11,041 matches
-
ăsta nu am ziarul la îndemână și mi se pare inutil să-l caut ; oricum, mai potrivit decât cu Tancul ar fi cu bocancul...) ; poate că este un titlu care nu-i aparține, dat în redacție, procedeu frecvent la un cotidian. Pe mine, sincer, ce mă deranjează este acest pars pro toto abuziv, intelectualmente fals : în cultură nu există ca în sport sau la Euroviziune reprezentare colectivă, ci numai individuală : artistul X, artistul Y, artistul Z se reprezintă exclusiv pe ei
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
profesoară de cinema la o universitate bruxelleză, m-a sunat să-mi spună că este cu „unul dintre frații Dardenneș (Luc) și că se bucură amândoi „enormș de acest premiu (pour la petite histoire, Mungiu a fost descris de un cotidian francez drept fiul Dardenne-ilor, deci se leagă). Nu vă mai înșir celelalte mesaje nu de alta, dar sunt convins că toate ar ajunge pe blogul lui Kiki, care postează conversațiile, e mailurile, telefoanele și SMS-urile... Apoi mai ales după
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
maică-sa preot, iar el a sfârșit prin a deveni un adjectiv : fellinian ?...) Altfel, sigur, categoriile astea ad-hoc în care sunt puse filme celebre sună infinit de comic ; îmi pare rău că nu am colecționat unele dintre ele, de prin cotidiane sau ghiduri TV : erau de un haz enorm ! “i nu pentru că recurgeau la categorisirile deja știute (Vertigo e thriller etc.), ci pentru că adoptau formule inedite, încercând să prezinte filme care se sustrag îndeobște formulelor ; cum ar suna oare Povestea cu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Un cerc vicios. Și o dilemă ce rămâne... (Sau nu ?) Oarecum legat de cele de mai sus : am intrat tot pe un forum de discuții (www.pagini.com) pentru a citi părerile unor (întâmplător ; sau nu ?) tineri despre dosarul din Cotidianul (suplimentul Media & Cultură din 31.03.2006), intitulat Intelectual în 10 cărți... Cineva care se numește ramona v scrie așa : Initiativa unor scriituri de gen cu ce e bine sa mai citeasca omul, cu discutii si pareri despre lecturi fundamentale mi
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Cineva care se numește ramona v scrie așa : Initiativa unor scriituri de gen cu ce e bine sa mai citeasca omul, cu discutii si pareri despre lecturi fundamentale mi se pare in regula. Ce mi se pare insa in articolul din Cotidianul ca NU mai este ok e titlul sau subtitlul : Hai sa fim seriosi. Si exact alea sa fie... Biblia, Pascal, Shakespeare... Verdicte de genul asta mi se par putin deplasate. Cu ce te face spre exemplu mai destept Hamlet decat
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
spre exemplu mai destept Hamlet decat Iulius Cezar sau Regele Lear... A, ok, sa inteleg ca daca tu saracu n-ai citit mai nimic nici nu te poti hotari ce sa alegi, ca sa nu orbecai prin bezna iti arata calea Cotidianul sau cei 7 oameni de cultura nominalizati. Si uite asa nu te mai lasa sa umbli prin ceata cand poti sa pasesti pe cararea batatorita deja, sa citesti cum ar veni la sigur si nu sa te mai incurci cu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
care este lungă și înțesată de mese. Mesele jurnaliștilor sunt în cealaltă extremitate a sălii, la capătul opus al scenei, acolo suntem grupați toți, ca la Premiile UCIN... Până și Chirilov, care trebuie să prezinte un premiu (cel pentru ziarul Cotidianul, ridicat de Ioan T. Morar), este printre noi. Dar e mai bine așa : putem bârfi în voie, nu ne-aude și nu ne vede nimeni ! Premiile în sine (votate în secret de cei 300 și ceva de profesioniști activi) sunt
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ne actualizam informațiile (profiluri, specializări, număr de absolvenți sau achiziții moderne din baza didactica a școlii ). Și nu este nefiresc să se întâmple așa câtă vreme școală se împletește cu viața așa de mult încât face parte din firesc, din cotidian, rămânând subtil și hotărât factorul de echilibru și evoluție al societății. Catedră de fizică -chimie a Colegiului nostru a fost și este formată din profesori care se remarcă printr-o bună pregătire de specialitate și psihopedagogica, cu o mare experiență
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
aceste studii și articole publicații că: „Buletinul Academiei Române”, „Analele Institutului de Medicină și Farmacie din Cluj”, „Revista de Dermatovenerologie”, „Revista de Oncologie și Radiologie”, „Clujul Medical”, „Farmacia”, „Știință și Progres”, „Gazeta de Matematică și Fizica”, „Revista de Pedagogie”, „Gazeta învățământului”, cotidianele „Făclia” și „Adevărul” etc. Participări la congrese, simpozioane și conferințe: 1. Congresul Național de Medicină Internă - București, măi 1964. 2. Prima Conferință de Radiologie și utilizare a izotopilor în medicină, biologie și științe agricole - București, iunie 1964. 3. Conferință Națională
