7,651 matches
-
anunțat un rămășag că cine îi va fura din grajd un cal pur-sânge arab va primi de la el o pungă cu galbeni, iar celui care va fi prins i se va tăia nasul și limba. Păcală se deghizează într-o babă cocoșată și îi îmbată pe paznici, reușind astfel să fure calul și să câștige punga cu bani. El intră ca argat la răspopit, urmând să primească ca simbrie șapte capre și un țap și să lucreze până atunci când va cânta
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
în cazul "Dochiei", un alt impediment în calea lucrărilor a fost criză mare de muncitori, care, nu rareori, se lăsau păgubași, părăsind șantierul, fiind izgoniți de vitregiile climatului alpin. "Caraimanul" s-a construit, este adevărat, mult mai greu decat Cabană Babele (2505 m), cu fonduri obținute prin organizarea de serate dansante, cu cotizațiile și donațiile membrilor C.C.R. și cu zgârcita finanțare din partea Oficiului Național de Turism. Stârnește haz și acum felul în care a fost obținută această sponsorizare: directorul ONT-ului
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
văii, la baza căreia lăsăm în dreapta poteca ce urca de-a lungul Brînei Mari a Caraimanului, spre Crucea Eroilor. După o scurtă porțiune aproape orizontală, poteca se apropie de firul superior al Văii Jepilor, în punctul de confluenta cu Viroaga Babelor ce vine dinspre V de sub creasta Babele. De aici ne îndreptăm către stînga, traversam firul și continuăm în urcuș, paralel cu viroaga, pe malul drept al acesteia (stînga cum urcăm). Ieșind pe pragul orizontal al coamei Babele-Jepi întîlnim, venind din
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
ce urca de-a lungul Brînei Mari a Caraimanului, spre Crucea Eroilor. După o scurtă porțiune aproape orizontală, poteca se apropie de firul superior al Văii Jepilor, în punctul de confluenta cu Viroaga Babelor ce vine dinspre V de sub creasta Babele. De aici ne îndreptăm către stînga, traversam firul și continuăm în urcuș, paralel cu viroaga, pe malul drept al acesteia (stînga cum urcăm). Ieșind pe pragul orizontal al coamei Babele-Jepi întîlnim, venind din stînga, drumul dinspre Piatră Arsă. Un ultim
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
urcuș, paralel cu viroaga, pe malul drept al acesteia (stînga cum urcăm). Ieșind pe pragul orizontal al coamei Babele-Jepi întîlnim, venind din stînga, drumul dinspre Piatră Arsă. Un ultim urcuș de cca 5 min ne conduce în creasta, la cabană Babele (2200 m). Traseul este periculos pe vreme nefavorabilă și iarna sau primăvară cand șiștoacele pe care le traversează mai păstrează zăpadă. De la Cabană Caraiman se urcă o porțiune scurtă spre nord-vest, apoi traseul urmează în urcuș continuu, în general domol
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
sau episodice, iar în calitate de regizor a sonorizat alte 15 filme). În România în schimb, primele experimente cu dublajul în cinematografe s-au făcut abia în anii '90. Primul film dublat difuzat în cinematografele din România a fost pelicula pentru copii Babe - Cel mai curajos porc din lume (1995), pentru care înregistrările de voce s-au făcut a Londra. Ulterior, în 1998 s-a dublat în studiourile Mediavision din București prima telenovelă mexicană, Suflet de femeie. Cu toate acestea, practica dublajului în
Dublaj () [Corola-website/Science/322069_a_323398]
-
la Academia ”Ion Andreescu” din Cluj, la început în clasa Prof. Teodor Harșia, apoi în acea a Prof. Aurel Ciupe. După absolvire este angajat ca asistent al Prof. Ciupe, calitate în care va lucra temporar și alaturi de Prof. Corneliu Baba, in București. Radu-Anton Maier reușește să ia contact nemijlocit cu arta europeană grație unei burse de studii (1965-1966) a Academiei ”Pietro Vannucci” din Perugia (Italia). Tangențele tot mai frecvente cu pictura occidentală în perioada studiilor i-au marcat, definitiv, traiectoria
Radu-Anton Maier () [Corola-website/Science/329990_a_331319]
-
de Ion Creangă. El combină tehnica filmului cu actori și desenele animate. Rolurile principale sunt interpretate de Draga Olteanu-Matei, Ion Lucian, Angela Similea, Florin Piersic, Constantin Fugașin și Virginia Mirea. Filmul începe cu prezentarea următorului rezumat: "„A fost odată o babă (Draga Olteanu-Matei) și un moșneag (Ion Lucian). Moșneagul a făcut un rămășag pe o punguță cu doi bani cu o zână bună, fermecată (Angela Similea), care era măritată cu Zmeul Zmeilor (Florin Piersic), care se lupta cu Făt-Frumos (Constantin Fugașin
