9,186 matches
-
Europa, populația și-a exprimat convingerea că justiția îi favorizează pe cei bogați (Reid, 1984; Brillon et al., 1984; Environics Research Group, 1989; Moore, 1985). Tratamentul inegal în justiție rămâne o problemă importantă peste tot în lume, dar de mare actualitate în România, în condițiile aderării la Uniunea Europeană. În vechile state membre ale UE (Europa celor 15), decalajul dintre încrederea în poliție și în justiție este de 20 de puncte procentuale în favoarea poliției; în noile state membre UE (valul de aderare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în considerație (Fig. 3). Fig. 3. Proporția cetățenilor americani care consideră că sentințele judecătorești sunt prea blânde (după J.V. Roberts, 1992, 148) Pentru oamenii politici și pentru magistrați, cunoașterea opiniei publice despre pedeapsa capitală a fost și este încă în actualitate, iar în unele state din SUA și în unele țări din lume această pedeapsă se menține. În SUA, proporția celor care se pronunțau în favoarea pedepsei capitale era de 61% în 1936: în 1989, se ridicase la 79% (Flanagan și Maguire
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dreptate, justiție și administrație la români, despre formele de cultură și civilizație, cu nimic mai prejos decât ale vecinilor sau ale Occidentului. „Cercetările efectuate în satele din sudul Transilvaniei, cu populație românească, au scos în evidență continuitatea în timp, până în actualitate, a vecinătăților cu statute asemănătoare celor consemnate în documente. La români, statutele «vecinătăților» se numeau și «articulușuri ». Vecinătățile nu promovau numai spiritul unității între vecini, ci au fost, până în secolul al XX-lea, instanțe de control social. Tatăl vecinătății avea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în zonă, ajutându-i și cu informații despre legile italiene sau despre cursuri de limbă italiană. Discotecile românești se țin săptămânal și se adună de fiecare dată câteva sute de persoane. De asemenea, pentru românii din Italia există un ziar, Actualitatea Românească, ce se editează la Roma și cuprinde în special știri din Italia și din România. Există, de asemenea, și câteva pagini de Internet ale românilor din Italia, dar majoritatea persoanelor cu care am discutat nu folosesc Internetul. Între Milano
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
socială. „Cu bună știință”, sublinia autorul, „unele teme precum Comportamentul agresiv sau Reprezentările sociale, nu au fost abordate datorită existenței unor referințe semnificative în literatura de specialitate din România. Dorința de a cuprinde cât mai bine temele majore și de actualitate de psihosociologie l-a făcut pe Septimiu Chelcea să concentreze cercetările semnificative din domeniu, expunând aproape cronologic teoriile, definițiile, experimentele de laborator ori cercetările de teren, desfășurate de-a lungul timpului. În primele două capitole se face referire la psihosociologie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Scriitori, 92-98; Vladimir Streinu, Calistrat Hogaș, București, 1968; Ciopraga, Lit. rom., 451-464; Micu, Început, 301-315; Calistrat Hogaș interpretat de..., îngr. și introd. Jana Balacciu, București, 1976; Valentin Ciucă, Pe urmele lui Calistrat Hogaș, București, 1981; Piru, Ist. lit., 235-238; Ornea, Actualitatea, 108-112; Anghelescu, Lectura, 130-135; Călinescu, Biblioteci, 83-98; Negoițescu, Ist. lit., I, 127-129; Faifer, Semnele, 212-215, 273-274; Dicț. analitic, II, 243-245, III, 318-322; Dicț. esențial, 370-372; Nicolae Manolescu, Un scriitor aproape uitat, RL, 2003, 21. C.C.
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
între specificul său și imperativele modernității. O secțiune a lucrării cuprinde texte dedicate tragicilor greci, urmărind definirea lor ca fizionomie literară, iar ultima parte a volumului, File dintr-un jurnal teatral (1974-1975), include articole și eseuri pe probleme de imediată actualitate, vizând repertoriul unei stagiuni, probleme specifice scenografiei sau regiei artistice, relația modă-modernism. Evoluția criticii dramatice românești este comentată prin raportare la câțiva profesioniști ai genului, între care Victor Eftimiu, I.M. Sadoveanu, Camil Petrescu, Dem. Theodorescu, Ion Dimitrescu, Mircea Ștefănescu, Al.
