7,645 matches
-
pozau alături de „simboluri” variate. Putea fi vorba despre un trandafir (simbolul romantismului), de o pereche de pantofi de sport (simbolul dinamismului fizic), a unui pistol sau a zvasticii (simbolurile violenței), a unei perechi de perechi „Rangers” (simbolul autorității), al unui drapel (simbolul patriotismului) etc. După ce au văzut fotografiile voluntarii au răspuns la un chestionar în care trebuiau să indice pe o scară de la 1 la 7 (corespunzând afirmațiilor mergând de la „deloc de acord” până la „întru totul de acord”) dacă persoana li
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pescărească alături de diverse apetisante legume proaspete); • mesajul iconic conotativ (simbolic al ansamblului asociațiilor care constituie imaginea produsului). Conotația dominantă este cea de italianitate, derivînd din structura sonoră a numelui Panzani, dar și din asamblarea culorilor roșu, alb, verde ce sugerează drapelul italian. Legumele proaspete și modul "tradițional" de a face piața adaugă conotația de naturalitate, contact nemediat cu natura în timp ce "punerea în pagină" a elementelor adaugă și o conotație estetică picturală (nature morte, still life). Barthes consideră aceste sisteme de conotații
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”. Franța amenințase că în cazul opoziției la acceptarea unui steag comun, ea va reveni la proiectul inițial al Unirii sub un domn străin, denunțând astfel compromisul de la osborne. A doua problemă se referea la drapel. Reprezentantul Austriei amenința că se retrage de la Conferință dacă se accepta un drapel comun pentru principate. Atât Austria cât și Anglia susțineau plasarea pe drapelul comun al unei semiluni ca simbol al puterii suzerane. La rândul său, Hubner, reprezentantul Austriei
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
acceptarea unui steag comun, ea va reveni la proiectul inițial al Unirii sub un domn străin, denunțând astfel compromisul de la osborne. A doua problemă se referea la drapel. Reprezentantul Austriei amenința că se retrage de la Conferință dacă se accepta un drapel comun pentru principate. Atât Austria cât și Anglia susțineau plasarea pe drapelul comun al unei semiluni ca simbol al puterii suzerane. La rândul său, Hubner, reprezentantul Austriei, i-a spus lui Walewski că acceptarea drapelului comun pentru Principate va determina
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
sub un domn străin, denunțând astfel compromisul de la osborne. A doua problemă se referea la drapel. Reprezentantul Austriei amenința că se retrage de la Conferință dacă se accepta un drapel comun pentru principate. Atât Austria cât și Anglia susțineau plasarea pe drapelul comun al unei semiluni ca simbol al puterii suzerane. La rândul său, Hubner, reprezentantul Austriei, i-a spus lui Walewski că acceptarea drapelului comun pentru Principate va determina Austria să se retragă de la conferință. Mai mult, Francisc Iosif i-a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Conferință dacă se accepta un drapel comun pentru principate. Atât Austria cât și Anglia susțineau plasarea pe drapelul comun al unei semiluni ca simbol al puterii suzerane. La rândul său, Hubner, reprezentantul Austriei, i-a spus lui Walewski că acceptarea drapelului comun pentru Principate va determina Austria să se retragă de la conferință. Mai mult, Francisc Iosif i-a scris lui Napoleon al III-lea; el făcea apel la sentimentele sale de prietenie și îi cerea, ca o favoare personală, să abandoneze
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
făcea apel la sentimentele sale de prietenie și îi cerea, ca o favoare personală, să abandoneze ideea steagului comun. În cele din urmă, s-a ajuns la un nou compromis și s-a decis adăugarea unei banderole albastre pentru fiecare drapel. După cum se știe, Convenția de la Paris prevedea doar o unire parțială (legislativă) a Principatelor. Noul stat urma să se numească „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei” și urma să aibă doi domni, două guverne, două parlamente, două capitale, două armate
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
într-o fază inițiatică. Albul, la fel ca negrul, sugerează necunoscutul, evoluția de la o dimensiune la alta. Pagina albă este încă goală, neutră. Ea nu conține încă nici un semn, nici o amprentă. Prin urmare, albul, care este prin excelență expresia neutralității (drapelul alb, gloanțele albe, cecul în alb, poate dezvălui inocența celui ce visează, dar și lipsa de implicare personală. Pune accentul pe imaturitatea afectivă sau intelectuală, pe refuzul de a se pronunța ori de a se angaja. Însă, în mod paradoxal
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
un ceas sau a se trezi indică faptul că subiectul este gata să găsească soluția, să evolueze de la apatie la acțiunea creatoare. Revelionul adaugă o nuanță festivă și arată că această importantă transformare se poate realiza cu bucurie și încântare. Drapel Drapelul este un simbol federator și unificator. Inspiră dorința de a se ralia la un grup, la o cauză, la o comunitate. În plus, fiind emblema patriei, drapelul devine, într-o interpretare psihanalitică, simbolul mamei (patria-mamă). Evocă legăturile familiale, dificultatea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ceas sau a se trezi indică faptul că subiectul este gata să găsească soluția, să evolueze de la apatie la acțiunea creatoare. Revelionul adaugă o nuanță festivă și arată că această importantă transformare se poate realiza cu bucurie și încântare. Drapel Drapelul este un simbol federator și unificator. Inspiră dorința de a se ralia la un grup, la o cauză, la o comunitate. În plus, fiind emblema patriei, drapelul devine, într-o interpretare psihanalitică, simbolul mamei (patria-mamă). Evocă legăturile familiale, dificultatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
