KorAP: Find »[drukola/base=însemnare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...298 299 300 ...307 >

7,662 matches

Corola-publishinghouse/Science/286005_a_287334

, publicație apărută la București în 1957, într-un singur număr, sub îngrijirea lui Paul Georgescu, Savin Bratu și Mihai Șora; poartă subtitlul „Colecție de critică și istorie literară”. Studiile și articolele, precedate de însemnările lui Mihai Ralea intitulate Câte ceva despre critica literară, sunt grupate în trei secțiuni: „Romanul românesc”, „Critica criticii” și „Studii de istorie a literaturii române și universale”. Sunt reunite câteva studii semnate de Tudor Vianu (Cuvânt despre Eminescu), Perpessicius (Creație și

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286005_a_287334]
Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451

Amos Frâncu și Nicolae Zigre 100. Constantin C. Giurescu descrie, în Amintiri, călătoria întreprinsă în cursul lunii iulie 1930, de "un grup de prieteni politici", în Transilvania, având ca țel final regiunea Munților Apuseni. La călătorie au participat, alături de autorul însemnărilor, Gheorghe Brătianu, arhitectul G.M. Cantacuzino, Alexandru Rosetti, Victor Papacostea, și Constantin Hențescu 101. Atmosfera în care se desfășurau aceste întruniri era, potrivit surselor informative ale poliției, destul de încărcată, dacă avem în vedere faptul că participanții erau agresați de vechii liberali

by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
grupuri de comune. Se propunea ca stabilirea delimitărilor între secțiile formate la nivelul unei comune să se facă arbitrar, iar strada să fie înlocuită cu "liniile satelor". Modul în care se constituiau organizațiile județene ale noului partid este demonstrat de însemnările cuprinse în procesul verbal al întrunirii organizației liberale din județul Dorohoi 115. Acest document consemna faptul că s-a hotărât formarea unui comitet de acțiune, care să înceapă o mișcare energică în interiorul vechii organizații liberale din Dorohoi, pentru a-i

by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-2005. "Sociologie Românească"-1994. "Steaua"-1991. "Transilvania"1980. "Tribuna"-1990. "Viitorul" -1930-1938. "Xenopoliana", VII-1999. Lucrări cu caracter memorialistic Argetoianu, Constantin, Memorii. Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, vol. VIII, IX, Editura Machiavelli, București, 1997. Argetoianu, Constantin, Însemnări zilnice, vol. III, Editura Machiavelli, București, 2001. Bodea, Cornelia, "Profesorul Gheorghe I. Brătianuașa cum l-am cunoscut", în Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Române, tom XXIII, 1998, pp. 7-14. Brătianu, G., Maria, Gheorghe I. Brătianu-enigma morții sale

by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
a Academiei Române, tom XXIII, 1998, pp. 7-14. Brătianu, G., Maria, Gheorghe I. Brătianu-enigma morții sale, traducere de Antonia Constantinescu, Fundația Academia Civică, București, 1997. Cantacuzino, Sabina, Din viața familiei Ion I.C. Brătianu, vol. II, Editura Albatros, București, 1996. Călinescu, Armand, Însemnări politice, Editura Humanitas, București, 1990. Comarnescu, Petru, Pagini de jurnal, vol. I, 1923-1947, Editura Noul Orfeu, București, 2003. Gafencu, Grigore, Ultimele zile ale Europei, Editura Militară, București, 1992. Gafencu, Grigore, Însemnări politice, Editura Humanitas, București, 1991. Giurescu, Constantin, C., Amintiri

by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
Brătianu, vol. II, Editura Albatros, București, 1996. Călinescu, Armand, Însemnări politice, Editura Humanitas, București, 1990. Comarnescu, Petru, Pagini de jurnal, vol. I, 1923-1947, Editura Noul Orfeu, București, 2003. Gafencu, Grigore, Ultimele zile ale Europei, Editura Militară, București, 1992. Gafencu, Grigore, Însemnări politice, Editura Humanitas, București, 1991. Giurescu, Constantin, C., Amintiri, Editura Sport Turism, București, 1976. Giurescu, Constantin,C., Amintiri, Editura All, București, 2000. Hudiță, Ioan, Jurnal politic. 1938-1939, Editura Fundației Pro, București, 2003. Iorga, N., Memorii, Încercarea guvernării peste partide (1931-1932

