7,741 matches
-
fără a afecta structura celorlalte niveluri, este întâlnită sub numele de autonomia datelor stocate în baza de date, prezentă sub două forme: autonomia fizică, adică posibilitatea modificării structurii bazei de date la nivel intern, fără a fi necesară schimbarea structurii conceptuale și refacerea programelor de prelucrare a datelor. Asemenea modificări sunt necesare pentru ameliorarea performanțelor de lucru (viteză de acces, mărimea fișierelor etc.). Autonomia fizică este cea care asigură și portabilitatea bazei de date de pe un sistem de calcul pe altul
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de prelucrare a datelor. Asemenea modificări sunt necesare pentru ameliorarea performanțelor de lucru (viteză de acces, mărimea fișierelor etc.). Autonomia fizică este cea care asigură și portabilitatea bazei de date de pe un sistem de calcul pe altul, fără modificarea schemei conceptuale și a programelor; autonomia logică se referă la faptul că modificarea schemei conceptuale a bazei de date nu necesită și refacerea programelor de prelucrare, autonomie mai greu de realizat datorită dependenței programelor de structura logică a datelor. Practic, baza de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
viteză de acces, mărimea fișierelor etc.). Autonomia fizică este cea care asigură și portabilitatea bazei de date de pe un sistem de calcul pe altul, fără modificarea schemei conceptuale și a programelor; autonomia logică se referă la faptul că modificarea schemei conceptuale a bazei de date nu necesită și refacerea programelor de prelucrare, autonomie mai greu de realizat datorită dependenței programelor de structura logică a datelor. Practic, baza de date elimină sau reduce dezavantajele organizării în fișiere: un grad redus de redundanță
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
un program de aplicații sau interactiv prin intermediul ecranului; limbajul de definire/descriere a datelor (LDD), care permite traducerea (prin compilare sau interpretare, după caz) și descrierea naturii datelor și a legăturilor lor logice fie la nivelul global (sub forma schemei conceptuale), fie la nivelul specific fiecărei aplicații (sub forma schemei externe sau sub-schemei); limbajul de manipulare a datelor (LMD), care permite gestionarea și actualizarea datelor dintr-o bază de date; utilitare de întreținere a bazei de date, care permit gestionarea de către
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
handicapuri sau o slabă adaptare la echipamentele folosite sau mijloacele puse la dispoziție. Fiabilitatea sau siguranța serviciului îmbracă forme aparte și foarte diverse, de la livrarea serviciului complet, până la respectarea duratelor de așteptare garantate, corectitudinea și precizia tuturor operațiunilor. Un model conceptual prezentat în revista Tribuna Calității din 1999 a colectivului de autori, condus de inginerul V. Antonescu, este prezentat în figura. Rezultat al revoluției tehnico-științifice contemporane, informatica reprezintă semnificații aparte pentru întreaga lume. Abordarea lumii prin trei elemente definitorii: materie, energie
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
respectiv inovare (crearea de cunoștințe noi), învățare (asimilarea de cunoștințe noi) și interactivitate partenerială, referitoare la cunoaștere. Scopul prezentului studiu, reflectat și în structura sa, constă în: a prezenta sintetic principalele caracteristici ale organizațiilor bazate pe cunoaștere, atât pe coordonate conceptuale, cât și în contextul internațional actual; a pune în evidență relevanța, pentru România, a conceptului de organizație bazată pe cunoaștere și căi concrete pentru operaționalizarea lui. Conceptul de organizație bazată pe cunoaștere își are originile în anii 1984-1988 și a
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
o accepțiune extinsă față de cea din informatică. Pentru organizații, baza de cunoștințe se referă integrator atât la dimensiunea personalizată a cunoașterii, prezentă la purtători umani (indivizi și grupuri), cât și la dimensiunea ei artificială, prezentă în sistemele informatice inteligente. Structura conceptuală a bazei de cunoștințe a organizației este redată schematic în figura următoare. Astfel concepută, baza de cunoștințe prezintă atributele unei memorii organizaționale extinse, menită să susțină cognitiv proiecte autonome specifice și să beneficieze cumulativ de rezultatele lor. Mizele strategice enunțate
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
astfel, irelevantă; actul managerial se concentrează pe probleme de elaborare de viziune strategică și de facilitare a acțiunii coordonate a unor actori competenți și cooperanți, care se auto-responsabilizează, inclusiv sub aspect decizional. Managerul devine mai mult un purtător de responsabilitate conceptuală (proiectare de „arhitecturi” de sisteme și procese, validare de soluții, ratificare de propuneri), decât de putere administrativă; gama rolurilor lui se îmbogățește cu cele de facilitator, mentor, moderator sau promotor. Exercitarea unor asemenea roluri necesită înzestrarea actorilor implicați cu tipuri
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
