7,937 matches
-
categoria surselor importante pentru studiile despre impactul social al violenței în filme, știrilor sau jocurilor pe calculator. Importanța culturală a cinematografiei a devenit alta după inventarea televiziunii, deși tehnologia ca atare nu a cunoscut modificări semnificative pentru că în perioada preteleviziunii, cinematograful a dezvoltat o întreagă varietate de manifestări știri, documentare, desene animate, filme artistice de lung metraj care au fost monopolizate mai târziu de televiziune. Aceste observații arată că dimensiunea semiotică, tehnologică și culturală poate influența potențialul narativ al medialității în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
antropologice și își pe-trece timpul la Biblioteca națională pentru a pregăti cartea care va apărea în 1951, L'homme et la Mort (Omul și Moartea). Pasiunea lui pentru ci-nema îl determină să scrie Le cinéma ou l'homme imaginaire (Cinematograful sau omul imaginar) (1956) și Les Stars (Starurile) (1957). Urmează apoi Autocritique (Autocritică) (1959): Morin povestește cum a ajuns să respingă comunismul în 1951. Se opune structuralismului care, după el, "elimină omul, problematica istorică și pe cea a subiectului". Îi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
maiștri 10 instituții de învățământ superior. Cultură, artă, turism Sub aspectul potențialului turistic, județul Iași se caracterizează prin predominarea fondului turistic istoric-cultural asupra fondului turistic natural. Rețeaua instituțiilor de cultură și artă din orașul Iași cuprinde 10 case memoriale, 5 cinematografe, 5 case de cultură, 2 teatre, 2 muzee și un complex muzeal, 10 biblioteci cu 16 filiale, o filarmonică, 60 biserici și mânăstiri. Se spune despre Iași că este un adevărat muzeu în aer liber al României, aici regăsindu se
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Plop (Populus pyramidalis var. boleana) 1 exemplar de 60 ani, strada Lascăr Catargi nr. 18 Mesteacăn (Betula pendula) 1 exemplar de 45 ani, strada Vasile Alecsandri, lângă centrala termică 1 exemplar de 40 ani, strada Piața Unirii nr. 5, în fața cinematografului „Victoria” Molid (Picea abies) 2 exemplare de 85 ani, strada Călărași nr. 27 1 exemplar de 80 ani, strada Sulfinei nr. 16 Molid argintiu (Picea pungens „argentea”) 4 exemplare de 85 ani, Bd. Carol I, Parcul Expoziției 4 exemplare de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
artistic și România literară. Romanul răspundea unei cerințe de adaptare a prozei românești la relațiile de viață impuse de societatea modernă. "Omul și femeia de azi - spune G. Călinescu în România literară (1932) - trăiesc în orașul concret cu baruri, teatre, cinematografe și cafenele, cu case de mode și bazinuri de înot ă...î; tinerimea își concretizează sentimentalitatea nu în Romeo și Julieta ci în Ramon Novarro și Greta Garbo." Romancierul trebuie, în consecință, să îmbrace smokingul și costumul de baie, să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rar... Ninge grozav pe câmp la abator... * Eu nu mă mai duc azi acasă - Potop e-napoi și-nainte, Te uită cum ninge decembre... Afară ninge prăpădind, Ninge secular... * Ninge grandios în orașul vast cum nu mai este, Ning la cinematografe grave drame sociale, Pe când vântul hohotește-n bulevarde glaciale.. * Ningea bogat, și trist ningea... Penetrația umezelii pestetot, atmosfera cețoasă care înăbușe, crâșmele umede, murdare, zidurile vechi ce se dărâmă, pereții uzi și frigul, un mort evreiesc pe ploaie, o fată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sceptic în ce privește rostul articolului analitic. A scris totuși câteva eseuri (Eminescu, I. Barbu, Al. Macedonski) într-un spirit de înaltă cultură, preferând personalității prea subliniate considerațiile sistematice. D. I. SUCHIANU Un amator care dizertează inteligent și volubil despre toate (amor, tinerețe, cinematograf, prostie, moarte) este D. I. Suchianu. POMPILIU CONSTANTINESCU După G. Ibrăileanu și E. Lovinescu, controlul critic a trecut la o nouă echipă, în care cei mai însemnați în ordine de vârstă sunt Pompiliu Constantinescu și Șerban Cioculescu. Cel dintâi s-a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din fereastră, Acord familiar. În ultima nu se petrece aproape nimic. Ilie Bocăneț, funcționar la prefectură, țară-lungă, vorbind în pilde și dorind acord familiar, se sfădește interminabil cu numeroasa-i familie dacă trebuie sau nu să meargă in corpore la cinematograf. În cele din urmă cad de acord ca Bocăneț să citească acasă doar programul filmului. Piese fără răsunet deosebit au dat Al. Kirițescu, Valeriu Mardare, Mircea Ștefănescu. Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu, icoană dramatică a mahalalei, se mai reprezintă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca o extensie și o radicalizare a teoriei reproducerii mecanice a lui Walter Benjamin"459, care dezvoltă un număr de consecințe sociale și ontologice ale intruziunii crescânde a mijloacelor tehnice în societate (în special în domeniul artei, unde exemplul fotografiei, cinematografului sau dadaismului sunt relevante). Benjamin observă că, deși în principiu, orice operă de artă poate fi reproductibilă, de abia în jurul anului 1990 tehnicile de reproducere au ajuns la un nivel care "le permitea nu numai să fie aplicate la toate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este desemnat drept "democratizarea artei", precum și transformarea unui obiect în actualitate. Obiectul astfel reprodus este desprins de tradiție și lansat într-un raport complex al maselor cu arta, respectiv cu consumul. Așa cum omul contemporan consideră mai "reală" imaginea oferită de cinematograf decât aceea oferită de pictor 461, deși mijoacele tehnice utilizate în producerea unui film sunt infinit mai complexe în raport cu mijloacele folosite de către un pictor, iar gradul lor de intruziune și de modificare a realității este semnificativ, la fel este schimbarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în America o posibilă oglindă a Europei, care să reveleze noi trăsături ale sale, ceea ce este important este aplicarea teoriei simulacrului acestui "obiect" particular care este America. Aceasta nu este doar un deșert uriaș, o "gigantică hologramă" sau un imens cinematograf, ci este și simulacrul perfect, dar care poate fi perceput astfel doar de către un european, deoarece americanii nu posedă limbajul simulării, ci sunt doar "configurarea perfectă a acestuia" sau chiar modelul său. Astfel, Baudrillard respinge interpretarea banală în termenii visului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să se privească mai des în oglindă, și chiar "cu oarecare plăcere", văzând că era totuși o "femeie împlinită și destul de rotundă", care ar putea să stârnească și dorința bărbaților. Cu gândul la o aventură neașteptată, merge mai întâi la cinematograf 69 (mediu promiscuu, unde gesturile mai îndrăznețe sunt protejate de întuneric), dar experiența mult așteptată se soldează cu un lamentabil eșec. Din teama de a nu greși iar, își verifică totuși farmecele de femeie seducătoare pe bietul Poslușnicu, în ochii
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
s-au dus la praznicul dracului". 68 Potrivit celor mai avizați exegeți (ca Michael R. Booth ș.a.), în melodramă nelegiuitul e reperabil scenic prin mustața pe care o poartă element vizual menit să codifice distribuția "triunghiulară" a personajelor. 69 Frecventarea cinematografului reprezintă un simptom caracteristic stilului de viață modern, sugerând emanciparea femeii. La fel, practicarea sportului mai cu seamă tenisul și patinajul sugerează, în romanele lovinesciene, manifestarea libertății sexuale a femeii, care începe să-și exhibe, dezinvolt, corpul în public. Nu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pe locul dumneavoastră până se termină mișcarea seismică. * în metrou, păstrați-vă calmul și ascultați recomandările personalului trenului; dacă trenul s-a oprit între stații nu părăsiți vagoanele. * Dacă vă aflați într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf etc.), nu alergați spre ieșire, îmbulzeala va produce victime mai multe decât cutremurul. Stați calm și liniștiți-vă vecinii. Ce trebuie să faceți după un cutremur puternic * Nu plecați imediat din spațiul în care vă aflați. Acordați mai întâi primul
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
, publicație apărută la București, bilunar, de la 10 februarie 1935 până la 9 noiembrie 1939, având subtitlul „Revistă ilustrată de cinematograf”. Directori: B. Cehan, ulterior George Val (1939). Colaborează Al. Robot, C. Bogoe, Paul B. Marian, Petre Boldur, Traian Popescu, Jack Berariu (semnatarul unui interviu cu Dina Cocea și George Timică) ș.a. Rubrici: „Critica premierelor bucureștene”, „Critica premierelor din străinătate”, „Jurnal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290002_a_291331]
-
B. Marian, Petre Boldur, Traian Popescu, Jack Berariu (semnatarul unui interviu cu Dina Cocea și George Timică) ș.a. Rubrici: „Critica premierelor bucureștene”, „Critica premierelor din străinătate”, „Jurnal de actualități”, „Comentariile chenzinei”, „Revista revistelor”. La ancheta „Scriitorii noștri, actorii noștri și cinematograful” răspund E. Lovinescu, Ion Minulescu, Emanoil Bucuța, Camil Petrescu, Anton Holban, N. Davidescu, Claudia Millian, Horia Oprescu, George Vraca, Lilly Popovici. Unele numere sunt rezervate aproape exclusiv reclamelor. S. are o ilustrație bogată și de bună calitate. M. V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290002_a_291331]
-
referință pentru Valencia este Orașul Artei și Științei (Ciutat de les Arts i les Ciències), un complex muzeal, cultural și arhitectural futuristic, ce include mai multe edificii între care: un muzeu al științei, o clădire a operei și artei, un cinematograf 3D, un parc oceanografic incluzând un acvariu considerat a fi cel mai mare din Europa și alte structuri. De la construcția sa, acest complex este punctul de atracție turistică cel mai solicitat în Valencia. Un șir lung de alte obiective turistice
