8,259 matches
-
primii ani de după ocupație, ne-au "ajustat" (deformat, schilodit) numele de familie românești, denumirile localităților etc., conform bunului lor plac și în concordanță cu "stilistica", cu "eufonia" politică a timpului. Chit că, mai târziu, studiind arhivele și documentele din perioada austriacă, am descoperit că cei mai mulți consăteni ai mei poartă în acte numele Sucevan. Doar pe câțiva i-am identificat, în actele din perioada următoare, românească, a Bucovinei (1918-1945), cu numele de Suceveanu. Inclusiv pe tatăl meu, care figurează cu acest nume
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cele mai mici din Europa pentru sănătate, educație, protecție socială etc. Este normal să ne întrebăm de ce ne confruntăm cu asemenea situații revoltătoare. Evident, răul are rădăcini mai vechi. Provinciile istorice ale actualei Românii au cunoscut practicile birocratice imperiale (turcească, austriacă și rusească) ale unor administrații bazate pe jaf, pe discriminare socială și corupție. Se pare că majoritatea cetățenilor consideră normal ca pe taxele și impozitele plătite de ei să paraziteze o caracatiță financiară ce consumă enorm, pe funcție și nu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cele mai mici din Europa pentru sănătate, educație, protecție socială etc. Este normal să ne întrebăm de ce ne confruntăm cu asemenea situații revoltătoare. Evident, răul are rădăcini mai vechi. Provinciile istorice ale actualei Românii au cunoscut practicile birocratice imperiale (turcească, austriacă și rusească) ale unor administrații bazate pe jaf, pe discriminare socială și corupție. Se pare că majoritatea cetățenilor consideră normal ca pe taxele și impozitele plătite de ei să paraziteze o caracatiță financiară ce consumă enorm, pe funcție și nu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
scutit de tot felul de explicații, în munca lui important era să cîștige. Să ucidă era absolut secundar, dăunător chiar. Dacă a făcut-o, a fost pentru că nu a avut încotro. Prima dată a fost o întîmplare stupidă, un soldat austriac sau neamț, nu și-a dat bine seama, era întuneric, a dat peste el din întîmplare. Se găsea într-o ascunzătoare pe malul Dunării, lîngă Măcin, așteptînd să vină o barcă de pe partea cealaltă, să-l treacă. Era întuneric de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
-și dea seama de nimic. Dar după ce a aprins felinarul barcagiul nu mai avea de ce să se teamă, poate peste cîteva clipe chiar o să-l strige, se încredințează cu totul în prevederea sa. Nu mai avea încotro, băut-nebăut, soldatul, neamț, austriac, bulgar, orice-o fi, tot își va da seama despre ce este vorba cînd o să-l audă pe cel din barcă ori cînd o să audă numai tîrșîitul lotcii pe fundul nisipos al Dunării, cînd va acosta. Și, în vreme de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
oarecare Izot Soceanu. Nimeni nu prea știa ce-i cu el, ce hram poartă, avusese ceva relații în minister, se săturase de viața la țară, se despărțise de nevastă-sa care îl cam încornorase în vremea războiului cu un negustor austriac, toate la un loc îl făcuseră consul la Alexandretta. În anii aceia Generalul luase hotărîrea să deschidă cît mai multe legații și agenții consulare, țara trebuie să iasă în lume, nu mai era un colțișor de lume, ci chiar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
am participat, am întâlnit un oficial anticorupție, Martin Kreutner, care este inițiatorul Academiei Internaționale Anticorupție, cu sediul la Viena. Este o Academie cu statut de organizație internațională. Ei bine, acest Martin Kreutner, care a lucrat în Agențiile anticorupție ale statului austriac, a prezentat la un seminar o caricatură. Și vedeam acolo mai multe cabine de traduceri, fiecare dintre ele asigurând traducerea dintr-o limbă într-o altă limbă. De pildă, din arabă în chineză, din engleză în turcă, din franceză în
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
pe șmecherașul, ca să se impună în rândul jmecherilor. Și nu o să-i iasă niciodată. DAMELE GAZETIERE Emilia CHISCOP Laude, critici și interese La aproximativ opt luni după ce, în februarie 1901, guvernul liberal condus de Dimitrie A. Sturdza preluase puterea, ziarul austriac „Wiener Tagebllat“ publica un articol elogios intitulat „Era Sturdza“. Erau apreciate eforturile guvernului de a face economii bugetare, într-o vreme în care datoriile externe ale statului atârnau greu, în paralel cu cele de scădere pe cât posibil a fiscalității și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Erau apreciate eforturile guvernului de a face economii bugetare, într-o vreme în care datoriile externe ale statului atârnau greu, în paralel cu cele de scădere pe cât posibil a fiscalității și de a menține independența economică. Meritele remarcate de presa austriacă le-a reținut și istoria. Tratatele menționează că guvernul Sturdza a fost „un guvern tare“, care prin măsuri fiscale și administrative, printr-o lege a bugetului „menit a face epocă în analele noastre parlamentare“ - cum remarca, desigur, subiectiv ministrul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