civilizația se va revela ca abilitate și disponibilitate a membrilor lor de a conlucra în mod transparent și echitabil; − centrarea comportamentelor individuale și colective pe valorile spiritului de comunitate a profesioniștilor, ale recunoașterii dreptului la identitate intelectuală și primatului pertinenței conceptuale ca sursă de influență în organizație. Planul intervenției manageriale: − asimilarea și extinderea practicilor manageriale de generație avansată, inclusiv a celor specifice managementului cunoașterii; − adoptarea, de către factorii de conducere, a stilului de intervenție non-directiv, orientat către facilitarea și articularea acțiunii profesioniștilor
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
angajare strategică și ingeniozitate managerială în îmbinarea facilităților informatice de asistare inteligentă cu practici organizaționale consolidate, referitoare la inovare, învățare și interactivitate partenerială. Organizațiile bazate pe cunoaștere sunt susceptibile ca, în virtutea culturii lor specifice, să promoveze în societate valoarea pertinenței conceptuale ca sursă de influență, precum și o etică a legitimității responsabile în comportamentele și relațiile actorilor sociali. Noțiunile de cunoaștere, cunoștințele reprezintă termen la modă în prezent. Este utilizat, împreună cu managementul bazat pe cunoștințe, cu o frecvență deosebită, în dorința de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
antrenează, apoi, numai intervenții de tip discreționar, această intervenție inițială poate fi numită mesaj de semnalizare. Desigur că un analist mai meticulos ar putea extrage de aici o multitudine de alte clasificări care pot fi interesante din punct de vedere conceptual, metodologic și chiar instrumental dar, pentru scopurile acestui paragraf, considerăm că este suficient ceea ce am stabilit deja. În al patrulea rând, cu cât o PPA este mai elaborată (atât sub aspect conceptual cât și sub aspect metodologic sau instrumental) cu
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
care pot fi interesante din punct de vedere conceptual, metodologic și chiar instrumental dar, pentru scopurile acestui paragraf, considerăm că este suficient ceea ce am stabilit deja. În al patrulea rând, cu cât o PPA este mai elaborată (atât sub aspect conceptual cât și sub aspect metodologic sau instrumental) cu atât predomină discursurile de ajustare poli-tipice iar acestea sunt cu atât mai complexe. În stadiile de dezvoltare mai puțin evoluată a politicilor publice de ajustare, acesta este cazul tipic (nu luăm în
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
să poată funcționa într-o modalitate discreționară sau într-una non-discreționară. Această abordare ni se pare, pe de o parte, mai accesibilă din punct de vedere metodologic iar, pe de altă parte, mai relevantă din punct de vedere teoretic și conceptual. a. Particularitățile politicii fiscale Prin politica fiscală, ca politică guvernamentală de ajustare, vom înțelege ansamblul de norme, instituții și proceduri care sunt menite să gestioneze, din perspectiva autorității publice, echilibrul macroeconomic în economia reală, prin controlul traiectoriilor ratelor de impozitare
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
suplimentare pot apărea la o politică guvernamentală sustenabilă și care este logica acestei activități generative post factum (adică după ce politica guvernamentală originară a verificat condițiile de suficiență pe care le-am prezentat. În opinia noastră (și luând în considerare precizările conceptuale de până acum), odată ce o politică guvernamentală devine sustenabilă (prin verificarea predicatelor de suficiență din mulțimea MCS) ea dezvoltă un număr de patru alte predicate moleculare (compuse), din predicatele de suficiență. Aceste predicate noi (elemente ale mulțimii MPN) sunt stabilitatea
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
său cel mai sigur se aplică la prelevarea episodicului, segmentului. Când trece la judecăți globale, cade nu o dată în suprainterpretare sau în alte tipuri de falsificare evaluativă. O cauză ar fi slaba apetență, chiar o anumită mefiență față de teorie și conceptual. Articolele oarecum teoretice sunt plate și, până la urmă, vânează tot accidentalul. Cecitatea conceptuală („critica în genere, cronica literară îndeosebi, când devine - chiar pentru scurtă vreme și fragmentar - ancilla, serva fidelă a modelor filosofice și de tot felul, nu mai vede
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
judecăți globale, cade nu o dată în suprainterpretare sau în alte tipuri de falsificare evaluativă. O cauză ar fi slaba apetență, chiar o anumită mefiență față de teorie și conceptual. Articolele oarecum teoretice sunt plate și, până la urmă, vânează tot accidentalul. Cecitatea conceptuală („critica în genere, cronica literară îndeosebi, când devine - chiar pentru scurtă vreme și fragmentar - ancilla, serva fidelă a modelor filosofice și de tot felul, nu mai vede la doi pași”) e în fond o chestiune asumată, căci R. se dovedește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