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
anecdote. Publică în „Țara” (1897), „Evenimentul”, „Secolul XX”, „Moftul român” (seria nouă a revistei lui I. L. Caragiale), „Zeflemeaua”, „Adevărul”, „Cronica”, „România ilustrată”, „Viața literară” și „Viața literară și artistică”, „Foaia interesantă”, „Luceafărul”, „Viitorul”, „Dimineața”, „Minerva literară ilustrată”, „Țara noastră”, „Ramuri”, „Actualitatea ilustrată” și „Actualitatea”, „Ilustrațiunea română”, „Rampa” și „Rampa nouă ilustrată”, „Flacăra”, „Viața românească”, „Cosinzeana”, „Minerva”, „Universul literar”, „Scena”, „Capitala”, „Solia”, „Revista pentru toți”, „Sburătorul literar”, „România nouă” (supliment literar), „Adevărul literar și artistic”, „Izbânda”, „Poșta țăranului”, „Gloria României”, „Viața literară
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
Țara” (1897), „Evenimentul”, „Secolul XX”, „Moftul român” (seria nouă a revistei lui I. L. Caragiale), „Zeflemeaua”, „Adevărul”, „Cronica”, „România ilustrată”, „Viața literară” și „Viața literară și artistică”, „Foaia interesantă”, „Luceafărul”, „Viitorul”, „Dimineața”, „Minerva literară ilustrată”, „Țara noastră”, „Ramuri”, „Actualitatea ilustrată” și „Actualitatea”, „Ilustrațiunea română”, „Rampa” și „Rampa nouă ilustrată”, „Flacăra”, „Viața românească”, „Cosinzeana”, „Minerva”, „Universul literar”, „Scena”, „Capitala”, „Solia”, „Revista pentru toți”, „Sburătorul literar”, „România nouă” (supliment literar), „Adevărul literar și artistic”, „Izbânda”, „Poșta țăranului”, „Gloria României”, „Viața literară” (revista lui I.
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
În 1918, românul Între artă și iubire, evocă activitatea sa de infirmieră în anii primului război mondial. Urmase (după propria-i mărturisire) studii universitare la Berlin, dar s-a lansat și într-o febrila activitate gazetăreasca. În „Steagul”, „Universul literar”, „Actualitatea”, „Scenă” (aici inițiază „Rubrică femeii”, iscălind Mină von Barnheld), „Gazeta tinerimei”, „Socialismul”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Rampă”, „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta capitalei”, „Cuvântul liber”, „Dimineață” „Presă”, „Filmul”, „Omul liber”, „Lupta”, „Dimineață copiilor”, „Lumea copiilor”, „Viața literară”, „Adevărul”, „Premieră
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
culturală a Transilvaniei, prin statornicia și fidelitatea cu care și-a urmărit programul propus: strângerea legăturilor intelectuale dintre locuitorii țării, „fără deosebire de neam”, răspândirea culturii și educației în rândurile poporului. Tonul ponderat, opiniile expuse fără patimă, obiectivitatea știrilor din actualitatea politică internă și internațională, informația densă din articole, echilibrul comentariilor despre rolul educativ al teatrului, cronicile muzicale și cinematografice, studiile, de mici dimensiuni, asupra literaturii române, toate îi definesc profilul. Scrieri literare „cuminți”, epigonice, legitimează preceptul sămănătorist al „literaturii sănătoase
CELE TREI CRISURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286161_a_287490]
-
Manea, Icoane pe sticlă din vestul Maramureșului (5/1991), Dumitru Iuga, Țara Maramureșului. Dicționar istoric etc. Se publică numeroase documente privind istoria Transilvaniei (cu accent pe perioada horthistă) și a Basarabiei. În primii ani de apariție, preocuparea pentru problemele de actualitate din întreaga țară se manifestă și prin interviurile pe care redactorii le iau unor oameni de cultură, precum Romulus Vulpescu (2/1990), Ion Vlasiu (6/1990), Gheorghe Grigurcu (8/1990), Sergiu Nicolaescu (8/1991), Dumitru Matcovschi (10/1991), Teohar Mihadaș
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
