76,894 matches
-
de Arte, care a purtat mult timp numele actorului, regizorului de origine ardelenească István Szentgyörgyi. Academia are trei secții cu predare în limba română și în maghiară: actorie, teatrologie și regie, iar în urma finalizării lucrărilor de reabilitare Casei Pálffy din strada Bolyai, a fost dat în folosință sediul Facultății de Muzică. Cercetarea în domeniul științelor sociale este efectuată în unul din institutele Academiei Române, Institutul de cercetări socio-umane "Gheorghe Șincai", înființat în 1957. Cercetătorii care activează aici acoperă mai multe domenii ale
Educația din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/327361_a_328690]
-
de orașele Zürich, Geneva și de Estul Europei (Transilvania). Orașul fiind înconjurat de așezările sașilor (Bistrița, Sighișoara, Mediaș) luteranismul a pătruns foarte repede. Totuși prima parohie evanghelică a fost înființată numai în 1918. Edificiul religios a fost așezat pe colțul străzii Baros Gábor (azi "Horea"), pe Piața Trandafirilor, în vecinătatea Palatului Culturii. Construcția simplă a fost realizată în stil neogotic și cuprindea atât săli de învățământ, cât și un apartament pentru familia preotului. După sistematizarea Centrului, multe clădiri istorice au fost
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
învățământ, cât și un apartament pentru familia preotului. După sistematizarea Centrului, multe clădiri istorice au fost demolate. Astfel pe locul bisericii luterane a fost construit un bloc cu patru etaje. Comunitatea a primit însă o casă cu teren aferent pe strada Spitalului Vechi, în zona istorică al orașului. Majoritatea comunității evanghelicilor fiind de etnie maghiară, slujbele sunt ținute în această limbă, dar pentru că condițiile sunt date, în fiecare lună o slujbă este realizată și în limba germană. Una dintre cele mai
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
Târgu Mureș a fost posibilă numai la începutul secolului al XIX-lea, deoarece până atunci conducerea orașului a fost intolerantă cu ei. În 1850 a fost înființată prima comunitate evreiască din oraș, care în 1857 a cumpărat o casă în strada Școlii (azi Aurel Filimon, atunci "Tyúkszer"), unde au fost ținute rugăciunile. După zece ani, la 14 decembrie 1868 ministrul dualist maghiar pentru educație și religie József Eötvös a convocat Adunarea Universală Israelită (în ), unde reprezentanții n-au putut ajunge la
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
dominante. În Târgu Mureș majoritatea evreilor au acceptat noua ideologie, care punea un accent deosebit pe integrarea în societatea majoritară, dar într-o formă mai conservatoare decât la Budapesta și Cluj. Ei au alcătuit enoriașii Sinagogii Status Quo Ante din strada Școlii. Minoritatea absolută a decis lângă radicalismul promulgat de ortodocșii conduși de Jakab Singler. Construirea sinagogii din "strada Knöpfer Vilmos" (azi str. Brăilei) a început în perioada interbelică, dar clădirea nu a mai apucat să fie terminată niciodată . Dintre efectele
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
societatea majoritară, dar într-o formă mai conservatoare decât la Budapesta și Cluj. Ei au alcătuit enoriașii Sinagogii Status Quo Ante din strada Școlii. Minoritatea absolută a decis lângă radicalismul promulgat de ortodocșii conduși de Jakab Singler. Construirea sinagogii din "strada Knöpfer Vilmos" (azi str. Brăilei) a început în perioada interbelică, dar clădirea nu a mai apucat să fie terminată niciodată . Dintre efectele noilor idei din secolul al XIX-lea se numără omogenizarea etnică. Majoritatea covârșitoare a evreilor din Ungaria, ca
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
recunoscută a Principatului Transilvania. De-a lungul istoriei unitarienii au fost prezenți în oraș, dar au fost minoritari între protestanți (reformați, lutherani). Comunitatea unitariană numai în 1869 a reușit să ridice o casă de rugăciune și un han la colțul străzilor actuale Bolyai și Tamás Borsos. Pe locul casei de rugăciuni a fost construită Biserica Unitariană din Târgu Mureș Biserica din Piața Bolyai între anii 1929-1930 în stil neogotic. Interiorul bisericii este puritan, foarte simplu, fără obiecte de artă religioasă, întrucât
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
plan cultural, astfel limba lor maternă este cea maghiară și după religie în mod tradițional sunt romano-catolici și reformați. Ei trăiesc în zone compacte unde alcătuiesc o majoritate covârșitoare. Cea mai importantă astfel de zonă este Valea Rece (în ), o stradă cu case și blocuri sociale. Minoritatea este alcătuită de către țiganii numiți "gabori", care își păstrează tradițiile și vorbesc limba romani. Romii din Târgu Mureș și din Sângeorgiu de Mureș au jucat un rol important în timpul conflictului interetnic din 1990. Premisa
