10,570 matches
-
mult mai departe: În viziunea clasică, atunci când apare o contradicție într-un raționament, acesta este un semn de eroare. Trebuie să mergem înapoi și să începem un alt raționament. Or, în viziunea complexă, atunci când se ajunge pe căi empirico-raționale la contradicții, aceasta semnifică nu o eroare ci atingerea unui strat profund al realității care, tocmai pentru că este profund, nu poate fi tradus în logica noastră"870. Departe de a mai fi un semn de eroare și falsitate, apariția contradicției (a antinomiei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
empirico-raționale la contradicții, aceasta semnifică nu o eroare ci atingerea unui strat profund al realității care, tocmai pentru că este profund, nu poate fi tradus în logica noastră"870. Departe de a mai fi un semn de eroare și falsitate, apariția contradicției (a antinomiei, a paradoxului) este, în viziunea complexității, mai curând un indiciu al adevărului, reprezintă "dezvăluirea necunoscutului în cunoscut, irupția unei dimensiuni ascunse, emergența unei realități mai bogate și relevă în același timp limitele logicii și complexitatea realului"871. Recunoaștem
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
irupția unei dimensiuni ascunse, emergența unei realități mai bogate și relevă în același timp limitele logicii și complexitatea realului"871. Recunoaștem aici idei pe care Lucian Blaga le prefigura cu cincizeci de ani înainte. Insuficiența logicii formale de a gestiona contradicțiile apărute în câmpul cunoașterii este dovedită, susține Morin, de eșecul în fața paradoxului mincinosului, care releva un gripaj în funcționarea logicii. Acest paradox și toate cele asemănătoare lui și-au găsit o anume rezolvare doar prin teoria tipurilor logice formulată de către
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
paradoxal, orice limitare a cunoașterii deschide căi noi ale acesteia. Aici, Morin vede debutul ideii complexe de progres al cunoașterii, "care se efectuează nu prin reformulare și disoluție, ci prin recunoașterea și înfruntarea indecidabilului sau misterului"875. În această perspectivă, contradicția și incertitudinea se pot transforma în favoarea complexității. Logica clasică se articulează perfect pe ceea ce este izolabil, segmentar, parcelar, determinist, mecanic. Edgar Morin vede în aceasta semnul că ea corespunde mai degrabă unor nevoi practice, utilitare, instrumentale sau manipulatorii, decât nevoii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acest sens, Edgar Morin formulează "dublul principiu al complexității logice a realului și complexității reale a logicii": "Complexitatea logică a realului (...) semnifică faptul că orice încercare de a sesiza non-mutilant sau non-manipulator realul duce la apariția de incertitudini, ambiguități, paradoxuri, contradicții (relații în același timp logic complemetare și antagoniste între termeni sau enunțuri). Complexitatea reală a logicii semnifică faptul că orice logică ce exclude ambiguitatea, alungă incertitudinea, expulzează contradicția este insuficientă și că ne trebuie o logică suplă sau slabă în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sesiza non-mutilant sau non-manipulator realul duce la apariția de incertitudini, ambiguități, paradoxuri, contradicții (relații în același timp logic complemetare și antagoniste între termeni sau enunțuri). Complexitatea reală a logicii semnifică faptul că orice logică ce exclude ambiguitatea, alungă incertitudinea, expulzează contradicția este insuficientă și că ne trebuie o logică suplă sau slabă în sânul unei concepții metafizice (raționalitate deschisă) și supra-logice (paradigmă a complexității)"878. În direcția unei astfel de logici, gânditorul francez sesizează că s-au făcut mai multe încercări
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
