8,468 matches
-
au căutat și aflat Lângă Maria culcat. Maica Sfântă-așa zicea: Fiule, când te-am născut De durere n-am știut. De jos când te-am ridicat Tare m-am mai bucurat Că ni-i fi nouă împărat. Și de-acuma în vecie Cristoase, mărire Ție! Trei păstori Trei păstori se întâlniră, Trei păstori se întâlniră, Raza soarelui, floarea soarelui Și așa se sfătuiră: Haideți fraților să mergem, Haideți fraților sa mergem, Raza soarelui, floarea soarelui Floricele să culegem. Și să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Azi e ziua potrivită Să vă spun ce vă doresc Să v-arăt cât vă iubesc. Vă doresc, întâi de toate, Un an nou cu sănătate, Voie bună, trai ușor, Bucurie și mult spor. Rog pe Dumnezeu fierbinte Că de-acuma înainte Ani mulți încă să trăiți Sănătoți și fericiți... Plugușoare pentru copiii mici Plugușor mititel Cu rotițele de fier, Nu ca plugul lui Tărâță Tras de zece pui de mâță. Unul lung și unul scurt Dă-mi colacul să mă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
diminuării actelor de caritate în împărăție: "Oamenii din ziua de azi sunt răi și nemilostivi, măria ta. Era mai bine în împărăția cea veche. Neavând icoane, creștinii își înălțau ochii mai sus, pe urmă și-i coborau cătră cel sărman. Acuma fac daruri numai sfinților și monahilor și sărăcimea e în mare suferință." (p. 56) Totodată, această tendință de a privilegia mijloacelor în detrimentul scopurilor explică și fanatismul absurd, personificat prin călugărul-spion Ghervasie: "Mi-e ușor să dovedesc că proclet și treclet
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în curând voi muri, aste's deja umbre de pe ceea lume." Numai umbra lui proprie stătea dreaptă în părete, parcă surâdea și - ciudat! - avea ochi albaștri. "Dracul să te ia, gândi el, și umbra mea își bate joc de mine acuma"." (Mihai Eminescu, "Sărmanul Dionis", în Proză, prefață de Eugen Simion, Litera Internațional, București, 2010, p. 99) 413 DEX 2012 ne oferă următoarele semnificate: "a) (în concepțiile religioase) viața de dincolo de moarte; b) (în basme) regiune imaginată dincolo de acest pământ, celălalt
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu textul spus de reporter - n.a.Ț. Făceam o plasmă despre Saddam, despre armament, nu mai știu despre ce. Aveam prompter și persoana de la prompter a uitat pur și simplu să învârtă de roata aia și am rămas fără text. Acuma, când citești din prompter nu e același lucru ca atunci când vorbești live. Așa că... A.N.: Atunci când te-ai oprit în mijlocul frazei și n-ai mai putut să vorbești cum au reacționat? Te-au scos de pe post sau...? C.A.: Da
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
exemplu când a fost ales Obama, am avut o transmisie în care la mine era vreo 4 dimineața, stătusem toată noaptea trează să văd rezultatele, eram terminată de oboseală și le-am spus: Puneți-mi întrebări, că nu am vlagă acuma să scriu nimic. Și mi-au pus întrebări și a fost foarte bine pentru că am reușit să-mi structurez textul foarte bine. Și a mai fost o chestie că oamenii din studio nu erau foarte atenți și întrebau mecanic. Și
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
Da vezi, că acum răbufnise totul la iveală și nu se mai putea. Eu le-am spus că este a lui Măruță, moroi. Da' el n-a vrut să-și dezgroape nevasta. Ci să facă ei. Ce să facă ei acuma?". Intervenția autorităților în a identifica cauza decesului nu a permis "aplicarea" practicilor tradiționale cu rol de preîntâmpinare a prefacerii mortului în moroi. Altfel spus, nerespectarea practicilor în ceremonialul înmormântării ar reprezenta cauza dezordinii și momentul trebuie recuperat. Ca asupra identificării
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ele 2) Puneți în locul punctelor cuvintele potrivite din paranteză: „Afarăi..........albă cu lună......... Eu vorbelor alese le-ncerc în taină.......... Și scriu.........asta, întâia.........scrisoare Elevul..........timid, din banca a................ (Petre Ghelmez, „Învățătorul meu”) (noapte, strălucitoare, cheia, scrisoare, dumneavoastră, mea, acuma, treia) Pedagogul R. Dottrens a clasificat fișele de lucru în fișe de recuperare, de dezvoltare, de exercițiu. Fișa de recuperare este elaborată pentru elevii care sunt în „restanță”cu rezolvarea unor probleme. Ei reușesc să recupereze materia să ajungă la
Caleidoscop by Lidia Pintilie, Ioan Pintilie () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93498]
-