menit a face epocă în analele noastre parlamentare“ - cum remarca, desigur, subiectiv ministrul de finanțe Costinescu - au depășit criza economică de la final de veac și începutul celui următor. Pe 18 septembrie 1901, ziarul consevator „Evenimentul de Iași“ desființa articolul gazetei austriece. Lucrul nu e de mirare. Era o obișnuință ca ziarele atașate politic să deschidă ediția, dacă reprezentau partidul de opoziție, cu editoriale defăimătoare la adresa partidului aflat la putere. Tot așa cum, când se efectua rocada guvernamentală, ediția începea cu laude la adresa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
vorbă la faptă v-ați dezmințit în multe. Unde a fost vorba să vă menajați partizanii ați trecut alăturea cu interesul“. Articolul din „Evenimentul de Iași“ poate fi destul de convingător, în absența informațiilor științifice care confirmă mai degrabă consemnările ziarului austriac. Totuși, cât de mare și, mai ales, cât de dezinteresată putea fi idolatria Austriei la adresa guvernului de la București? Un detaliu consemnat de istorie ar putea oferi un răspuns. După ce rezistase, în numele independenței economice, presiunilor germanilor de la Diskonto Gesellschaft de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
conversiunii a 175 de milioane de lei bonuri de tezaur, guvernul Sturdza va încheia o convenție privind exploatarea rezervelor petroliere de către austriecii de la Rotschild și Nobel. E greu de măsurat cât adevăr și cât partizanat politic erau în relatarea ziarului austriac și în cea a „Evenimentului de Iași“. Dar episodul e interesant. Iată cum presa poate influența istoria. DIABLOGURI Veronica D. Niculescu & Emil BRUMARU Fragment periculos Veronica D. Niculescu: „Baloane de săpun se pot face și din soluția de spălat veceul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
cei ai timpului nostru, numele devenit celebru este al lui Iuri Bashmet. Și nu e întâmplător, Bashmet fiind elevul cel mai bun al lui... Fiodor Drujinin, pe filiera unei școli ruse care începea după primul război mondial cu un violonist austriac, astăzi practic uitat, Robert Pollak. Elevul lui și profesor al lui Drujinin a fost Vadim Borisovsky, membru al Cvartetului Beethoven, căruia Șostakovici i-a dedicat majoritatea cvartetelor sale. Memoriile lui Drujinin sunt un exemplu de abordare critică a vieții muzicale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
fiu-meu. Ne tenta, ce-i drept, aventura balcanică, cel puțin eu nu mai fusesem niciodată pe meleagurile acelea, cu un an înainte mă dusesem la Budapesta, cu trenul, trecând cuminte prin Germania și Austria. Fiind cetățean francez (nu supus austriac!), nu aveam nici un fel de probleme. Cel mai greu a fost să ieșim din Paris, să ajungem pe autoruta Sudului, pe care am coborât până în Italia. De acolo, prin Veneția și Triest, am intrat în Iugoslavia: încă nu începuseră luptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
tot mai puternic și mai influent. Numele lui era tot mai des pomenit în rapoartele cancelariilor europene. Se vorbea nu numai despre inteligența și abilitatea lui sau despre relațiile sale cu cercurile conducătoare ale celor trei imperii, otoman, rus și austriac, dar și despre importanta lui rețea de informatori care, se zvonea, depășea în eficiență rețeaua ilustrului ministru Fouché. Omul cunoștea astfel nu numai intențiile multor personalități politice importante de la București, Istanbul, Sankt Petersburg, Viena și chiar de la Paris, dar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
îl scoate din minți noul tarif vamal rusesc pentru produsele de export franceze. Va fi război! Va fi război mare! Numai un orb nu vede asta. Și, zău, cred că generalul Kutuzov suferă cam de așa ceva. Stă liniștit, în timp ce soldățeii austrieci, aliații lui Napoleon, tropăie în jos, tot spre Brașov. Diplomatul suedez se aplecă peste masă și continuă cu voce scăzută: ― Vă spun din sursă sigură: îmi pare rău pentru Kutuzov, dar țarul e hotărât să-l înlocuiască. Va numi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
germano-sovietic nu a fost decât un remake a celei care s-a derulat cu aproape o sută treizeci de ani înainte. PAGINĂ NOUĂ 29 Prințul călărea la întâmplare. Hoinărea în cuprinsul sau prin împrejurimile Brașovului. Drumurile erau pline de soldați austrieci, grofi, negustori unguri și evrei, armeni și greci, diverși târgoveți și localnici. Pe cei veniți din țara Românească îi recunoștea de departe. Purtau haine orientale, vorbeau tare și înjurau de mama focului. O grămadă de boieri fugiți din diverse motive își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