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
1958, cu o înălțime de 102m, format din 9 sfere legate între ele, cu diametrul de 18m fiecare, reprezentând un atom de fier mărit de 165 miliarde de ori. În parc se găsesc numeroase alte atracții pentru turiști: Kinepolis (un cinematograf impresionant); Parcul Acvatic Océade; un Planetariu; Parcul Mini-Europa - un parc foarte interesant, deschis în 1989, găzduind modele în miniatură (la scara 1:25) ale unor clădiri importante din Europa (cca.350 de clădiri din 80 de orașe europene). Și o
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
C.(bolșevic) al U.R.S.S.” ale cărei 12 capitole sunt amplu comentate de N. Tertulian, Bogdan, L.Tismăneanu, Petre Grossu, Eugen Rodan, ș.a. Dacă și În anii precedenți revista găzduia, număr de număr, aspecte din lumea teatrului, a muzicii, a cinematografului, din acest an ponderea este mult mai mare. În rest, pulverizate, aspecte literare: mai rar decât În anii precedenți 45, poezii 46, reportaje, proză deloc, dramaturgie 47 foarte rar și câte una-două cronici literare, note sau comentarii de N. Moraru
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de 600 litri pe minut”, o scară metalică și patru extinctoare marca „Pompier”. În rest, datorită fondurilor bugetare insuficiente, s-a continuat practica „peticirii” vechilor sacale. Tot în septembrie 1926, printr-o ordonanță emisă de consiliul comunal, „toți hotelierii, antreprenorii cinematografelor Lux și Clasic, antreprenorul varieteului Bolta Rece, proprietarii depozitelor de cherestea, petrol, benzină - B. Blum, Marcu Istel, T. David, A. Sechter, M. Braebart, M. Brill, A. Abramovici - sau spirt - S. Mendelovici, M. Naftalis -, precum și proprietarii de farmacii - M. Golișteanu, Marin
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mare parte a timpului în Bacău, în calitate de comandant al Armatei a II-a; începând cu anul 1917, la inițiativa Clotildei Averescu, în oraș a funcționat un orfelinat pentru „fetele rămase fără părinți”; soția generalului a mai înființat în Bacău un cinematograf și, ulterior, o școală de menaj pentru fetele orfane. Implicarea Clotildei Averescu în campania de obținere de fonduri pentru ajutorarea sinistraților din Bacău a fost totală. Modul în care s-a derulat această campanie ar putea să trezească invidia chiar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
decoruri moderne, completarea mobilierului existent, perfecționarea sistemelor de încălzire și iluminat”. Pe lângă acestea, din dorința de a oferi Bacăului „o extindere artistică mai mare”, antreprenorii propuneau și construirea unei „grădini de vară, unde să se poată juca și teatru și cinematograf, în condiții superioare celor existente”. Terenul vizat (aproximativ o mie de metri pătrați) era situat în strada Bacău Piatra, locul fiind, de regulă, închiriat trupelor de circ ce susțineau reprezentații în oraș. Deși oferta antreprenorilor bucureșteni era mai mult decât
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
reprezentații în oraș. Deși oferta antreprenorilor bucureșteni era mai mult decât tentantă, în final, a fost preferată Clotilda Averescu. Astfel, prin intermediul managementului Societății pentru Ocrotirea Tinerelor Fete, sala a căpătat o destinație mai puțin aleasă, aici urmând să funcționeze un cinematograf. Totuși, pe baza unor stipulații contractuale, sala Ateneului a putut găzdui și numeroase spectacole de teatru. Din numeroasele reprezentații susținute aici de Teatrul Național din București ne-au reținut atenția cea de la sfârșitul lunii octombrie 1926 - atunci când „celebra artistă Maria
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de la vizionarea, la Paris, a celebrului film „Ieșirea muncitorilor de la Uzinele Lumiére” - primul spectacol din vechiul Regat a avut loc pe 27 mai 1896, atunci când, în saloanele ziarului bucureștean L’Indépendance roumaine, a fost proiectată pelicula „Sosirea trenului în gară”-, cinematograful „a devenit, într-un interval relativ scurt, o <<distracție populară>>, accesibilă nu numai prin conținut, ci și prin preț”. Beneficiind de o popularitate superioară celorlalte arte, în special în orașele muncitorești, arta cinematografică a avut un succes asigurat și datorită
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
antreprenoriale desfășurate în sala Ateneului comunal, sau chiar cu ocazia manifestărilor prilejuite de organizarea târgurilor și iarmaroacelor periodice, acest eveniment să se fi produs înainte de anul 1904. Spre deosebire de perioada anterioară primei conflagrații mondiale, când în oraș nu a funcționat niciun cinematograf permanent, Bacăul anilor ’20 a avut trei astfel de așezăminte - cinematografele „Clasic”, „Lux” și „Victoria”. Prezența lor ne sugerează nevoia de destindere a locuitorilor, inerentă după patru ani și jumătate de război. De altfel, și în acest domeniu, comediile au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]