pământ cu doua ceasuri înainte de vreme, și eu simt sub picioarele mele răscolindu-se nisipul. Scheletele înmormântate de volburele nisipului arzător al pustiilor au să se scoale spre a se sui în luăa la benchetele lor. E primejdios ca să umbli acuma. Aerul cel înveninat și rece al sufletelor lor moarte v-ar putea omorî. Ci mai bine voi culcați-vă, și eu pân-atuncea m-oi întoarce la mama, ca sa mai sug înc-o data laptele cel de văpaie albă a țâțelor
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
pământ cu doua ceasuri înainte de vreme, și eu simt sub picioarele mele răscolindu-se nisipul. Scheletele înmormântate de volburele nisipului arzător al pustiilor au să se scoale spre a se sui în luăa la benchetele lor. E primejdios ca să umbli acuma. Aerul cel înveninat și rece al sufletelor lor moarte v-ar putea omorî. Ci mai bine voi culcați-vă, și eu pân-atuncea m-oi întoarce la mama, ca sa mai sug înc-o data laptele cel de văpaie albă a țâțelor
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
Părinții știau să exploateze cu ingeniozitate și determinare toate resursele disponibile, deprindere transmisă și copiilor, dar deja de neînțeles pentru nepoți: "Erau cartele pentru alimente, pentru haine. Îmi aduc aminte de cuvintele acestea: "am luat material [textil] pe puncte". [...] și acuma, la mine în casă, eu am fețe de masă făcute din "materiale luate pe puncte". Erau sub formă de șervete la care mama le punea câte o danteluță, le îmbina, le făcea fețe de masă. Batiste, tot așa, la metru
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Tău, Preasfinte, Să-nvățăm cu drag mereu Și să ne ferim de rău. Amin. Doamne, ziua s-a sfârșit, Seara iarăși a venit. Peste zi ne-ai ajutat, De-am lucrat și-am învățat Ajută-ne, Doamne Sfinte, Și de-acuma înainte, Binele să-l săvârșim, Fiii Tăi iubiți sa fim. Amin. Inger sfânt, vino din Cer, Lângă patul meu, Somn ușor tu să-mi aduci De la Dumnezeu. Să stai lângă mine, blând și luminos, Până-n zori când m-oi trezi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
situează povestea străzii Mântuleasa într-un timp mitic al originilor: acești oameni "cuvioși și plăcuți lui Dumnezeu" au fost la începutul lumei, înainte de urieși, și tot ei vor veni și după noi (...) Dumnezeu a întors pământul cu ei dedesubt, ș-acuma când se va sfârși lumea, Dumnezeu iar va întoarce pământul cu partea cea dedesubt deasupra și vor rămânea ei pe lume, alți oameni nu vor mai fi"469. Săgeata lui Lixandru dispare în primăvara lui 1916, în aprilie-mai 1916, în timpul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
celor ce ființează în lume, în lumina care ne ține ochii deschiși, încetarea celor tangibile și nominabile, reperabile prin prezența lor în ființa prezentă: "Tot ce vedeai cu ochii, de-acum s-a turburat./ Tot ce-atingeai cu mâna, de-acuma încetează". Cu ochii - în ochi - nu se vede lumina care învăluie totul, ci tot ce e adus la îndemână, în câmpul proxim al vizibilității, lucrurile atinse cu mâna și cu vederea. Altfel spus, fața ființei lumii care e de față
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în poemul Norul 27. Deși primele versuri par să înfățișeze tabloul obișnuit al naturii limpezite după furtună, pasajul descriptiv adună semnele imaginale ale schimbării perspectivei, semne ce pregătesc ivirea neprevăzută a neobișnuitului: "Tot cerul în amurg își limpezise/ Albastrul ud, acuma mai adânc./ Se liniștise vântul. Era pace/ Pe țărmul dintre ape și câmpii./ Iar ploaia cu o mie de fuioare/ Foșnindu-și fuga peste lanuri verzi/ Lăsase doar să tremure departe/ Țesut dintr-o urzeală de lumină/ Un curcubeu târziu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
învestirea lor imaginală, "nu are adevăr", "este doar un păianjen orb", o privire suspendată în golul vizibilului (cf. Arachneisme, vol. Alte poeme nouă, 1986, în Mircea Ivănescu, Versuri, Editura Humanitas, București, 2014, pp. 316-317). De acum înainte: VH. 3 "Căci acuma e vremea cu semne oprite, cu tot/ ce se face până la urmă o închidere mare// față de ceea ce rămâne în afară, și din această/ nemișcare - pe care am acum a o spune/ sunt numai chipuri crispate - pe care stă/ să coboare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
apare fiind doar spectrul unei prezențe artificiale nechemată la existență. Imagine fără ancoră în ființă, plutind în deriva reprezentării (cf. O imagine veche, dar clară, vol. Poeme vechi, nouă, 1989, VH, p. 348). "Spre amintirea aceasta/ iată că te poți acuma reîntoarce, să o privești. -/ Însă de data aceasta nu mai simți chiar nimic" (Imagine veche, vol. Alte poesii, 1976, VH, p. 243). 5 "Dacă nu e o poezie imaginativă, poezia lui Mircea Ivănescu e una eminent "imagistică"" (Al. Cistelecan, "Cuvânt