by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
august 1932, 20 decembrie 1937; pp. 4, 2, 2. 223 Idem, nr. 518, 21 august 1932, p. 4. 224 Idem, nr. 837, 6 octombrie 1933, p. 1, 3. 225 Constantin Argetoianu, op. cit, vol. IX, pp. 444, 445; Constantin Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. II, Editura Machiavelli, București, 1999, pp. 93, 94; Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat în România, vol. 3, Editura Rao, București, 2004, pp. 116, 167. 226 Radu Comănescu, Emilian N. Dobrescu, Istoria francmasoneriei (1926-1960), Editura Tempus, București

by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
ale liberalismului, traducere de Felix Oprescu, București, Editura Nemira, 1998, p. 123. 341 "Adevărul", nr. 15437, 9 mai 1934, p. 6; Adevăratul nume al juranlistului care, în perioada interbelică, a semnat cu pseudonimul Scrutator, a fost Klement Blumenfeld. Constantin Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. II, Editura Machiavelli, București, 1999, p. 215. 342 Între "bătrânii" liberali care susținuseră reîntregirea partidului se numără C. Angelescu, N. Săveanu, Victor Antonescu ș.a. Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 7/ 1933, f. 2; Biblioteca

by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
Șeicaru, op. cit., p. 350; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 255. 392 Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat în România, vol. 3, București, Editura Rao, 2004, pp. 106, 110, 112; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 276; Constantin Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. II, Editura Machiavelli, București, 2001, pp. 91, 92. 393 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 270; Constantin Argetoianu, Memorii Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, vol. X, Editura Machiavelli, București, 1997, p. 257. 394

by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
român, Univers enciclopedic, București, 1999, pp. 323-324 . 410 C. Argetoianu susține că înțelegerea dintre Gh. Brătianu, O. Goga și Al. Averescu, pentru formarea unui guvern, a eșuat și datorită tratativelor de împăcare dintre Gh. Brătianu și Gh. Tătărescu. Constantin Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. III, Editura Machiavelli, București, 2001. pp. 213, 233. 411 Mihail Sturdza, România și sfârșitul Europei. Amintiri din țara pierdută, Fronde Alba Iulia-Paris, 1994, p. 123. 412 "Mișcarea", nr. 1919, 2 decembrie 1937, p. 1 413 Florin Constantiniu, op. cit

by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
Mișcarea", nr. 1919, 2 decembrie 1937, p. 1 413 Florin Constantiniu, op. cit., p. 326; Keith Hithins, România. 1866-1947, traducere de George G. Potra și Delia Răzdolescu, Editura Humanitas, București, 1998, p. 414; Mihail Sturdza, op. cit., p. 125. 414 Constantin Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. III, Editura Machiavelli, București, 2001, p. 306. 415 "Mișcarea", nr. 1938, 6 ianuarie, 1938, p. 1. 416 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 228. 417 "Mișcarea", nr. 67, 14 februarie 1931, p. 1. 418 Ioan Scurtu, Din viața

by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
1, 1. 533 Idem, nr. 865, 866; 12, 14 noiembrie 1933; pp. 1, 1; Al Vaida-Voevod îl înștiințează pe A. Călinescu despre intenția lui Gh.Brătianu de a cere autorizație să țină întrunire în aceeași zi cu duciștii. Armand Călinescu, Însemnări politice, Editura Humanitas, București, 1990, p. 192. 534 "Viitorul", nr. 7710, 7726; 3, 21 octombrie 1933; pp. 1, 2; "Mișcarea", nr. 837, 840; 6, 10 octombrie 1933, pp. 1, 1. 535 "Mișcarea", nr. 866, 872; 14, 28 noiembrie 1933, pp.