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Vadim Tudor, de exemplu, anunță mereu - cu o voce de profet al Apocalipsei - că societatea românească ar fi manipulată de reprezentanți „roșcați” ai „conspirației iudeo- masonice”, fie ei din țară sau din străinătate. Într-un interviu acordat În 1995 unui cotidian (Cronica română), președintele Partidului România Mare - pregătindu-și intrarea În campania pentru președinția României - afirma că Emil Constantinescu va pierde competiția electorală pentru că este Înconjurat de consilieri „cu barba roșcată” <endnote id="(157, p. 93)"/>. Această ultimă sintagmă pare a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Comunistul evreu Troțki „simbolizează intoleranța satanică a revoluției permanente, revolta evreului rătăcitor” <endnote id="(693, I, p. 151)"/>. Asocierea comunismului cu evreul și a acestuia cu Satana a supraviețuit fără probleme timp de jumătate de secol, reapărând În paginile unui cotidian românesc de mare tiraj, Într-un articol intitulat „Creștinism și Comunism” : „Marx a adus comunismul pentru că era evreu, iar evreul e Satana, e Antihrist” (Adevărul de duminică, 18 februarie 1990). Venind și mai aproape de zilele noastre, voi da alte exemple
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Marx a adus comunismul pentru că era evreu, iar evreul e Satana, e Antihrist” (Adevărul de duminică, 18 februarie 1990). Venind și mai aproape de zilele noastre, voi da alte exemple de asociere, În continuare, a evreului cu Diavolul. Într-un alt cotidian central de mare tiraj (Evenimentul zilei, 19 martie 1997) a apărut un articol care prezenta mișcările sataniste contemporane și ritualurile macabre practicate de unii tineri din România. În acest context, au fost reproduse semnele pe care le folosesc sataniștii de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-a transformat Într-o isterie colectivă, În urma unui zvon bine lansat : niște evrei ar fi vândut, chipurile, „cârnați făcuți din carne de copii creștini” (unii au pretins că ar fi găsit În cârnați unghii umane). Fiind preluată de un cotidian budapestan (Világ, 12 mai 1946), știrea s-a răspândit În toată țara. Peste doar câteva zile (21 mai), la târgul săptămânal dintr-un sat din estul Ungariei (Kunmadaras), s-a produs un adevărat pogrom Împotriva evreilor care fac „cârnați din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(vezi nota 600)"/>. De altfel, pentru ultranaționaliștii români, evreii ar fi cauza tuturor relelor lumii. „Lobby-ul mondial evreiesc” ar fi impus războiul NATO vs Iugoslavia din 1999 (conform, printre alții, publicistului Cristian Tudor Popescu, redactor-șef al influentului cotidian Adevărul), serviciile secrete israeliene n-ar fi fost străine de atentatele teroriste antiamericane din 11 septembrie 2001, iar „marea finanță evreiască” ar fi comandat executarea prin Împușcare a „trei mari români naționaliști” : Nicolae Iorga (1940), Nicolae Ceaușescu (1989) și Ioan
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1998. 529. B. Fundoianu, Imagini și cărți, Editura Minerva, București, 1980. 530. Béatrice Philippe, Les Juifs à Paris à la Belle Époque, Albin Michel, Paris, 1992. 531. Teșu Solomovici, „Israelieni după actul de identitate, evrei după religie, români În suflet”, Cotidianul, 12 aprilie 2000, p. 10. 532. Dumitru Murărașu, Naționalismul lui Eminescu, Editura Pacifica, București, 1994 (prima ediție, 1932). 533. Mihail Canianu, Studii și culegeri de folclor românesc, ediție Îngrijită de Al. Dobre și Mihail M. Robea, Editura Minerva, București, 1999
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în timpul căreia evreii occidentali asimilați presupuseră cu optimism că procesul acceptării lor în cadrul societății era viabil, cu atât mai mult cu cât nicăieri nu era un sentiment de securitate a evreilor ca în Franța. Theodor Herzl, corespondentul de la Paris al cotidianului vienez Neue Freie Presse, care participă la degradarea lui Dreyfus, profund impresionat se hotărăște să acționeze. In 1896 publica la Viena cartea Statul evreilor, încercând să exprime o soluție la „problema evreiască”, mai ales pentru evreii care nu pot sau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
patru-cinci ani și a muncii excesive, în primul rînd la facultate, mă simt prost (și bolnav sufletește). Ar fi tare bine să ne putem vedea să mai discutăm (sunt atîtea!) și să mai putem evada puțin din mizeria morală a cotidianului. Probabil că în foarte scurtă vreme voi trage o fugă pînă acasă și atunci mă opresc pe la voi. Cît privește colaborarea, ar trebui să te țin de vorbă iar eu să mă amăgesc. Acum nu pot să scriu (ce-ți
