7,830 matches
-
teza continuității și chiar aceea a crizei în interiorul modernismului i se par mai adecvate realității decât postularea existenței unei ere complet noi, care a eludat legăturile cu perioada precedentă. Astfel, Harvey concluzionează că "există mai multă continuitate decât diferență între întinsa istorie a modernismului și mișcarea numită postmodernism. Mi se pare mult mai de bun simț s-o privim pe aceasta din urmă ca pe un tip particular de criză apărută în cadrul celei dintâi, una ce evidențiază latura fragmentară, efemeră și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
din partea mea să vă ucid pe voi care, în mod conștient ați vrut să înfruntați moartea pentru a-mi mântui sufletul în mâinile Domnului Dumnezeu”. Apoi, sultanul a adăugat că, dacă doresc să rămână cu el, le va da pământuri întinse și multe proprietăți. Ei, însă, au răspuns că nu mai rămân din moment ce nu sunt ascultați și nu se dă atenție mesajului lor; de aceea, cu permisiunea sa, se vor întoarce în tabăra creștină. Sultanul le-a răspuns bucuros că îi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
noastre vor străbate nenumărate popoare și obiectul lamentărilor mele va fi cunoscut în toate colțurile urbei; tot ceea ce vom spune va merge din Occident până în Orient; Aurora și Hesperia vor fi martorele vocii mele; se va auzi dincolo de pământ, dincolo de întinsele valuri; geamătul meu vă răsuna tot mai puternic. Nu numai secolul tău te va ști vinovat: vei fi acuzat de o posteritate eternă"305. Nec tua te sontem tantum modo saecula norint: Perpetuae crimen posteritatis eris. (f. 25-26). Figura lui
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
eu să implor zeii pentru ca să-i închidă poarta cerurilor și să vrea să-i permită (lui Augustus) să fie zeu fără ei. Și același lucru îl dorea cu fervoare poporul", cu care poetul se unea, precum un râu cu marea întinsă. Rămânem oarecum nedumeriți cu privire la ceea ce Ovidiu a vrut să-i ureze lui Augustus: să i se închidă cerurile? (ca să meargă unde?). Și apoi ce fel de "zeu" trebuia să devină Augustus fără (ceilalți) zei? Puținul care se poate înțelege din
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
o Învăța - scrie el - sau faceți cum vă place.” Acest cum vă place respectă principiul individualității, flatează subiectivitatea vorbitorului (sau scriitorului), recunoaște dreptul de a Încălca normele pe cale de constituire. Însă spațiul plăcerii este destul de limitat În proiectul Văcărescu. Foarte Întins este acela al datoriei. Celebrul lui testament (politic și cultural) este, În această privință, fără echivoc: „Urmașilor mei Văcărești Las vouă moștenire: Creșterea limbei românești Ș-a patriei cinstire.” Cea dintîi datorie este, așadar, față de limbă. Credea Ienăchiță că geniul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
subiectul, cel ce evocă trecutul zidurilor), din nou cadrul, cu introducerea, acum, a unor elemente premonitoare, specifice romantismului negru: umbrele care „trec și retrec”, păsările de noapte, zidurile ce se lățesc etc; urmează invocația (justificarea temei) și, partea cea mai Întinsă, evocarea istoriei și a păstorilor ei mari, „martiri ai vitejiei”, de la Traian la Minai; vine, din nou, tema autorului (interpretarea simbolurilor): „O ziduri! rămășiță din slava strămoșească! O, turn! de unde ochiul de mii de ori văzu Biruința să zboare p-
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În tăcere, departe de tiranie și de „tovarăși nelegiuiți”. Deocamdată valea trăiește În amintire. O privire stăruie În alt poem (Meditație) asupra cîmpiei pierdute spre hotarele cerului: „Ce netedă cîmpie! Cum ochiul se uimește! Ce deșărt se arată, oriîncotro privești! Întinsă depărtare se pare că unește, Cu ale lumei mărgini, hotarele cerești.” cu un sentiment de imensitate deșartă. Peisajul dispare repede acoperit de undele meditației triste: viața e o dramă și actul cel din urmă e moartea, perdeaua veșniciei acoperă totul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
citate deja, sînt simple repere de regie. Cronotopul legendelor se situează În altă parte. Eroii lui Bolintineanu stau la masă sau luptă pe cîmpul de bătălie. Minai „stă În capul mesei, Între căpitani”, Mircea stă pe tron „Într-o sală-ntinsă, printre căpitani”, Neagoie cel Mare stă „În al său palat”, probabil tot la masă, Misail din Cupa lui Ștefan prezidează un banchet și ține discursul lui dureros „În timpul mesei”, evident. Mihai, Învins În luptă, părăsit de oameni și de natură
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aprobarea mea”. CÎnd lenea se prelungește pe timpul unei ierni Întregi, omul comod are remușcări: „Putea-voi, oare, să recîștig timpul pierdut mai tîrziu? Să dea Dumnezeu.” Dumnezeu este generos, poetul recuperează timpul irosit, piesele, poemele se adună Într-o operă Întinsă, iarna viforoasă este, de obicei, fertilă pentru literatură. Este interesant de observat că Alecsandri, care nu vorbește niciodată de dificultățile interioare ale creației, vorbește destul de mult, și aproape totdeauna În același fel, de condițiile exterioare ale stării de a scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