by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
p. 1. 582 Între cei prezenți la această întâlnie se numărau C. Caragea, Sergiu Leca, Jean Corbea, gen. Rădescu. Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a Poliției, vol. I, dosar, dosar 197/ 1935, f. 9. 583 A. Călinescu, Însemnări politice, Editura Humanitas, București, 1990, p. 90. 584 "Viitorul", nr. 7310, 14 iunie 1932, p. 6. 585 Constantin Argetoianu, Memorii Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, vol. X, Editura Machiavelli, București, 1997, vol. X, p. 245

by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
1937, p. 2; Ioan Scurtu, "Lupta partidelor politice în alegerile parlamentare din decembrie 1937", în Studii. Revistă de Istorie, 1967, tom 20, nr. 1, p. 146; Emilia Sonea, Gavrilă Sonea op. cit., p 240; Florin Constantiniu, op. cit., pp. 323-324; Constantin Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. III, Editura Machiavelli, București, 2001, p. 134. 623 "Mișcarea", nr. 1801, 11 iunie 1937, p. 3. 624 Arhivele Ministerului de Justiție, București, fond Penal, dosar 10176, vol. 3, f. 288-295. 625 Idem, vol. 6, f. 284; Planul era

by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
f. 282. 628 Idem, vol. 3, f. 291, 293, 294; Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond familial Brătianu, dosar 479/ 1934, f. 5-6. 629 Arhivele Ministerului de Justiție, București, fond Penal, dosar 10176, vol. 6, f. 227, 228; Constantin Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. III, Editura Machiavelli, București, 2001, pp. 213, 227. 630 Condițiile precizate de rege erau: colaborarea lui Al. Vaida-Voevod la guvernare; numirea câtorva miniștri de către rege, din afara P.N.Ț; aprobarea prealabilă a regelui pentru numirile de prefecți. Ioan Scurtu

by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
Liberal 1944-1948, Editura Tritonic, București, 2003, p. 22. 631 "Mișcarea", nr. 1906, 1908; 17, 19 noiembrie 1937, pp. 2, 2; Gh. I Brătianu, Răspunsul Domnului Gh. Brătianu la comunicatul domnului Tătărescu, Tipăritura C. Curutz, Craiova, 1937, pp. 14; C. Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. III, Editura Machiavelli, București, 2001, p. 228 632 "Mișcarea", nr. 1892, 1895; 30 octombie, 2 noiembrie, 1937; pp. 1, 1. 633 Idem, nr. 1919, 2 decembrie 1937, p. 1. 634 În primăvara anului 1937, Corneliu Zelea-Codreanu a intrat

by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
comun de acțiune. Florea Nedelcu, De la Restaurație la Dictatura Regală, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, p. 200; Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 298; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 319. 635 "Mișcarea", nr. 1915, 27 noiembrie 1937, p. 1; C. Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. III, Editura Machiavelli, București, 2001, p. 251. 636 "Mișcarea", nr. 1920, 3 decembrie 1937, p. 1; Alex Mihai Stoenescu, op. cit., vol. 3, pp. 208-211. 637 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 332. 638 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București

by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
Hitchins, România 1866-1947, traducere de George G. Potra și Delia Răzdolescu, Editura Humanitas, București, 1998, p. 413. 641 "Monitorul Oficial", partea I, nr. 301, 30 decembrie 1937; "Mișcarea", nr. 1935, 24 decembrie 1937, p. 2. 642 Ibidem. 643 Constantin Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. III, Editura Machiavelli, București, 2001, p. 300. 644 Ibidem. 645 "Mișcarea", nr. 1937, 1 ianuarie 1938, p. 4; "Viitorul", nr. 8995, 31 decembrie 1937, p. 3. 646 "Mișcarea", nr. 1938, 6 ianuarie 1938, p. 1. 647 Petre Țurlea