străzi, uneori de mai multe ori pe una și aceeași stradă, fără să-și dea seama. Chiar dacă avea un permis de ședere de la comandamentul militar local și acordul personal al lui Metternich de a se stabili oriunde în cuprinsul teritoriului austriac, un puternic sentiment de nesiguranță își turna în el otrava picătură cu picătură, în fiecare clipă. De câteva ori avusese senzația că era urmărit. I se întâmplase ca în forfota unei piețe, în bolta întunecată a unei intrări, dincolo de cadrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Nici măcar de traduceri nu s-a apucat ca lumea. S-a mulțumit doar să încropească imaginare tratate dintre noi și Înalta Poartă pentru un oarecare congres din Focșani, adică un fals, și o pricăjită gramatică pentru uzul unui obscur agent austriac... Cât despre poza de veșnic și la fel de îndrăgostit de oricare purtătoare de fustă mai acătării... aceeași ciulama de rose-tuberose pentru fiecare.” Iancu știa că Nicolae n-ar fi fost de acord cu el. Avusese o relație specială cu tatăl său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
nu va mai duce mâna la capel, ca pentru salut, în picioare, cu pieptul rezemat de muchia de sus a chesonului, cu creerii scurși din tâmplă în mânecă, așa cum l-am văzut pe sergentul Pătulea pe malul fluviului, în fața monitoarelor austriece. Asta se va întâmpla mai târziu, când voi dispare din grămada oamenilor, ca să nu mă reîntorc, niciodată. Chiar și visătorul, bolnav de lene incurabilă, va trăi atunci la malul mării în casa hrăpărețului, căci lacomul va fi silit să renunțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
plan realist, dacă nu chiar documentar. Slavă celui mort pentru patrie este prelucrarea unei legende urbane, cea mai populară dintr-o crestomație istorică, care cunoscuse numeroase variante - ultima fiind În cartea unui oarecare Igelet - Despre organizația MÎna neagră - din sursă austriacă, cam tendențioasă, sentimentalistă, oricum, bizară. Cartea regilor și a nebunilor va fi, În primă fază, concepută ca eseu, ceea ce-i va lăsa urme vizibile. Intenția mea era să expun succint substratul veridic și fantastic, „Incredibil de fantastic“, al istoriei apariției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pe câmp (203). Ion Heliade-Rădulescu nu cunoaște episodul narcotic al întâm- plării, astfel că, în memoriile sale, el prezintă evadarea revoluțio- narilor români în termenii unei revolte eroice : „în fine, ei au ajuns la Orșova și de acolo pe porțiunea austriacă a fluviului. Disperați, pierzându-și toată răbdarea, au fost forțați să se revolte, să sară pe teritoriul Banatului și să fugă în primul sat românesc ca să se salveze” (Mémoires sur l’histoire de la régénération roumaine ou sur les événements de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
funcționar (în momentul în care acesta se afla într-o stare de apatie fericită provocată de opium), o semnătură care l-a costat viziratul (246, pp. 1036- 1037). într-o listă de mărfuri și prețuri întocmită în 1727 de autoritățile austriece de la Craiova apar diverse produse de import : „teriacă” și „afion de Constantinopol”, tutun turcesc, dar și „tutun de Valahia” (126, pp. 127-128). „Tutunăritul”, impozitul pentru culti varea tabacului, este atestat în Moldova într-un document din 1693. După recoltare, frunzele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
plecat, Adică, ca să ei tabac, Făcu sămn lui haznatarul [= vistiernicului], Să-l lovească cu hamgerul (Occisio Gregorii, 1778) (112, p. 51). Era epoca tabacherelor de lux, ornate cu pietre prețioase. În 1781, în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti, prințul Kaunitz, cancelarul austriac, îi arată lui Ienăchiță Văcărescu „o blană de samur și o tabachere cu berleanturi ce-i dăruise grand-duca al Rusiei [= Pavel, fiul Ecaterinei a II-a]” (196, p. 60). De bună seamă, „berleant” este „numele popular al briliantului”, al diamantului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
În aceeași mare categorie se înscriu și articolele prin care se trăgeau semnale de alarmă cu privire la ascensiunea extremei drepte în Europa. Jurnaliștii germani s-au preocupat de campaniile conduse de PVV (Partidul pentru libertate) în Olanda și de FPO (Partidul austriac pentru libertate), ambele făcând campanie împotriva Europei, împotriva imigrației, islamofobe și antisemite. Acestea nu au rămas fără ecou în Austria, unde jurnaliștii, la rândul lor, menționau mobilizarea europeană împotriva FPO, campanie care, potrivit unora, nu corespundea standardelor de civilizație europene
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]