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
341. 7 De observat frecvența cu care poetul recurge la acest conector al devianței, care operează - declanșează - trecerea semnificării pe un alt plan de referință, deturnarea ei pe o altă cale, indirectă, a desemnării: "ca și cum n-ai fi văzut/ până acuma cum ninge astfel cu fulgi de-ntuneric", "ca și cum ar continua totul" (Ca și cum, vol. Alte versuri, VE, p. 261); "ca și cum, intrând noaptea târziu, în camera aproape/ cu totul întunecoasă, te-ai fi aplecat să ridici/ un obiect abia zărit pe covor
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Versuri vechi, nouă (1988), "se face câte un unic/ moment de lumină", în "clipa aceea mereu prezentă" (Meditație dimineața, VH, p. 337), în care trecerea transpare frumos, astfel încât, din gratuitatea jocului de vorbe - adesea un "joc cu amintirea" ( Dând ea acuma realitate amiezii, VH, p. 340) - cititorul "să înțeleagă un adevăr, cu adâncă/ și frumoasă lumină, spre care să-și aplece chipul, și să se vadă/ acolo, imagine" (Gestul unuia - tolstoi? - scriindu-i propriei sale fantome, VH, p. 338). 11 Existență
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
menadă, i-aș spune, la vederea ta...", vol. Poeme vechi, nouă, VH, p. 347). 14 Invers, când vedem cu ochii minții, văzând de fapt "numai/ ceea ce noi am vrut să fie", clipa văzută în amintire este imagine a amintirii, "privind acuma/ o amintire a unei clipe", adică o "cadră" creată de intenționalitatea vederii raționale, "înțelesul acestei cadre nefiind/ decât vorbele". Atunci "vedem/ ceea ce aducem noi în imaginile acestea" (Privindu-i cu ochii minții, vol. Commentarius perpetuus 2, 2003, VH, pp. 353-354
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
imediat plecarea. A doua zi, după o săptămână de ședere, am părăsit Agapia. * În 1916, spre vară, ne-am mutat pe o stradă care, de lângă Biserica Sf. Spiridon, mergea în sus spre Facultatea de Medicină. Începusem să câștig binișor și acuma aveam de unde plăti o chirie mai scumpă și să scăpăm de mlaștinile mahalalelor. Cât am stat la Iași, din 1909 până în 1916, am avut locuințe tot prin locuri mlăștinoase. Nu ne-am bucurat mult de casa bună pentru că, spre toamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
-Dar pe care inima mea vrea cu orice preț să ți le spună. -Simt că societatea românească s-a schimbat mult însă, după Revoluție, devenind oarbă, avida după bani, egoistă și un pic tristă. Asta e tot ceea ce văd eu acuma. Și singurii care ar putea să schimbe ceva sunt tinerii, dar ei nu fac decât să fugă în Occident. Refuză să facă concesii țării lor, să “se jertfească” pentru ea. Nu numai în politică. De fapt, cam cu toții orbecăim în
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
mult dintr-un îndemn interior pe care el deja îl intuia. Lăură izbucni deja în lacrimi. -De ce plậngi, Lăură , o întrbă el afectuos. -Asa plậng femeile, replică ea. -Care-i motivul? -Simt că se apropie momentul întoarcerii la realitate. Pậnă acuma au fost doar amintiri frumoase, de acum încolo se văd doar consecințele. -Nu dispera, scumpo! Voi incerca sa fiu mereu alături de tine.Te iubesc mult , Lăură! -Abia aștept să ne revedem , dragul meu ! Se vedea clar că ea deja acceptase
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
de instruire a adulților din toată țara, ca din toamna acelui an ,,să se înceapă învățătura adulților, adică a acelor oameni care în copilăria lor nu au cercetat deloc școala și prin urmare nu știu nici ceti, nici scrie, iară acuma trecând peste vârsta de 15 ani, nu se mai pot îndatori a umbla la școală.” Organizarea acestui demers a căzut în sarcina inspectorilor guvernamentali. Senatul școlar al consistoriului diecezan din Caransebeș a decis ca învățătorii și preoții să sprijine misia
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
refuzul Gettei de a-i împărtăși sentimentele, conchide amar : Sfârșit cumplit !... Horațiu, ca om te-ai stins cu-ncetul/ Și n-a rămas din tine decât numai poetul (III 7). Poetul își recunoaște în fața Neerei eșecul sentimental (Sunt trist,/ Ș acuma lumea-mi pare deșartă), ceea ce o determină pe femeia respinsă altădată să-i amintească malițios cuvintele lui despre rosturile rânduite fiecărui anotimp al vieții : Tu ești acel Horațiu, filosof cu renume,/ Tu ce vorbeai de patimi ca de-ale mărei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]