by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
coordonator, op. cit., p. 298; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 319. 739 "Mișcarea Mehedințiului", Turnu Severin, nr. 5, 15 martie 1937, p. 2. 740 Armin Heinen, op. cit., p. 331. 741 "Mișcarea", nr. 1915, 27 noiembrie 1937, p. 1; C. Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. III, Editura Machiavelli, București, 2001. p. 251; Florin Constantiu, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers enciclopedic, București,1999, p. 324. 742 "Mișcarea", nr. 1920, 3 decembrie 1937, p. 1. 743 Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 297

by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
878-880; "Mișcarea", nr. 1709, 10 februarie 1937, p. 1. 825 Mihail Sturdza, România și sfârșitul Europei. Amintiri din țara pierdută. Fronde Alba Iulia-Paris, 1994, p. 117; Petre Otu, "Cazul Șeba", în Magazin Istoric, nr. 1-2, 2001, p. 25; Constantin Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. 2, Editura Machiavelli, București, 2001. pp. 54, 58, 67, 136. 826 Rebecca Haynes, op. cit., p. 31; "Mișcarea Mehedințiului", nr. 8, 1 mai 1937, p. 1. 827 "Mișcarea", nr. 881, 17 decembrie 1933, p. 1; Gh. Buzatu, op. cit., p.

by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
dosar 10176, vol. 6, f. 149. 870 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a Poliției, vol. II, dosar 120/ 1938, f. 3-4. 871 Arhivele Ministerului de Justiție, fond Penal, dosar 10176, vol. 6, f. 145. 872 Armand Călinescu, Însemnări politice, Editura Humanitas, București, 1990, p. 378; Constantin C. Giurescu, Amintiri, Editura Sport Turism, București, 1976, p. 266; Florea Nedelcu, De la Restaurație la Dictatura Regală, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, p. 387; Armin Heinen, Legiunea Arhanghelului Mihail, traducere de Cornelia și

by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689

Însemnări din subteranătc "Prefață" Poate cea mai cunoscută sentință dostoievskiană din romanul Idiotul este formula unei utopii estetice : „Frumusețea va mîntui lumea“1. Este una dintre temele „serioase, erudite, sublime“ (cum va spune, cu reproș, Aglaia Epancina peste multe pagini), alături de

[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
profetică a armoniei și, prin urmare, năzuința neabătută către ea“2. Aceasta este una dintre „tezele“ lui Dostoievski, poate cea mai importantă, căreia tot el i-a opus o mulțime de antiteze, dintre care, neîndoielnic, un loc important îl ocupă Însemnările din subterană (1864). În privința polemicii cu „pozitivismul ateu“, această scriere, după părerea lui Rozanov, este „prima piatră unghiulară din activitatea literară a lui Dostoievski și ideile expuse aici formează întîia linie fundamentală a concepției despre lume a autorului“3. Aceeași

[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
Dostoievski și ideile expuse aici formează întîia linie fundamentală a concepției despre lume a autorului“3. Aceeași părere, dar nuanțată altfel, o are și Lev Șestov, care susține că întreaga operă dostoievskiană se împarte în două etape: înainte și după Însemnările din subterană; în momentul scrierii Însemnărilor, spune Șestov, „în sufletul lui Dostoievski a avut loc una dintre cele mai teribile crize pe care este în stare să și le pregătească și să le îndure sufletul omenesc“1. Șestov își dezvoltă

[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
întîia linie fundamentală a concepției despre lume a autorului“3. Aceeași părere, dar nuanțată altfel, o are și Lev Șestov, care susține că întreaga operă dostoievskiană se împarte în două etape: înainte și după Însemnările din subterană; în momentul scrierii Însemnărilor, spune Șestov, „în sufletul lui Dostoievski a avut loc una dintre cele mai teribile crize pe care este în stare să și le pregătească și să le îndure sufletul omenesc“1. Șestov își dezvoltă pe larg ideea, dar aceasta se

[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]