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
în regimul comunist. Participanții cereau reînființarea Universității Bolyai din Cluj, reorganizarea rețelei de școli cu predare în limba maghiară, dreptul de a folosi liber limba maghiară, un minister al naționalităților. În 20 martie 1990 reprezentanții ambelor comunități au ieșit în stradă în centrul orașului. În timpul bătăii generalizate au sosit romii, care au scandat: "Ne féljetek magyarok, megjöttek a cigányok!" (în ), după care au participat la eveniment de partea comunității maghiare. Acest fapt din partea romilor a confirmat strânsa legătură dintre cele două
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
tinerilor intelectuali români din localitate, animați de sentimente profund naționale și dornici de a se implica în rezolvarea problemelor politice și sociale ale românilor din Transilvania. În acești ani el a locuit într-o casă din vecinetatea Cetății Medievale, în strada numită "Klastrom". Paralel însă tinerii maghiari sprijiniți de profesorii Colegiului Reformat și de conducerea orașului au manifestat și ei solidaritatea față de ideile lui Lajos Kossuth privind unirea națională între Ungaria și Transilvania. Schimbările majore, ceea ce privesc viața politică și culturală
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
și în limba maghiară. Bilingvismul în sectorul privat din localitate este un fenomen des apărut și acceptat, chiar dacă acest fenomen a fost unul dintre catalizatoarele conflictului interetnic de la Târgu Mureș. În 16 martie 1990 în jurul fostei farmacie nr. 28 din strada Înfrățirii se aduna mulțimea ca să-și manifeste dezacordul față de gestul conducerii unității, care a decis așezarea inscripțiilor bilingve. Astăzi mentalitatea multiculturală pe planul comunicării se practică atât în micile magazine, cât și în centrele comerciale operate de către marile lanțuri internaționale
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
autorităților ecleziale, singurele în drept să judece faptele săvârșite de un cleric sau de un student. Deși sfătuit să fie reținut în acțiuni pentru o vreme, Villon cade în capcana întinsă de Bastard și este prins în mijlocul unor lupte de stradă între studenți și soldați în urma cărora 9 sergenți sunt răniți și 32 de studenți sunt arestați. Philippe Sermoise (George Paul Avram), reprezentantul episcopului Parisului, amenință cu închiderea universității dacă cei 32 de studenți întemnițați nu vor fi eliberați de autoritățile
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
de comportamentul mârșav al Catherinei de Vaucelles, Villon compune un pamflet în care dezvăluie că aceasta avea relații imorale cu Philippe Sermoise. Datorită Bastardului, care devenise informator al poliției, textul poemului ajunge la Sermoise. Acesta din urmă îl atacă pe stradă pe Villon cu un cuțit și îi taie buza, dar este ucis în încăierare. Nefiind primit de vagabonzi, poetul părăsește Parisul într-o căruță cu bălegar, alături de prietenii săi: Regnier, Colin, Jean le Loup (Pascal Pistaccio) și Jeannot. În următorii
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
2004 au început înregistrările pentru banda sonoră a serialului de televiziune "7 vidas" care fusese interpretată anterior de către Raimundo Amador. În vara anului 2004 au participat la discul care aducea un omagiu formației Radio Futura, numit "Arde la calle" (Arde strada), ei interpretând cântecul "Escuela de calor". "În teniși" (2005-2007) În martie 2005, după ce au călătorit cu prietenii în insula Phi Phi din Thailanda și au văzut dezastrul produs de către tsunami-ul produs la data de 26 decembrie 2004 multor țări
El Canto del Loco () [Corola-website/Science/327393_a_328722]
-
este situată în Centrul istoric al municipiul București, sector 3. Strada descrie un arc de cerc de la nord la sud, cu o lungime de 370 m, între Strada Doamnei și Strada Șelari, intersectându-se pe la mijlocul ei cu străzile Lipscani și Stavropoleos. Această stradă este printre primele străzi din centrul Istoric care
Strada Smârdan () [Corola-website/Science/327406_a_328735]
-
este situată în Centrul istoric al municipiul București, sector 3. Strada descrie un arc de cerc de la nord la sud, cu o lungime de 370 m, între Strada Doamnei și Strada Șelari, intersectându-se pe la mijlocul ei cu străzile Lipscani și Stavropoleos. Această stradă este printre primele străzi din centrul Istoric care au fost renovate și pavate. apare pentru prima dată in documente istorice care datează din secolul al
Strada Smârdan () [Corola-website/Science/327406_a_328735]
-
este situată în Centrul istoric al municipiul București, sector 3. Strada descrie un arc de cerc de la nord la sud, cu o lungime de 370 m, între Strada Doamnei și Strada Șelari, intersectându-se pe la mijlocul ei cu străzile Lipscani și Stavropoleos. Această stradă este printre primele străzi din centrul Istoric care au fost renovate și pavate. apare pentru prima dată in documente istorice care datează din secolul al XVII-lea. Strada