Tei tăiat, reluată, amplificată și rafinată într-o expresie personală în volumele Plopi fără soț și A treia noapte după răstignire, unde câteva laitmotive sunt turnate în tiparul colindelor. Efectul poetic este diminuat totuși de trimiterile, directe aproape, la stricta actualitate, precum și de o serie de disonanțe în versificație și în lexic. SCRIERI: Ce se numește toamnă, București, 1968; Răsărit de fată mare, Iași, 1970; Lumina pământului, Iași, 1973; Nopți cu Ștefan cel Mare, Iași, 1974; Liniștea dintre nori, Iași, 1977
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
etc. Debutează în 1892 în „Musa”, revista Seminarului Teologic din Sibiu, și editorial, cu nuvela S-au dus în țară (1893). După o valoroasă investigare a începuturilor ziaristicii românești - Începuturile ziaristicii noastre (1789-1795), apărută în 1900 -, C. se întoarce în actualitatea literară a Transilvaniei, pentru a se fixa definitiv asupra fenomenului literar curent ca neobosit foiletonist. Viu este și interesul pentru scriitorii noștri clasici, el editând (în colaborare cu Eugenia Carcalechi, dar mai ales cu G. T. Kirileanu) opera lui Eminescu
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
sub semnul dispariției, de data aceasta de sistemul totalitar. Celelalte romane, Drumuri (1979), Îndrăzneala (1983), Rădăcini de acasă (1988), Eclipsa (publicat în revista „Basarabia”, 1990), sunt pledoarii pentru asanarea morală a satului, alterat printr-o dură îndoctrinare. Bazate pe o actualitate dramatică, romanele supraviețuiesc prin substratul lor documentar gazetăresc, mai puțin prin substanța artistică. C. a mai tipărit volumele de publicistică Oameni de omenie (1981), Izvoare (1983), Sârjoaca (1984). A publicat și literatură pentru copii și s-a distins printr-o
CIBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286222_a_287551]
-
Gazeluri, Chișinău, 1982; Mahtumkuli, Versuri, Chișinău, 1983; Din lirica afgană, Chișinău, 1984 (în colaborare cu T. Paladi). Repere bibliografice: Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 186-198; Ion Ciocanu, Argumentul de rigoare, Chișinău, 1985, 3-22; D. Coval, Răspundem înaltei chemări a actualității, „Nistru”, 1984, 6; Ion C. Ciobanu, Modelări artistice, Chișinău, 1986, 41-49. N.Bl.
CIBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286222_a_287551]
-
tind toate compartimentele cărții, este aceea că literatura veche, constituind baza din care crește epoca modernă, fixează trăsăturile proprii matricei autohtone care, transmisibile la rândul lor prin mijlocirea procesului educațional, influențează specificul creației contemporane. Arcuirea unor punți de legătură între actualitate și străvechime, pentru a defini mai profund fizionomia fenomenului artistic de azi, liniile lui complexe de evoluție, reprezintă scopul mărturisit al autorului și perspectiva din care vor fi apreciate idei, opere și personalități ale culturii românești din epoca veche. Pledoariile
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
au reprezentat o altă preocupare constantă a lui C. El a studiat fenomenul literar în conjuncție cu cel cultural-istoric, destinul pământului dintre Nistru și Prut în condițiile ostracizării spiritualității naționale, dând o serie de lucrări remarcabile, care și-au păstrat actualitatea: La Continuité roumaine dans la Bessarabie (1920), Contribuția Basarabiei la dezvoltarea literaturii naționale (1941), La Bessarabie. Sa population, son passé (1941). Lucrarea sa capitală în acest domeniu este monografia Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă (1923). După ce face un
CIOBANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
Timișoara), scene de gen (talciocul, evenimente de familie cu ecou comunitar etc.), portrete și momente de rememorare implicând impactul cu istoria. Zilele (1972) continuă tendința spre fresca socială, prefigurată în Crepuscul, anexând în formula romanului de familie problematica faptului de actualitate, a banalului cotidian. Tot pe structura unor „biografii” configurate în interesante proiecții epice, se bazează C. în romanele cu temă istorică: Nemuritorul albastru (1976), Vămile nopții (1980), Linia și sfera (1982), Călărețul de fum (1984), Roata lumii (1988). În aceste