francez sesizează că s-au făcut mai multe încercări. Sunt amintite logica intuiționistă, logicile polivalente, logicile modale, logicile paraconsistente, care fac din logica clasică doar un caz particular, care nu mai cer imperativ claritatea, precizia, care găzduiesc indeterminările, incertitudinile, ambiguitățile, contradicțiile 879. Nu de depășirea contradicției este nevoie pentru o gândire complexă, ci de integrarea acesteia, crede Morin. De aceea, el consideră că este necesară nu numai o logică slăbită, ci de asemenea o metodă de gândire complexă, în care logica
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
făcut mai multe încercări. Sunt amintite logica intuiționistă, logicile polivalente, logicile modale, logicile paraconsistente, care fac din logica clasică doar un caz particular, care nu mai cer imperativ claritatea, precizia, care găzduiesc indeterminările, incertitudinile, ambiguitățile, contradicțiile 879. Nu de depășirea contradicției este nevoie pentru o gândire complexă, ci de integrarea acesteia, crede Morin. De aceea, el consideră că este necesară nu numai o logică slăbită, ci de asemenea o metodă de gândire complexă, în care logica deductiv-identitară să nu fie anulată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de asemenea o metodă de gândire complexă, în care logica deductiv-identitară să nu fie anulată, ci înglobată ca un instrument de control al gândirii. Această metodă este numită dialogica. Iată cum privește Morin relația acesteia cu logica clasică și cu contradicția: "dialogica pe care o propunem constituie nu o logică nouă, ci un mod de a utiliza logica în virtutea unei paradigme a complexității; fiecare operație fragmentară a gândirii dialogice se supune logicii clasice, dar nu și mișcarea sa de ansamblu. Dialogica
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care o propunem constituie nu o logică nouă, ci un mod de a utiliza logica în virtutea unei paradigme a complexității; fiecare operație fragmentară a gândirii dialogice se supune logicii clasice, dar nu și mișcarea sa de ansamblu. Dialogica nu depășește contradicțiile radicale, ea le consideră de nedepășit și vitale, le înfruntă și le integrează în gândire (...). Paradigma dialogică comandă gândirea, care astfel utilizează logica fără a se lăsa aservită de ea"880. Logica clasică rămâne indispensabilă pentru a efectua controlul fragmentar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
clasică rămâne indispensabilă pentru a efectua controlul fragmentar, pas cu pas, al discursului. Dar ea devine un obstacol în fața unor enunțuri complexe, de genul celor heracleiteene. În aceste cazuri, este necesar un meta-punct logic de vedere, o metalogică în care contradicția să nu mai fie exclusă. Logica clasică este necesară, dar insuficientă gândirii. Ea nu poate supune legilor ei mișcarea dialogică a gândirii, buclele recursive, complexele hologramatice, solidaritățile, organizările conceptuale 881. Pentru astfel de situații, principiile aristotelice devin limitative și este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
secolul al XX-lea. Parcurgând unele momente din istoria ideilor, Wunenburger identifică anumite scheme și figuri ale acestei raționalități alternative, ce apar risipite în diferitele situații în care s-a încercat ieșirea în afara cadrelor gândirii identitare: mediere, triadă, ambivalență, polaritate, contradicție, paradox etc. Asociate sau operând în sinergie, acestea ar putea compune un nou model de reprezentare și înțelegere a realului, pe care profesorul francez îl numește modelul "dualitudinii contradictoriale"886. Structura sa logică generală este dată de logica dinamică a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contradictoriului a lui Ștefan Lupașcu 887. Acest model este, în opinia lui Wunenburger, specific pentru reprezentarea complexității. Gândirea identitară acționează în virtutea unui postulat de simplitate și de substanțialitate a formelor, nereușind să-l depășească chiar atunci când angajează dualitatea, conflictul sau contradicția, cum se întâmplă în gândirea dialectică. Dimpotrivă, gândirea dual-contradictorială asociază realul cu o tensiune în profuzime, cu o conexiune între elemente extreme "după niște nervuri și tensiuni necunoscute în gândirea identitară, astfel încât ele sunt conjugate în funcție de cea mai mare