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Autorul mulțumește domnului inginer Vasile Mihalachi, vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui, pentru sprijinul financiar integral pe care i l-a acordat. Aceeași gratitudine și directorului-editor al cotidianului Obiectiv de Vaslui, Clara Bișoc. Întreaga responsabilitate asupra celor scrise În această lucrare cade exclusiv În sarcina autorului, oricine altcineva fiind exonerat CAPITOLUL I HUȘUL ȘI RĂZBOIUL DE INDEPENDENȚĂ Printr-un fericit concurs de Împrejurări, dintre fondurile arhivistice ale celor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Medgidia”; 19) Construirea unei fabrici de pîine În orașul Botoșani”, etc. a.ș. Veni și luna februarie a anului 1968... ...când, orașul Vaslui a fost desemnat a fi reședința județului cu același nume. Odată cu acest eveniment, se va iți și cotidianul „Vremea nouă” ce va deveni În foarte scurt timp ciuca bătăilor și scuturăturilor ideologice ale cenzorilor. Pe 23 iulie 1968, DGPT trimitea la Împuternicitului vasluian Andrei Ioan adresa nr.4281 prin care acesta era pus În temă, În mod „confidențial
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cauza dezinformării reale și adevărate a poporului român, recte celui trăitor pe cuprinsul județului Vaslui. Informarea numărul 8/17 august 1968 trimisă ștabilor de la „centrală” se numea „Situație privind normarea orară a muncii lectorilor”. Punctul 1 se referise la proaspătul cotidian „Vremea nouă”: „<<Vremea nouă>>, cotidian - 4 pagini. Lectura unei pagini - 45’; documentarea, consultarea - 15’; efectuarea eventualelor intervenții, eliminarea greșelilor tehnico-redacționale - 30’. Total: 1 oră și 30’. Controlul unui număr: 6 ore. Timp control săptămînal: 36 de ore”. La ziarul uzinal
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a poporului român, recte celui trăitor pe cuprinsul județului Vaslui. Informarea numărul 8/17 august 1968 trimisă ștabilor de la „centrală” se numea „Situație privind normarea orară a muncii lectorilor”. Punctul 1 se referise la proaspătul cotidian „Vremea nouă”: „<<Vremea nouă>>, cotidian - 4 pagini. Lectura unei pagini - 45’; documentarea, consultarea - 15’; efectuarea eventualelor intervenții, eliminarea greșelilor tehnico-redacționale - 30’. Total: 1 oră și 30’. Controlul unui număr: 6 ore. Timp control săptămînal: 36 de ore”. La ziarul uzinal „Rulmentul”, bilunar de patru pagini
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
puternică educație comunistă ce nu le-ar fi permis nici măcar strecurarea vreunei aluzii prin textele cercetate și supuse cenzurării. Iată profesiunea de credință: „Obiectivul principal al activității noastre Îl constituie lectura și controlul ziarului <<Vremea Nouă>> (subl.ns.)”. Foarte sigur, cotidianul vasluian era tipărit În acele timpuri de debut În vreo unitate ieșeană și iată confirmarea: „Din punctul de vedere al spațiului, ne folosim de biroul pe care tipografia l-a pus la dispoziția Direcției Presei din Iași”. Mai confirmaseră și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
corp de literă mare <<CÎnd pisica nu-i acasă...>> ” joacă Masemba pe masă, continuăm noi hazlia asociere. Dar cum hazul pe atunci nu făcea casă bună cu ideologia comunistă, Andrei a intervenit și În acest caz, punându-i pe redactorii cotidianului vasluian să schimbe materialul pe altă pagină. a.w. Bună ziua, tovarăși, noi suntem cenzorii! Toate afirmațiile și comentariile personale ale autorului acestui remember au acoperire În conținutul documentelor originale, chiar dacă inter-titlurile, cel puțin, par hazlii și bune de „aruncat” pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
că cei doi trebuiau să fie mereu pregătiți „...politic și ideologic” dar și să fie puși la punct cu „Caietele Agerpres”, revistele „Lumea”, „Lupta de clasă”, „Analele de istorie a partidului”, „Contemporanul” și „Magazin istoric”. Apariția pe piața publicistică a cotidianului județean „Vremea nouă” a forțat Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor să angajeze doi „lectori” sau „Împuterniciți” cu normă Întreagă. Trebuie adăugat faptul că ziarul local era la a doua serie, prima apărând În decembrie 1944 la inițiativa unui grup
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Încă de ceva vreme, a fost aleasă noua reședință a județului mai ales că și aici Își inaugurase activitatea cea de-a doua serie a ziarului „Vremea nouă” ce la Început și pe parcursul câtorva ani a apărut În regim de cotidian. Pe 25 aprilie 1968, Împuternicitul local sa dresat Oficiului PTTR Vaslui pentru a i se aproba „...instalarea unui telefon direct (deci, care ocolea centrala, n.n.) la sediul instituției situat pe strada Ștefan cel Mare, nr.94”. Plata acestui serviciu urma
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]