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
pe acolo sunt și doi tâlhari păguboși și un muzicant, care s-a îndrăgostit de fata unui aruncător de cuțite fioros. Un moșneag intră în hanul „La șapte cocoși” și-i povestește lui Bobilică, un bărbat proaspăt însurat, că găina babei sale s-a îndrăgostit de cocoșul de tablă de pe acoperișul casei. Găina a căzut cloșcă după cocoșul de tablă și a făcut un ou din care a ieșit un cocoșel jumătate ou și jumătate tablă. Cocoșelul cântă, dansează și înghite
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
jumătate ou și jumătate tablă. Cocoșelul cântă, dansează și înghite cam tot ce găsește prin curte. Auzind povestea, Bobilică cumpără un cocoș de tablă făcut de moș. Din banii primiți moșul pune deoparte doi bănuți pentru a-i ascunde de baba sa, dar se teme că aceasta o să-i găsească pentru că nu-i pe lume o femeie mai isteață decât ea. O zână care trecea întâmplător pe acolo aude și ea povestea și pune un rămășag cu moșul pe o punguță
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
aceștia. La trecerea celor șapte zile, moșul se urcă pe casă, dar nu găsește punguța cu doi bani în pliscul cocoșului de tablă. Zâna vine și-i cere moșului punguța, dar banii nu se aflau nici la el, ci la baba care reușise să-i găsească înainte de începerea furtunii. Moșul reușește astfel să câștige rămășagul și să rămână în posesia definitivă a banilor. Filmul se încheie cu sfaturile date de zână celorlalte personaje: ea le recomandă celor doi tâlhari păguboși să
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
trabuc și brichetă, zâna cea bună se plimbă cu velocipedul [...]”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Moșul face cocoși de tablă, dintre cei care se pun pe casele oamenilor, iar găinii babei tocmai unul dintre aceștia i-a căzut cu tronc. Consecința iubirii lor va fi - logic! - jumătate ou, jumătate tablă, care va naște un cocoș jumătate tablă. Alături de el, doi tâlhari, o zână, un circar și câte alte personaje hazlii își
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
jumătate tablă. Alături de el, doi tâlhari, o zână, un circar și câte alte personaje hazlii își vor disputa punguța cu doi bani din povestea lui Creangă. Cadrul fantastic al acestei „fantezii muzical-umoristice”, combinație dintre „Punguța cu doi bani” și „Fata babei și a moșneagului”, e susținut prin îmbinarea filmului de animație cu cel jucat și cântat. Din păcate, textele lui Creangă rămân doar pretext în incoerența unei succesiuni de „numere” atractive. Pr. 2, secț. copii Chicago.”" "Rămășagul" a fost distins cu
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
serie de biserici creștine. Banii necesari întreținerii personalului moscheilor, a moscheilor, dar și a bisericilor erau primiți direct de la statul otoman sau prin donații ale credincioșilor. În afară de Islamul Sunnit, în Ungaria au apărut comunitățile dervișilor, aleviților mevlevilor. Faimoasa mănăstire Gül Baba din Budin (Buda), în care viețuiau în jur de 60 de derviși, aparținea ordinului "bektasi". Mănăstirea era amplasată în apropierea cazărmii ienicerilor și a fost construită de cel de-al treilea "begler bey" (guvernator) al Budinului (Buda). Mausoleul lui Gül
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
din Budin (Buda), în care viețuiau în jur de 60 de derviși, aparținea ordinului "bektasi". Mănăstirea era amplasată în apropierea cazărmii ienicerilor și a fost construită de cel de-al treilea "begler bey" (guvernator) al Budinului (Buda). Mausoleul lui Gül Baba din Budapesta este un loc de pelerinaj pentru musulmani până în zilele noastre. O altă mănăstirea faimoasă a fost aceea a dervișilor "halveti". Construită la 1576 în apropierea mausoleului lui Süleyman I Magnificul (1520-1566) în Sigetvar (Szigetvár), această mănăstirea a devenit
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
sau Babin Iar (în ucraineană "Бабин Яр", în rusă "Бабий Яр" transliterat "Defileul babei") era o râpă pe teritoriul orașului Kiev, capitala Ucrainei, aflată în trecut în afara orașului. Ea se întindea pe o lungime de 2,5km, având o adâncime între 10-50 m În prezent, parcul memorial „Babin Iar” se află în nord-vestul Kievului
Babi Iar () [Corola-website/Science/327021_a_328350]
-
sabotaj, persoane care au încălcat starea de asediu, etc. Râpa Babi Iar e menționată prima dată documentar în anul 1401 în legătură cu vânzarea locului de către o cârciumăreasă, unei mânăstiri dominicane. În cursul veacurilor ce au urmat, locul, numit uneori și Șalena Baba sau Bisova Baba, a slujit unor tabere militare, precum și unor cimitire. În 1869 a fost deschis în apropiere de Babi Iar tabăra militară de vară Sârețki. Ea a fost inzestrată în anul 1895 și cu o capelă de divizie, care
