8,151 matches
-
spital, decât de hotel și ne recomandă să luăm un taxi. Rog recepționera să-mi comande un taxi. Afară plouă și taxiul vine greu. În sfârșit vine și plecăm spre spital. Ajungem la Raisa unde ceilalți erau deja adunați. Petra, asistenta din acea zi, pregătise deja copilul. Avea o cămășuță nouă peste scutecele cu care era învelită în incubator. Întreb unde pot găsi un preot. - Nu vă faceți griji, am trimis deja după preotul spitalului. Petra îmi dă o lumânare groasă
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
text frumos în care o închinăm pe Raisa puterii divine dar nu l-am citit eu, l-am lăsat pe preot s-o facă. Slujba e scurtă, frumoasă și impresionantă; fiecare are o lacrimă în ochi, chiar și celelalte două asistente din salon. Toți o iubesc și o admiră pe frumoasa Raisa. Se stropește R. cu agheasmă în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh și astfel se încheie ceremonia botezului*. Eu fac un pas în spate și întreb una
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
salon. Toți o iubesc și o admiră pe frumoasa Raisa. Se stropește R. cu agheasmă în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh și astfel se încheie ceremonia botezului*. Eu fac un pas în spate și întreb una din asistente cât * Botez romano catolic. trebuie să-i dăm preotului: - Nimic, nu-i dați nimic, spune agitată, la noi nu se procedează așa; el este salariatul spitalului. Am mulțumit frumos. Atât. După vreo oră am plecat de la spital și am hălăduit
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
perioadă. - Nu, nu cred să-mi amintesc! Dar răspunsul lui incert spunea contrariul. Încet gândurile i se sedimentaseră. Conștient, tot mai mult îi reveni în minte lumina gri care-l înconjura atentă... acum își rememora acțiunile de unde o știa! Era asistenta care refuza să ia ceva de la pacienți! Prin asta a ieșit în evidență. A trebuit să rămână noaptea următoare în spital pentru analize. Feciorul îl lăsase instinctual în grija ei, vedea că este atentă cu el. Evaluările erau simple: un
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
fapt interesant, dar puțin cunoscut este că pentru acest torent de tâmpenii, doamna Winshaw era plătită cu un onorariu anual echivalent cu șase salarii anuale ale unui profesor de școală cu toate gradele și cu opt salarii anuale ale unei asistente medicale din serviciul național de sănătate. Am dovada. Cele două articole alese de mine pentru comparație o arătau pe Hilary în ipostaza ei politică. Deși le despărțea vreo patru ani, le prezint aici așa cum le-am citit în ziua aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
care să înveți ce simți când stai înțepenit în fața unei tastaturi ca să scoți din cap cinci sute de cuvinte, pe care corectura așteaptă să le predai în treizeci de minute. — Eu nu-mi câștig existența din pictură, spuse Phoebe. Sunt asistentă medicală. Întrebați pe oricine din profesiunea mea și veți afla că toți știu ce-nseamnă să lucrezi sub tensiune. — Să-ți spun eu ce înseamnă să fii sub tensiune! Hilary era deja la al treilea ciorchine. Înseamnă să fii ținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
îngâmfare. — Nici gând. — N-a fost întotdeauna așa. A fost o perioadă când n-aveam deloc încredere în mine. Mi-e foarte greu... să vorbesc despre asta, dar - ei bine, s-a întâmplat în studenție. Renunțasem la slujba mea de asistentă medicală un timp ca să urmez colegiul de artă și locuiam cu mai mulți oameni în această casă - în comun - când a venit cineva să stea la noi câteva zile. Un musafir. Și într-o zi eu ieșisem la cumpărături și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
altcineva. Rezultatul a fost că i-am cerut voie proprietăresei să facem un foc în curtea din spate și am ars tot ce lucrasem. Toate picturile, toate desenele. Am renunțat la colegiu și m-am întors la postul meu de asistentă medicală, cu program normal. Și așa am trăit un timp. N-am pictat deloc. Dar mă gândeam la pictură. Continuam să mă duc prin galerii, să citesc revistele de specialitate și tot ce apărea. Era în mine un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