analiză. Exemplu: Identificarea structurii unui câmp social prin analiza de rețea 73 Capitolul 4 Analiza factorială 79 Ce este analiza factorială? 79 Logica analizei factoriale 83 Modele factoriale și structuri de covarianță 90 Realizarea unei analize factoriale 98 Definirea problemei conceptuale 98 Matricea de corelație 99 Extragerea factorilor 101 Rotația factorilor 108 Interpretarea factorilor 111 Scoruri factoriale, scale factoriale și variabile surogat 113 Validarea analizei factoriale 115 Procedura Factor în SPSS 10.1 117 Exemplu: Percepția corupției în România 118 Capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
10.1, pentru obținerea unei analize care utilizează tehnica respectivă. De asemenea, fiecare capitol conține un exemplu complet de analiză, bazat în principal pe aplicarea tehnicii statistice respective. Exemplele pleacă de la o problemă de cercetare, pentru care se conturează cadrul conceptual și pașii de analiză, se explică oportunitatea și necesitatea folosirii unei anumite tehnici de analiză, se realizează analiza datelor folosind tehnica respectivă și se interpretează rezultatele. De asemenea, se folosesc tehnici de analiză complementare sau alternative, care produc propriile rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Kuhn aseamănă modul de a face știință normală cu rezolvarea de puzzles: „A rezolva o problemă de cercetare normală înseamnă a obține anticipatul într-un chip nou și, pentru aceasta, trebuie rezolvate tot felul de puzzles complexe, de natură instrumentală, conceptuală și matematică”3. Obiectul cercetării în științele naturale este ca o imagine perfect determinată, pe care cercetătorul trebuie să o reconstruiască, identificând piesele din care este alcătuită și felul în care se îmbină. Iar acest lucru se întâmplă atâta timp cât instrumentele
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
spuse mai sus în două principii practice: principiul adecvării și principiul simplității. Două principii practicetc " Două principii practice" Principiul adecvăriitc "Principiul adecvării" Principiul adecvării se referă, pe de o parte, la modul în care sociologul își determină și elaborează cadrul conceptual pentru o problemă sau temă de studiu clar formulată, iar pe de altă parte, la strategia metodologică folosită în cercetarea ei1. Sociologii și cercetătorii din științele sociale sunt adesea tentați să înglobeze cumva tot ceea ce s-a scris pe tema
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
asumat presupoziția respectivă. Tilly propune în locul conceptelor și metodologiilor lor datate (și dăunătoare) unele noi, adecvate atât temelor sale, cât și perspectivei alternative pe care și-o asumă. Prescripțiile pe care le oferă își au originea în insatisfacția față de aparatul conceptual moștenit din sociologia secolului al XIX-lea, atunci când este aplicat temei sale de studiu - mișcări sociale și revoluții -, șisunt fundamentate pe studiul istoric concret. Tilly trece către perspectiva relațională, vorbind despre „relații sociale multiple, localizate sau la scară mondială”, interacțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
selecția operată de propriile scheme de percepție și conceptualizare, ele dându-i o înțelegere și interpretare a celor pe care le observă și care îi ghidează activitatea de înregistrare a informației. Orice observație și investigație empirică se bazează pe presupuneri conceptuale, pe presupuneri asupra sensului, semnificației, înțelesului celor observate. Ca atare, ceea ce vede și înregistrează un observator diferă, în mai mare sau mai mică măsură, de ceea ce vede și înregistrează un alt observator care se uită la același lucru. Acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
văzut, de: a) schemele mentale și perceptuale ale observatorului, care dau o interpretare particulară realității pe care o observă; b) modelul teoretic al fenomenului pe care îl studiază și care produce automat un decupaj în informația furnizată de observație, cadrul conceptual pe care îl folosește, înțelesul termenilor și variabilelor pe care le urmărește; c) instrumentele conceptuale sau fizice pe care le folosește pentru a înregistra informația. O dată înțelese aceste lucruri, definiția pe care am enunțat-o mai sus capătă conținut. Acea
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
pe care o observă; b) modelul teoretic al fenomenului pe care îl studiază și care produce automat un decupaj în informația furnizată de observație, cadrul conceptual pe care îl folosește, înțelesul termenilor și variabilelor pe care le urmărește; c) instrumentele conceptuale sau fizice pe care le folosește pentru a înregistra informația. O dată înțelese aceste lucruri, definiția pe care am enunțat-o mai sus capătă conținut. Acea parte a informației reținută de cercetător și folosită în analiza sa poartă numele de date
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
este interesat de problemele vârstei a treia și că pentru acesta vârsta a treia este pur și simplu un concept biologic (în realitatea lui, bătrânețea este dată de vârsta biologică). Drept urmare, problematica pe care o va studia (modelul teoretic și conceptual pe baza căruia își organizează cercetarea) este determinată de acest mod de a vedea lucrurile. Bătrânețea biologică aduce neajunsuri de sănătate, de relaționare (de pildă, interacțiunea este limitată de mobilitatea scăzută, de probleme cu auzul, chiar și de faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]