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
nu înseamnă că autorul ar fi făcut vreun rabat estetic. E un „roman de imobil”, dar și un „roman al perioadei de tranziție” (anii ’90 ai secolului al XX-lea), prezentând o largă deschidere spre cele mai acute probleme ale actualității. Într-un oarecare bloc din Bacăul postdecembrist, un locatar se claustrează în lift, ca schimnicii din vechime care se izolau în pustie sau în peșteri („stiliții” sau „stâlpnicii”, de unde termenul burlesc de „liftnic”), pentru a se dedica meditației spirituale și
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
C. o anume valoare documentară. SCRIERI: Pe plai, București, 1903; Traiul nostru, Budapesta, 1906; Inimă de mamă, București, 1908; Vis de primăvară, București, 1909; Fără noroc, București, 1914; Flămânzii, București, 1925; La vatră, București, 1925; Amintiri literare, în Tradiție și actualitate românească, II, Focșani, 1936, 113-173; Du-te dor..., București, 1936; Tainele munților, București, 1940. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, III, 97-101; G. Bogdan-Duică, Ion Ciocârlan, „Pe plai”, CL, 1903, 11; At. M. Marienescu, „Pe plai. Schițe de la țară”, AAR, partea administrativă
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
adevăr. Activitatea de editor (și totodată de istoric literar avizat) a lui C. s-a concretizat în ediții de opere (Mateiu I. Caragiale), de recuperări (Luca Ion Caragiale), de restituiri (Tudor Arghezi, Autoportret prin corespondență, 1982) și prin readucerea în actualitate a unor scriitori interziși (Radu Gyr), iar cea de traducător are ca nume de referință pe Anatole France, Bram Stoker, Eugen Ionescu, Alain Finkielkraut. SCRIERI: Cerc deschis, București, 1968; Media luna, București, 1970; Poemii, București, 1974; Palatul de toamnă, București
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
pe legăturile cu folclorul și tradițiile clasice, pe poetică și stilistică: capitolele despre „dor” și „prea-plin”, despre „principiul matern al universului” și „logica jocului”, despre „timpul clasic și timpul intern”. Este demonstrat modul cum în poezia lui Vieru elementul de actualitate imediată dobândește o proiecție general-umană. C. a trecut și examenul suprem al unui critic - elaborarea unei istorii a literaturii. Exegeza sa O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia (1996), scrisă în cheie călinesciană și abundent documentată (o a doua
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
poziție” (interviu de Mihai Vicol), CRC, 2000, 6; Dicț. esențial, 167-169; Dan Mănucă, Dramatismul cumpenei critice, CL, 2001, 7; Petraș, Panorama, 186-187; Popa, Ist. lit., II, 1198; Liviu Grăsoiu, Subiecte niciodată epuizate, CL, 2002, 8; Dan Mănucă, Duiliu Zamfirescu în actualitate, CL, 2003, 2; Vlad Zbârciog, Mihai Cimpoi sau Dreapta cumpănă românească, Chișinău, 2003. M.Dg.
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
cazul traducerii romanului sadovenian Mitrea Cocor, se pare că au decis mai degrabă factori conjuncturali, explicabili poate prin dorința lui C., considerat de birocrația culturală comunistă un autor „burghez”, un „gândirist”, de a corecta această apreciere). Receptivitatea față de ceea ce corespunde actualității, dar și dispoziția de a aborda mai ales realizările majore, caracteristice literaturii române contemporane, sunt slujite de bogatele resurse scriitoricești ale lui C., învederate din plin în proza sa, în povestirile volumului Die Tatarin [Tătăroaica] (Hamburg, 1929), în romanele Der
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]