neglijenței mele de ieri. Vătămarea e mai gravă decât am crezut noi. — A chemat cineva doctorul? — Din câte înțeleg, doctorul preferă să nu fie deranjat duminica. Atunci o să mă ocup eu de el. Această propunere îl reduse la tăcere. — Sunt asistentă medicală calificată, să știi. Nu cred că s-ar cuveni, îngăimă majordomul. — Păcat. Porni iute pe coridor, se opri în fața camerei din care se auzeau gemetele, apoi bătu și intră direct. Mortimer Winshaw - a cărui față palidă și schimonosită o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
când intră Phoebe și își trase așternutul până la bărbie, ca și cum decența îl îndemna să-și ascundă pijamaua pătată cu ou. Cine ești? spuse el. — Mă cheamă Phoebe, răspunse ea. Sunt o prietenă a fiului dumneavoastră. Mortimer pufni, indignat. Și sunt asistentă medicală. V-am auzit din camera mea și m-am gândit că aș putea să vă ajut. Probabil că vă simțiți foarte rău. — Cum pot să știu că ești cu adevărat asistentă medicală? spuse el după câteva clipe de tăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
a fiului dumneavoastră. Mortimer pufni, indignat. Și sunt asistentă medicală. V-am auzit din camera mea și m-am gândit că aș putea să vă ajut. Probabil că vă simțiți foarte rău. — Cum pot să știu că ești cu adevărat asistentă medicală? spuse el după câteva clipe de tăcere. — Trebuie să mă credeți pe cuvânt. Li se încrucișară privirile. Unde vă doare? — Toată partea de jos. Mortimer se dezveli și își trase jos pantalonii. Coapsa dreaptă era plină de vânătăi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
dați voie să vă scot bandajul? Avea fluierul piciorului înfășurat lejer cu un bandaj îngălbenit care trebuia schimbat de mult. Sub el era o ulcerație urâtă. — Ce l-a apucat pe păduchele ăla perfid de fiu-meu să aducă aici asistente medicale? spuse el, în timp ce ea îi desfăcea bandajul. — Sunt și pictoriță, explică Phoebe. — A! Și pictezi bine? Nu eu trebuie să spun asta. Aduse vată din comodă, apă de la chiuveta din baia alăturată și începu să curețe ulcerația. — Ai o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
desfăcea bandajul. — Sunt și pictoriță, explică Phoebe. — A! Și pictezi bine? Nu eu trebuie să spun asta. Aduse vată din comodă, apă de la chiuveta din baia alăturată și începu să curețe ulcerația. — Ai o mână ușoară, spuse Mortimer. Pictoriță și asistentă medicală. Aș fi zis că fiecare din aceste două meserii te solicită total. Ai atelierul tău? — Nu. Îl împart cu o altă femeie. Nu pare prea plăcut. — Mă descurc. Luă un sul de bandaj curat și începu să-l înfășoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
existență solitară, dar i se îngăduia să-și invite prietenii să stea cu ea și să-și ia liber din când în când în weekend. Îi lipsea respectul de sine și sentimentul că este utilă din perioada cât lucrase ca asistentă medicală, dar se consola cu gândul că se va întoarce curând la meseria ei. Nu intenționa să-l părăsească pe Mortimer, care era tot mai dependent de ea. Dar devenise evident că următoarea lui boală gravă va fi și ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
voi simți în stare să mă mai confrunt cu el. — Deci, unde vă duceți acum? întrebă Alice. Și după ce i-am spus, a continuat: Aveți familia acolo? Nu, mă duc să văd o prietenă. Locuiește acolo de câțiva ani. E asistentă socială. — Înțeleg. E... e deci prietena dumneavoastră? — Nu, nicidecum. Categoric nu. Nu, Joan și cu mine... a fost ceva între noi... Adică... Mi-a venit brusc ideea cum s-o pun la curent simplu și rapid cu situația. Ați văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
începi așa Anul Nou. — Nu fi prostuță, am zis. Îmi dădeam seama că era tot mai vlăguită. După ce bău, se lungi din nou pe targă și nu mai încercă să vorbească până nu reapăru infirmiera. — Facem progrese, spuse ea veselă. Asistenta încearcă să vă găsească un pat și imediat ce veți avea unul, vă putem duce în salon, iar doctorul Bishop vă va da antibioticele. Doctorul Gillam, cea care face internările, este foarte ocupată pe moment, așa că o să vină să vă consulte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
s-a produs un efect în lanț. Pacienții din saloanele de chirurgie au fost mutați la medicală. Avem un grafic cu toate paturile libere, dar n-a mai fost actualizat. Credeam că o să-i găsim unul acum și am trimis asistenta să verifice, dar era deja ocupat. Oricum, nu mai durează mult. — E-n regulă, am spus eu, cam dur. — Dar e o problemă... — Da...? Se lăsă tăcerea. Îmi dădeam seama că se jena de ceva. — Avem nevoie de cămăruța asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