hor Și iarna se deșteaptă sub crivăț În fior. Acolo floarea naște și moare-n primăvară, Acolo pere umbra În zilele de vară, Și toamna-i fără roadă, ș-a iernii vijelii Cutrieră cu zgomot pustiele cîmpii. Pe cea savană-ntinsă și cu sălbatic nume, Lung ocean de iarbă necunoscut În lume, O cumpănă se-nalță aproape de un puț, Și-n orizon se-ntinde ca gîtul unui struț.” Șesul nemărginit cheamă figura singurătății: „mută, sterilă, nepătrundă”. Poet fără simțul transcendenței, Alecsandri
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la existență (și nu de refuz), chiar dacă "nu vine din îndestulare, ci din abținere, din spaimă de sine și de alții, din vibrație înăbușită, din regret, rușine, mortificare". Ca să folosesc metaforicul limbaj al criticului modernist, arta nu e atât "cupa întinsă sau cornul belșugului", cât "rugul pasiunilor nesatisfăcute", fiindcă "la granițele spirituale ale omenirii ard, astfel, prin veacuri incendiile izolate ale marilor dezastre sufletești transformate în opere de artă". În esență, Lovinescu identifica la baza procesului de cristalizare a personalității artistului
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de idei, plecând de la observația că lirica lui Eminescu (o "lirică mascată") "e mai ales a eului individual", Tudor Vianu afirma, cu îndreptățire: "spovedindu-se, poetul poate adeseori să extindă eul său până la limitele unei perechi, ale unei colectivități mai întinse, sau până la condiția umană generală", cu precizarea că prin adoptarea "măștii" el nu iese din, ci "coboară mai adânc în sine"112. Într-adevăr, după cum remarcă și Ilina Gregori în ingenioasa și pătrunzătoarea ei exegeză, "lui Eminescu, pierderea parțială a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în obraz și fără nici un moft") și care i se dăruise firesc ("dragostea i se părea un act natural"). Eminescu "o mângâia pe păr; uitase de Veronica", apoi se plictisi repede "femeia trebuie să fie fructul ce se refuză mâinii întinse". 120 Norbert Elias, Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice, vol. I-II, traducere de Monica-Maria Aldea, Editura Polirom, Iași, 2002. În opinia autorului, lirica trubadurilor are la bază o realitate socială specifică, reflectată în "relația bărbatului situat inferior din punct
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la o adâncime de circa 5 km), crustale (normale, cu focar ascendent, la o adâncime cuprinsă între 5 și 30 km) și intermediare (la o adâncime cuprinsă între 70 și 170 km). * Cele mai puternice seisme, care afectează o arie întinsă, sunt cele de tip intermediar, localizate în curbura Munților Carpați, în zona Vrancea, unde există un conglomerat de plăci și subplăci tectonice. în zona subducției acestora se produc fracturi ale plăcilor la diferite adâncimi, prin rupere, alunecare etc. * Energia eliberată
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Rossi-Forel, Japoneză, Mercalli etc., având câte 12 grade. * Cutremurele intermediare produse la 100-150 km au magnitudini medii de M-7 Richter, conducând la intensități de 7-8 grade pe scara Mercalli, pe aproape jumătate din teritoriul țării noastre. * Zonele cele mai întinse afectate de cutremurul din Vrancea sunt dispuse în Banat, Crișana, Maramureș, Făgăraș-Târnave. * în urma cercetărilor geofizice, s-a ajuns la concluzia că regiunea Vrancea reprezintă - pe verticală - cel mai activ volum seismic din România, deosebindu-se două sectoare: un sector al
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
fond liric generos. Versurile, pe care le publică rar, au personalitate chiar de la debut. Cele mai realizate sunt un fel de meditații - gânduri răzlețe, reflecții fulgurante, amintiri de-o clipă, repede stinse de agitația cetății. Lirica acoperă însă un teritoriu întins, de la genul ocazional al întâmplării cotidiene - cu datări și localizări (casa din strada Labirint, lacul Herăstrău, câteva nume feminine etc.) - la cântarea patriei (Burebista, Bicaz etc.) și la reinterpretarea unor motive livrești (Goliat, Hamlet, regele David), oscilând între retorismul conjunctural
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
parc este acoperită cu păduri de pin și stejar. II.2. CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE DIN ANTILE Insulele din Caraibe prezintă un potențial turistic natural ce se conturează mai ales în jurul mirificelor peisaje tropicale, cu un climat extrem de atrăgător, plaje întinse, la care se adaugă moștenirea arhitecturală și monumentală a perioadei coloniale. Inițial această zonă turistică a apărut ca o prelungire a zonei turistice Florida, iar ulterior, fluxul mereu în creștere al turiștilor americani doritori de vacanțe exotice a stimulat dezvoltarea