Babi Iar () [Corola-website/Science/327021_a_328350]
-
au încălcat starea de asediu, etc. Râpa Babi Iar e menționată prima dată documentar în anul 1401 în legătură cu vânzarea locului de către o cârciumăreasă, unei mânăstiri dominicane. În cursul veacurilor ce au urmat, locul, numit uneori și Șalena Baba sau Bisova Baba, a slujit unor tabere militare, precum și unor cimitire. În 1869 a fost deschis în apropiere de Babi Iar tabăra militară de vară Sârețki. Ea a fost inzestrată în anul 1895 și cu o capelă de divizie, care a fost dărâmată
Babi Iar () [Corola-website/Science/327021_a_328350]
-
cheiuri, lacuri ("Lacul Zătonul Mare", "Lacul Zătonul Mic"), peșteri (Peșteră Ponoarele); cu păduri, pajiști și fânețe. În perimetrul parcului natural sunt incluse mai multe arii naturale protejate, printre care: Complexul carstic de la Ponoarele, Pădurea de liliac Ponoarele, Cheile Coșuștei, Cornetul Babelor și Cerboanei, Cornetul Băltii, Cheile Topolniței și Peșteră Topolniței, Cornetul Văii și Valea Mănăstirii, Izvorul și stâncăriile de la Camăna, Pereții calcaroși de la Izvoarele Coșuștei și Peșteră Epuran. Parcul se suprapune sitului de importanță comunitară - "Platoul Mehedinți" și dispune de zece
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
ani, povestea unui tînăr, care purta un costum ciudat ce semăna cu o piele de porc... După o sută de ani, Ion Popescu Gopo a realizat filmul... ”". Odată ca niciodată trăiau într-un sat un moșneag (Mircea Bogdan) și o babă (Eugenia Popovici). Amândoi erau bătrâni: moșul avea o sută de ani și baba nouăzeci. Ei erau posomorâți că nu aveau copii, iar într-una din zile baba i-a spus moșneagului ca a doua zi, odată cu răsăritul soarelui, să se
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
piele de porc... După o sută de ani, Ion Popescu Gopo a realizat filmul... ”". Odată ca niciodată trăiau într-un sat un moșneag (Mircea Bogdan) și o babă (Eugenia Popovici). Amândoi erau bătrâni: moșul avea o sută de ani și baba nouăzeci. Ei erau posomorâți că nu aveau copii, iar într-una din zile baba i-a spus moșneagului ca a doua zi, odată cu răsăritul soarelui, să se ducă încotro o vedea cu ochii și prima ființă (om sau orice jivină
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
Odată ca niciodată trăiau într-un sat un moșneag (Mircea Bogdan) și o babă (Eugenia Popovici). Amândoi erau bătrâni: moșul avea o sută de ani și baba nouăzeci. Ei erau posomorâți că nu aveau copii, iar într-una din zile baba i-a spus moșneagului ca a doua zi, odată cu răsăritul soarelui, să se ducă încotro o vedea cu ochii și prima ființă (om sau orice jivină) pe care o va întâlni în cale să o pună în traistă și o
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
cu OZN-ul. Un extraterestru mai mic a rămas în urmă, iar moșul l-a luat cu el și l-a adus acasă, confundându-l cu un purcel și crezând că OZN-ul era o scroafă. Îngrijit de moș și babă, micul extraterestru (Marian Stanciu) a crescut într-un an cât alții în șapte. Într-una din zile, împăratul (Dan Ionescu) a dat de știre, prin crainicii săi, că oricine ar construi un pod de aur de la casa lui și până la
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
cu torțe aprinse. Torțele sunt unite între ele, iar flacăra rezultată duce la construirea podului și la transformarea bordeiului într-un palat. A doua zi dimineața, văzând minunea săvârșită, împăratul își trimite fata (Diana Lupescu) la palatul moșului și a babei. În fiecare noapte, extraterestrul își dă jos combinezonul și se tranformă într-un prinț frumos. El spune că-i dintr-o altă lume și nu-și scoate echipamentul pentru că cerul Pământului este poluat. La sfatul mamei sale (Ana Maria Popescu
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
costumul de extraterestru. Trezit de fum, prințul își vede hainele arzând și-i spune prințesei că l-a pierdut și să-l caute la Mănăstirea de Ceară. OZN-ul sosește și îl ia cu el, iar palatul moșului și a babei se transformă din nou în bordei și podul de aur dispare. Fata pornește în căutarea prințului, străbătând munți, păduri și mări. Pe drum i se alătură cioroiul Cicy, care cântă în versuri. Cei doi încep să zboare în înaltul cerului
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]