiare C-250 "Flammbombe", care fuseseră aduse pe front doar cu 24 de ore mai devreme. Bombele incendiare au
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
dea o lovitură mortală aviației franceze. Analiza operațiunii aeriene făcută de germani a indicat un succes de proporții. Această analiză a sugerat că "Luftwaffe" a reușit să avarieze grav mai multe fabrici franceze și să distrugă la sol și în luptele aeriene numeroase avioane. Germanii au pretins că au distrus 75 de avioane franceze în luptele aeriene și 400 la sol. Rezultatul raidului a fost într-atât exagerat, încât după acea dată "Luftwaffe" și-a concentrat atacurile exclusiv împotriva porturilor de pe
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
succes de proporții. Această analiză a sugerat că "Luftwaffe" a reușit să avarieze grav mai multe fabrici franceze și să distrugă la sol și în luptele aeriene numeroase avioane. Germanii au pretins că au distrus 75 de avioane franceze în luptele aeriene și 400 la sol. Rezultatul raidului a fost într-atât exagerat, încât după acea dată "Luftwaffe" și-a concentrat atacurile exclusiv împotriva porturilor de pe litoralul de nord al Franței. Distrugerile provocate francezilor au fost mult mai scăzute decât cele
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
al Franței. Distrugerile provocate francezilor au fost mult mai scăzute decât cele pe care le pretinseseră germanii. Doar 20 de avioane (dintre care 16 de vânătoare) au fost distruse la sol și 15 avioane de vânătoare au fost doborâte în luptele aeriene - o rată a pierderilor de 19%. Astfel, rezultă că germanii au exagerat de 4 până la 16 ori distrugerile provocate inamicului. Șase dintre cele 16 aeroporturi vizate au raportat distrugeri mari, iar 15 fabrici au raportat distrugeri minore. În schimb
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
vehicule de tipuri diferite. În ceea ce privește aeroporturile atacate, francezii le-au pus în funcțiunea în mai puțin de 48 de ore. Deși operațiunea nu și-a atins obiectivele propuse, prima fază a invaziei germane - Operațiunea Galben - a reușit să scoată din luptă cele mai bune unități franceze. Forțele franceze care apărau regiunea Somme erau formate în principal din rezerviști cu o pregătire slabă de luptă și care nu se bucurau de sprijinul artileriei grele, tancurilor sau infanteriei motorizate. Eșecul operațiunii aeriene germane
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
și-a atins obiectivele propuse, prima fază a invaziei germane - Operațiunea Galben - a reușit să scoată din luptă cele mai bune unități franceze. Forțele franceze care apărau regiunea Somme erau formate în principal din rezerviști cu o pregătire slabă de luptă și care nu se bucurau de sprijinul artileriei grele, tancurilor sau infanteriei motorizate. Eșecul operațiunii aeriene germane nu a împiedicat până la urmă "Luftwaffe" să obțină superioritatea aeriană la începutul Operațiunii Roșu ("Fall Rot"), așa cum nu a împiedicat "Wehrmachtul" să înfrângă
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
a apăra capul de pod Turtucaia. Din cauza modului defectuos de exercitare a actului de comandă de către conducerea militară superioară a armatei (șeful Marelui Cartier General, comandantul Armatei 3, comandanții Divizilor 17, 9 și 19 Infanterie), după numai cinci zile de lupte, trupele bulgaro-germane câștigă Bătălia de la Turtucaia. Generalul Radu Rosetti identifica drept una din cauzele principale ale pierderii bătăliei "lipsa de orice însușire a generalului Constantin Teodorescu". I se ia comanda diviziei la 24 august/6 septembrie 1916, ulterior îndeplinind funcții
Constantin Teodorescu () [Corola-website/Science/335937_a_337266]
-