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
mai important, la prevenția și indicarea unor măsuri de ușurare a muncii, crearea microclimatului profesional constituie elementul de bază: temperatură, umiditate, luminozitate, sonoritate, presiune, noxe, radiații, în halele de producție, dar și în marile suprafețe destinate minibirourilor (tot niște suprafețe întinse, cu compartimentări pentru fiecare angajat). În așa fel gândite, măsurile generale și individuale de igiena muncii trebuie să se deruleze, obligatoriu, în strânsă corelație cu situația concretă din organizația analizată, precum și cu cercetările de fiziologia muncii și de clinica bolilor
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
izolaționist și restrictiv. Exemplul japonez este, între toate, deosebit de elocvent pentru această tendință de acumulare și modernizare fecundă. Străinul devine nu adversar, ci partener, coleg și confrate literar. Adversitatea, neîncrederea sau necunoașterea reciprocă fac loc colaborării pe scară tot mai întinsă. Într-o astfel de perspectivă, rolul traducerilor crește enorm. El devine chiar esențial și hotărâtor. 3. Competiție și emulație creatoare. Bineînțeles, literaturile și culturile naționale nu sunt chemate să dispară, ci doar să se cunoască și să se stimeze reciproc
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
târziu, în 1864, o preocupare acută. Dovadă nerăbdarea și iritarea lui C. Bolliac. El se face interpretul rușinii ce simte un român în conversațiune cu oamenii luminați ai Europei când îl întreabă unde poate afla istoria acestei națiuni atât de întinsă.... Aceleași lacune esențiale urmate de același complex de inferioritate (E.M. Cioran are deci... precursorii săi) se constată și în celelalte domenii ale științei: Cine n-a simțit umilință când i s-a adresat vreun învățat, vreun limbist european, să-i
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
-n cale domnii s-au făcut galbeni la față și au fost cuprinși de jale chiaburii au Început să privească sângeros totul li se părea pe dos (Ă). Vor veni pluguri, tractoare și vom ieși În răsărit de soare pe Întinsele pământuri - bărbații, femeile, pruncii peste tot va fi același cântec deplin - cântecul meu”. (Victor FELEA. - Cântecul plugarului sărac. În: Flacăra, II, nr. 11 (63), 19 mart. 1949). * „Dumitru, feciorul văduvei cel mic, A intrat În ateliere ucenic. Carnetul de utecist
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
luptei pentru apărarea păcii, poeta se străduiește să inventeze tropi dintre cei mai curioși, de pură esență formalistă, ajungând până la urmă la următoarea imagine „originală” a păcii: «Să crească o pace nu strâmbă-n găoace, Ci aripă ninsă pe harta Întinsă, Nu șubredă, slabă, spoită-n tabără Ci dreaptă și darnică, Lungă și trainică». (Nina Cassian, Sufletul nostru, EPLA, 1949, p. 46). Pe cât de ermetică este această strofă, pe atât e de hilară. O pace care să nu fie «strâmtă-n
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Lungă și trainică». (Nina Cassian, Sufletul nostru, EPLA, 1949, p. 46). Pe cât de ermetică este această strofă, pe atât e de hilară. O pace care să nu fie «strâmtă-n găoace», nu «spoită-n tabără» ci «aripă ninsă / pe harta Întinsă» etc, este o idee pe care a Înțeles-o cel mult poeta. Poezia nu cuprinde imagini realiste; cuprinde - În schimb - imagism steril. (Ă). De unde provine formalismul poeziei amintite a Ninei Cassian? Din vechea sa orientare artistică, Însușită de la decadenți. A
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
De-acuma mă cunoaște multă lume Pe-aici prin Cluj, și-aiurea-n alte părți, Unii la față, alții după nume Că m-au citit prin ziare ori prin cărți». Făurirea omului nou În procesul luptei de clasă constituie tema centrală a Întinsului poem La frasinii de la răscruce. Muncită cu migală, poezia aceasta Înregistrează poate cel mai mare succes al lui Baconsky. Folosind creator experiența literaturii sovietice (În special poemele lui Gribaciov), Însușindu-și și ceea ce e mai important din tezaurul poeziei noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care veacul crește multe s-au schimbat și se mai schimbă: mersul vremii nu se domolește. Iar la noi, de când aleargă timpul mult mai sprinten ca odinioară, a rămas un singur anotimp: anii noștri, toți, sunt primăvară”. FURTUNA „Vântul zboară-ntins ca un arcuș, creanga se frământă parcă-i strună: abătută pale de furtună, norii de pe zare, În urcuș. Răbdător, pământul Își Întinde pieptul Însetat În ploaia rece: știe că furtuna; care trece, arc de curcubeu, curând, aprinde”. MUGURUL „Abia crescut
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]