solidaritate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că nu trebuie să ne resemnăm în fața acestui determinism categorial. Există chiar și în limbile indo-europene proceduri discursive "atipice, centrifuge, chiar transgresive" 899, ce permit o reprezentare mai complexă a lumii, în care să-și găsească loc diversitatea antagonistă sau contradicția dinamică. Chiasmele, cuplurile lexicale antonime, oximoronii etc., prezente în limbajul primilor gânditori presocratici, în retorica poetico-filosofică barocă, în lexicul și sintaxa limbii germanice, mai ales din epoca romantică încoace, sunt exemple pe care profesorul francez încearcă să le scoată în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
terță, prin care ar putea fi permisă luarea în considerare a coexistenței contradictoriilor 903. Forțând gândirea să se înscrie într-o idealitate formală, logica aristotelică a favorizat "dezvoltarea tendințelor analitice ale spiritului", legitimând, în același timp, "o vânătoare nemiloasă a contradicției"904. Contradictoriul a ajuns, astfel, să fie considerat o subversiune a raționalului, o experiență marginală ce ține de zona misticii și a poeticii, sau chiar una patologică. Wunenburger încearcă să arate că această determinare logică identitară a gândirii nu este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
el susține că încercările unei gândiri non-aristotelice sau post-aristotelice, prezente în dezbaterile contemporane asupra raționalității, nu sunt o noutate și că istoria gândirii pune în evidență numeroase tentative de acest fel, cum sunt speculațiile îndrăznețe ale misticii și teozofiei, practicile contradicției din speculațiile metafizice ale Renașterii sau cele din idealismul german (în special logica dialectică a lui Hegel), gândirea paradoxală practicată de Pascal și Kierkegaard, supraraționalismul lui Gaston Bachelard etc.905 Urmărind unele din aceste tentative, Wunenburger vrea să arate că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
speculațiile metafizice ale Renașterii sau cele din idealismul german (în special logica dialectică a lui Hegel), gândirea paradoxală practicată de Pascal și Kierkegaard, supraraționalismul lui Gaston Bachelard etc.905 Urmărind unele din aceste tentative, Wunenburger vrea să arate că discreditarea contradicției rezultă dintr-o necunoaștere sau neînțelegere și că, atunci când este eliberată din corsetul logicii clasice, "contradicția cu sens extensiv apare ca un mijloc de spargere a modelelor preformate ale reprezentării, ca un mod de acces original și percutant spre o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândirea paradoxală practicată de Pascal și Kierkegaard, supraraționalismul lui Gaston Bachelard etc.905 Urmărind unele din aceste tentative, Wunenburger vrea să arate că discreditarea contradicției rezultă dintr-o necunoaștere sau neînțelegere și că, atunci când este eliberată din corsetul logicii clasice, "contradicția cu sens extensiv apare ca un mijloc de spargere a modelelor preformate ale reprezentării, ca un mod de acces original și percutant spre o ordine a lumii prea des erodată de obișnuințele culturale"906. Cred că tematizarea blagiană a antinomicului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logicii, vol. 3, 4, Editura Tehnică, București, 1997, 1998. Dumitriu, Anton, Soluția paradoxelor logico-matematice, Editura Științifică, București, 1966. Dumitriu, Anton, "Știință și cunoaștere", în Eseuri, Editura Eminescu, București, 1986. Durand, Gilbert, Aventurile imaginii, Editura Nemira, București, 1999. Dutilh Novaes, Catarina, "Contradicția: autentica provocare filosofică pentru logica paraconsistentă", în Revista de filosofie, Tom LII, nr. 3-4, București, 2005. Eliade, Mircea, Insula lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 1993. Eliade, Mircea, Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 1992. Eliade, Mircea, "Satana și Bunul Dumnezeu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