Strada Smârdan () [Corola-website/Science/327406_a_328735]
-
este situată în Centrul istoric al municipiul București, sector 3. Strada descrie un arc de cerc de la nord la sud, cu o lungime de 370 m, între Strada Doamnei și Strada Șelari, intersectându-se pe la mijlocul ei cu străzile Lipscani și Stavropoleos. Această stradă este printre primele străzi din centrul Istoric care au fost renovate și pavate. apare pentru prima dată in documente istorice care datează din secolul al XVII-lea. Strada era cunoscută sub numele de "Ulița Nemților
Strada Smârdan () [Corola-website/Science/327406_a_328735]
-
în Centrul istoric al municipiul București, sector 3. Strada descrie un arc de cerc de la nord la sud, cu o lungime de 370 m, între Strada Doamnei și Strada Șelari, intersectându-se pe la mijlocul ei cu străzile Lipscani și Stavropoleos. Această stradă este printre primele străzi din centrul Istoric care au fost renovate și pavate. apare pentru prima dată in documente istorice care datează din secolul al XVII-lea. Strada era cunoscută sub numele de "Ulița Nemților", "Ulița Nemțeasca" și "Strada Germană
Strada Smârdan () [Corola-website/Science/327406_a_328735]
-
municipiul București, sector 3. Strada descrie un arc de cerc de la nord la sud, cu o lungime de 370 m, între Strada Doamnei și Strada Șelari, intersectându-se pe la mijlocul ei cu străzile Lipscani și Stavropoleos. Această stradă este printre primele străzi din centrul Istoric care au fost renovate și pavate. apare pentru prima dată in documente istorice care datează din secolul al XVII-lea. Strada era cunoscută sub numele de "Ulița Nemților", "Ulița Nemțeasca" și "Strada Germană". Este atestată pentru prima
Strada Smârdan () [Corola-website/Science/327406_a_328735]
-
Strada Șelari, intersectându-se pe la mijlocul ei cu străzile Lipscani și Stavropoleos. Această stradă este printre primele străzi din centrul Istoric care au fost renovate și pavate. apare pentru prima dată in documente istorice care datează din secolul al XVII-lea. Strada era cunoscută sub numele de "Ulița Nemților", "Ulița Nemțeasca" și "Strada Germană". Este atestată pentru prima oară într-un document din 1 mai 1672, drept ulița care merge de la Curtea Domnească spre Biserica Grecilor, iar în documentele din secolul XIX
Strada Smârdan () [Corola-website/Science/327406_a_328735]
-
Această stradă este printre primele străzi din centrul Istoric care au fost renovate și pavate. apare pentru prima dată in documente istorice care datează din secolul al XVII-lea. Strada era cunoscută sub numele de "Ulița Nemților", "Ulița Nemțeasca" și "Strada Germană". Este atestată pentru prima oară într-un document din 1 mai 1672, drept ulița care merge de la Curtea Domnească spre Biserica Grecilor, iar în documentele din secolul XIX apare drept "Ulița Germană" și este trecută astfel și în Planul
Strada Smârdan () [Corola-website/Science/327406_a_328735]
-
un document din 1 mai 1672, drept ulița care merge de la Curtea Domnească spre Biserica Grecilor, iar în documentele din secolul XIX apare drept "Ulița Germană" și este trecută astfel și în Planul Bucurestiului din anul 1871. Din anul 1878, strada și-a dobândit numele pe care îl are și în zilele noastre. Numele străzii evocă una dintre bătăliile câștigate de oștirea română în satul Smârdan, (astăzi Inovo) de lângă Vidin. În secolul XIX, această stradă cunoaște o adevarată dezvoltare, pe ea
Strada Smârdan () [Corola-website/Science/327406_a_328735]
-
Biserica Grecilor, iar în documentele din secolul XIX apare drept "Ulița Germană" și este trecută astfel și în Planul Bucurestiului din anul 1871. Din anul 1878, strada și-a dobândit numele pe care îl are și în zilele noastre. Numele străzii evocă una dintre bătăliile câștigate de oștirea română în satul Smârdan, (astăzi Inovo) de lângă Vidin. În secolul XIX, această stradă cunoaște o adevarată dezvoltare, pe ea construindu-se magazine, ateliere de reparații, dar și câteva hoteluri importante pentru Bucureștiul acelor
Strada Smârdan () [Corola-website/Science/327406_a_328735]
-
din anul 1871. Din anul 1878, strada și-a dobândit numele pe care îl are și în zilele noastre. Numele străzii evocă una dintre bătăliile câștigate de oștirea română în satul Smârdan, (astăzi Inovo) de lângă Vidin. În secolul XIX, această stradă cunoaște o adevarată dezvoltare, pe ea construindu-se magazine, ateliere de reparații, dar și câteva hoteluri importante pentru Bucureștiul acelor vremuri. Unul dintre cele mai importante și frumoase hoteluri era Hotelul Brenner sau Hotel D'Europe, hotel menționat și de
Strada Smârdan () [Corola-website/Science/327406_a_328735]