și un atac general desfășurat la 2 noiembrie s-au dovedit, de asemenea, a fi zadarnice. În luna noiembrie unele unități poloneze au atacat Mănăstirea Pskovo-Pecerski, dar fără nici un rezultat. Regele Ștefan Báthory a ordonat apoi un asediu pasiv, iar lupta s-a transformat într-o blocadă. La 1 decembrie, regele a părăsit câmpul de asediu, împreună cu cea mai mare parte a armatei lituaniene, voluntarii și mercenarii germani, maghiari, români și boemi. Comanda forțelor rămase a fost încredințată lui Jan Zamoyski
Asediul Pskovului () [Corola-website/Science/335955_a_337284]
-
lacrimile de pe obrazi, o poartă s-a închis definitiv". El deja atunci era conștient, că revizionismul maghiar nu are nici un sens și doliul național este patetic și non - sens. "Dar stiu: trebuie să reîncepem munca cea grea". El, în loc de doliu, luptă și dușmănie propune o soluție mult mai pașnică și europeană: colaborare, coviețuire și păstrarea identitătii culturală - națională într-un mod, prin care nimeni nu jignește pe celălalt. "Trebuie să muncim, dacă dorim să trăim - și noi dorim să trăim, așa că
Transilvanism () [Corola-website/Science/335973_a_337302]
-
supunere față de regatul Germaniei. În ciuda tinereții sale, Lothar a vrut să conducă singur și a întărit autoritatea sa asupra vasalilor. Această dorință de politică independentă a dus la o deteriorare a relațiilor dintre rege și rudele sale materne și o luptă cu regatul Germaniei. În ciuda acestui fapt, Lothar a dorit să păstreze, cel puțin aparent, legăturile sale cu împăratul Otto I prin căsătoria în 966 cu Prințesa Emma a Italiei, singura fiică a împărătesei Adelaide de Burgundia (soția lui Otto I
Lothar al Franței () [Corola-website/Science/335941_a_337270]
-
Valea Jiului, încheiată cu victoria forțelor române. În urma analizei efectuate după această bătălie, comandamentul forțelor germane a ajuns la concluzia că cel mai potrivit loc pentru forțarea Munților Carpați era tot Valea Jiului, având în vedere caracteristicile terenului și deficiențele dispozitivului de luptă al forțelor române, aflate într-un număr mic, dispuse pe un front de peste 30 de km., în detașamente izolate, care nu se puteau susține reciproc. Spre deosebire de prima bătălie, unde comandamentul german a mizat pe surprindere, de această dată decide ca
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
artilerie, fără cavalerie. Bătălia a început la 29 octombrie/11 noiembrie și a durat cinci zile, timp în care forțele române sau retras apărându-se pe aliniamente succesive sub presiunea forțelor germane, mult superioare ca număr, armament și tehnică de luptă. La 2/15 noiembrie 1916 frontul român a fost străpuns, forțele germane ocupând orașul Târgu Jiu. Pierderea bătăliei a avut un impact strategic major asupra frontului românesc, permițând forțelor germane să debușeze în Câmpia Română, fapt care va duce în
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
punerea în aplicare măsurilor din planul de reorganizare ordonat de Marele Cartier General, încă de la 9 octombrie, dar care trebuiseră să fie amânate de intervenția germană. Divizia 11 Infanterie a fost scoasă de pe front și redislocată pentru refacerea capacității de luptă, în zona Pitești. Sectorul ocupat de aceasta a fost preluat de unități ale Diviziei 1 Infanterie. La 16/29 octombrie 1916, în chiar ziua în care forțele comandate de generalul von Kneussl erau înfrânte de forțele române în prima bătălie
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
de forțele române în prima bătălie din Valea Jiului, Falkenhayn - formându-și convingerea că acolo era locul cel mai ușor de strîpuns apărarea forțelor române, a luat decizia de a ataca din nou. În acest sens, a dat următorul ordin de luptă generalului Viktor Kühne, comandant al nou sositului Comandament General LIV Rezervă: "Misiunea ce vă încredințez este de a curați de inamic, deocamdată, ambele părți ale șoselei Surduc, prin înaintarea spre ieșirile din munți, pînă în regiuneaTârgu Jiului, pe care o
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]