le contradictoire dans la logique roumaine", în Stéphane Lupasco. L'homme et l'oeuvre, Éditions du Rocher, Paris, 1999. Isac, Dumitru, Cunoaștere și transcendență, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003. Jaspers, Karl, Texte filosofice, Editura Politică, București, 1986. Joja, Athanase, "Adevăr formal, contradicție și sofisme în istoria logicii", în Probleme de logică, vol. X (Identitate, contradicție, temporalitate), Editura Academiei Române, București, 1993. Joja, Athanase, Logos și ethos, Editura Politică, București, 1967. Joja, Athanase, Studii de logică, vol. I, II, Editura Academiei, București, 1960, 1968
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
oeuvre, Éditions du Rocher, Paris, 1999. Isac, Dumitru, Cunoaștere și transcendență, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003. Jaspers, Karl, Texte filosofice, Editura Politică, București, 1986. Joja, Athanase, "Adevăr formal, contradicție și sofisme în istoria logicii", în Probleme de logică, vol. X (Identitate, contradicție, temporalitate), Editura Academiei Române, București, 1993. Joja, Athanase, Logos și ethos, Editura Politică, București, 1967. Joja, Athanase, Studii de logică, vol. I, II, Editura Academiei, București, 1960, 1968. Jung, Carl Gustav, Tipuri psihologice, Editura Humanitas, București, 1997. Kant, Immanuel, Critica rațiunii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Lipovanu, Ioana, "De ce nu fixează Lucian Blaga rădăcina gândirii antinomice în metafizica indiană", în Meridian Blaga, vol. II, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003. Lipovanu, Ioana, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, Editura Herald, București, 2001. Lucica, Iancu, "Logica și filosofia contradicției. Incursiune în problematica paraconsistenței", studiu introductiv la vol. Ex falso quodlibet. Studii de logică paraconsistentă, Editura Tehnică, București, 2004. Lupasco, Stéphane, Logica dinamică a contradictoriului, Editura Politică, București, 1982. Lupasco, Stéphane, Le dualisme antagoniste et les exigences historiques de l
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dinamică a contradictoriului, Editura Politică, București, 1982. Lupasco, Stéphane, Le dualisme antagoniste et les exigences historiques de l'esprit, Librairie philosophique J. Vrin, Paris, 1935. Lupașcu, Ștefan, Experiența microfizică și gândirea umană, Editura Științifică, București, 1992. Lupașcu, Ștefan, Logică și contradicție, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2002. Lupașcu, Ștefan, Omul și cele trei etici ale sale, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 1999. Lupașcu, Ștefan, Principiul antagonismului și logica energiei, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2000. Lupașcu, Ștefan, Universul psihic, Editura Institutul European, Iași, 2000
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Humanitas, București, 1996. Sofronie, Arhimandrit, Rugăciunea experiența Vieții Veșnice, Editura Deisis, Sibiu, 2007. Stăniloae, Dumitru, Reflecții despre spiritualitatea poporului român, Editura Elion, București, 2001. Surdu, Alexandru, "Antitetică, dialectică negativă și antiologie la Platon", în Probleme de logică, vol. X (Identitate, contradicție, temporalitate), Editura Academiei Române, București, 1993. Surdu, Alexandru, "Aspecte moderniste ale filosofiei lui Blaga", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000. Surdu, Alexandru, Confluențe cultural-filosofice, Editura Paideia, București, 2002. Surdu, Alexandru, Gândirea speculativă: coordonate istorico-sistematice, Editura Paideia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Zenovie Cârlugea operează, în extinsa sa radiografie, cu un înțeles mai larg al conceptului de antinomie, în care intră deopotrivă "polarități și disjuncții", "contrarii", "relații și corelații" "antiteze și antinomii" (Zenovie Cârlugea, op. cit., p. 4). 17 Athanase Joja, "Adevăr formal, contradicție și sofisme în istoria logicii", în Probleme de logică, vol. X, București, 1993, p. 12. 18 Athanase Joja, "Asupra unor aspecte ale logicii dialectice", în Studii de logică, vol. I, Editura Academiei, București, 1960, p. 83. 19 Ibidem, p. 80
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]