spitalele: erau camere pline cu paturi. E adevărat că încrederea mea în știința medicală fusese întotdeauna limitată. Știam că erau multe boli în fața cărora se dovedea neputincioasă, dar nu-mi trecuse niciodată prin cap că o grămadă de medici și asistente de mare competență ar putea avea asemenea dificultăți de a transfera un pacient dintr-un loc într-altul: dintr-o cămăruță într-un pat. Mă întrebam cine se făcea vinovat de această stare de lucruri (da, Fiona, cred încă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
fie eliberată din scandaloasa ei izolare, pentru a fi de față la ceea ce promite a fi o unică și, îndrăznesc să spun, irepetabilă adunare de familie. Sper de asemenea că ea va fi însoțită de cea mai loială și generoasă asistentă medicală, domnișoara Phoebe Barton, ale cărei grație, farmec și blândețe mi-au alinat ultimul an al vieții. Și în sfârșit, sper că biograful fără noroc al familiei, domnul Michael Owen, va fi prezent pentru a consemna integral evenimentele unei seri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
reușit destul de bine. — Cel puțin asta arată că moșul avea ceva umor, spuse Hilary. — Cu cât te plătea? se repezi Henry, întorcându-se brusc spre Phoebe. — Poftim? Tipul pretinde că n-avea nici un ban - deci cum de și-a angajat asistentă medicală particulară? — Unchiul dumneavoastră o plătea pe domnișoara Barton, spuse avocatul, turnând suav paie peste pălălaia focului, dintr-o ipotecă pusă pe această proprietate. Zâmbi fețelor furioase întoarse spre el. Era cu adevărat un om foarte sărac. — Nu știu ce aveți voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Vacă nenorocită! Cât o să mă mai ții pe hol? Sunt bolnav, tu-ți morții mă-tii de docDar nu apucă să termine că ușa se deschide fulgerător. Omul mai-mai să-și piardă echilibrul și să cadă cu capul în poala asistentei, al cărei păr vopsit vermillion strălucește pe fundalul cenușiu-spălăcit al holului ca mașina de pompieri nr. 5 dintr-o binecunoscută poezie inspirată de orașul New York. Alarma se pornește și ea. ─ Bine dom’le, da’ nu ți-e rușine? Da’ chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
ai vrea, să stea doamna doctor după tine? Nu vezi că ești pulbere? Așa se vine la doctor? În halul ăsta? Nu ți-e rușine de lume? Ia stai să chem eu paza să ieși mata la aer oleacă... Și asistenta trântește la loc ușa cabinetului. Doi zdrahoni în uniforme negre urcă scările de la capul holului și în scurt timp bolnavul recalcitrant, flancat de cei doi, le coboară. Ceilalți pacienți răsuflă ușurați. Numai unul dintre ei, un lungan rulat ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
șindrilă era om de vază, că șindrila o aducea tocmai de la Neamț. Tablă avea doar boierul cel mare, săracul era tot sărac, nu avea nici din ce să-și pună petic la sac. La acea vreme doctorii lipseau cu desăvârșire, asistentele medicale nu erau, moașele de plasă au apărut mult mai târziu. Pe atunci erau doftoroaiele, care vindecau cu plante medicinale prin masaje, descântece și multe alte procedee. Zavastia a învățat să ajute femeile la naștere și, după un timp, tot
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
apă oxigenată, George, zise doctorul. Se aplecă deasupra femeii. Era liniștită acum, cu ochii Închiși. Era foarte palidă. Habar n-avea ce se-alesese de copil, nu știa nimic. — Mă-ntorc dimineață, spuse doctorul, ridicându-se. Pe la prânz o să vină asistenta de la St. Ignace și o să ne aducă tot ce e nevoie. Era Înfierbântat și vorbăreț ca jucătorii de fotbal În vestiar, după ce se termină meciul. — Asta chiar că-i de publicat În revistele de medicină, George. Să faci o cezariană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
premieră univesală voi efectua un salt creștinesc. De unde și...prezența lumânării, nu ? Mda. Decât să mi-o țină alții, mai bine...singur. Întrerup pentru o clipă micuțul interviu pentru că mi-a intrat ceva în ochi: silueta plină de farmec a asistentei Maestrului, domnișoara madam Paloma. Merci pentru înțelegere. Dragă Maestre, observ că acrobatul prinzător Maestrul Gutză Simplon, este tot mai nerăbdător. Vă face semne disperate să vă aruncați ! Să vă prindă !! Nu vă e teamă că o să vă scape ?!? Imposibil ! îi
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]