arată că această importantă transformare se poate realiza cu bucurie și încântare. Drapel Drapelul este un simbol federator și unificator. Inspiră dorința de a se ralia la un grup, la o cauză, la o comunitate. În plus, fiind emblema patriei, drapelul devine, într-o interpretare psihanalitică, simbolul mamei (patria-mamă). Evocă legăturile familiale, dificultatea de a tăia cordonul sau, dimpotrivă, nevoia de întoarcere la rădăcini. Interpretarea se nuanțează în funcție de drapelul țării căreia îi aparține. Atunci, prin metoda liberei asocieri (vezi capitolul IV
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
grup, la o cauză, la o comunitate. În plus, fiind emblema patriei, drapelul devine, într-o interpretare psihanalitică, simbolul mamei (patria-mamă). Evocă legăturile familiale, dificultatea de a tăia cordonul sau, dimpotrivă, nevoia de întoarcere la rădăcini. Interpretarea se nuanțează în funcție de drapelul țării căreia îi aparține. Atunci, prin metoda liberei asocieri (vezi capitolul IV), trebuie să se întrebe care sunt legăturile dintre cel ce visează și țara ce apare în vis. Drog Și în vis, și în realitate, drogul semnifică o pulsiune
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sub intitulări publicistice precum: Ghimpele, Alegătorul liber, Unirea democratică, Claponul, Națiunea română, România liberă, Timpul, Voința națională, Constituționalul, Moftul român, Vatra, Ziua, Epoca, Epoca literară, Foaia interesantă, Convorbiri literare, Convorbiri critice, Viața românească, Gazeta poporului, Adevărul, Evenimentul, Protestarea, Gazeta săteanului, Drapelul, Sara, Literatura și arta română, Pagini literare, Noua revistă română, Luceafărul, Universul literar, Opinia, Lupta, Povestea vorbei, Revista contimporană, Lumea veche, Tribuna, Reformatorul, Lumea ilustrată, România jună, Die Zeit...; mai notez pentru nota de pitoresc: săptămînalul umoristic Claponul era subintitulat
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
literare. Secolul al XIX-lea, impetuos prin curiozitatea și goana după reînnoire, este deosebit de preocupat de fenomenul modei, a cărei esență este schimbarea permanentă 387. Acest secol, mai mult decât oricare altul, a făcut din haină un simbol și un drapel [Fortassier, p.43, 106]. Artă de a se îmbracă este un element definitoriu al modului de viață francez. În afară de conotațiile sociale și economice, în Franța, mai mult decât în alte țări, elegantă comportă valori estetice și etice. Pentru realizarea idealului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
se tipăresc poezii antimonarhice. Între 1885 și 1887 este redactor-șef al ziarului ieșean „Liberalul”, în paginile căruia, sub anagrama Morna, a purtat cu „Contemporanul” o polemică, editată în 1887 în broșura În contra direcțiunei literare de la „Contemporanul”. În 1888 scoate „Drapelul” și continuă să polemizeze cu revista socialistă ieșeană. Publică Un răspuns domnului Ioan Gherea în 1889. Este chemat în 1892 la București, ca prim-redactor al „Adevărului”. În 1894 trimitea de la Bruxelles, unde își termina studiile, obținând mai târziu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289300_a_290629]
-
Fr. Nietzsche, Omul superior, București, [1911]; J. Finot, Despre bogăție și sărăcie, București, 1912; J.-H. Fabre, Din viața insectelor, București, [1912]; G. Bonnier, Socialismul la albine, București, [1912]; W. Ostwald, Mișcarea perpetuă, București, 1912; G. B. Clemenceau, Cele două drapele, București, 1914; G. Hervé, Ghilotina sau funia?, București, 1914; J.-H. Poincaré, Știința și poezia, București, 1919, Morala și știința, București, 1924; B. Spinoza, Despre Dumnezeu, natură și om, București, 1919; H. Bergson, Filosofia franceză, București, [1923], Sufletul și corpul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
cu necazuri”, SBR, 1919, 16; Carol Drimer, A.A. Luca, „Telegraful”, 1925, 514, 518, 523; A. P. Samson, „Poeme evreiești”, RP, 1930, 3612; S. Podoleanu, 60 scriitori, 23-26; [Camil Petrescu], La porțile împărătești, „Football”, 1937, 1; I. Peltz, „Lădița cu necazuri”, „Drapelul”, 1945, 231; Ion Pas, Prezențe, București, 1968, 241-242; Streinu, Pagini, I, 357, II, 160, III, 86; Encycl. jud., V, 453-454, XIV, 420, 422, 425; Camil Baltazar, A. Axelrad-Luca, RCM, 1972, 279; Straje, Dicț. pseud., 37; Mirodan, Dicționar, I, 81-84; Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
astfel. Georges Méliès, asul trucajului, realiza nu mai puțin de patru filme pe tema Maine în studiourile sale. Un american, Stuart Blackton, și un britanic, Albert Smith, fabrică, imediat după declanșarea războiului, un film de 90 de secunde intitulat Doborârea drapelului spaniol. Locația, aleasă fără jenă, acoperișul clădirii firmei lor, American Vitagraph din New York. Efectul acestui fals, care marchează începutul propagandei negre în cinema, a fost fulminant. Trucajul vizual folosit a făcut apoi epocă în cinema : steagurile filmate erau mici, dar
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
negre în cinema, a fost fulminant. Trucajul vizual folosit a făcut apoi epocă în cinema : steagurile filmate erau mici, dar păreau mari proiectate pe ecran. Câteva luni mai târziu, Blackton și Smith, lipsiți de scrupule, fac un remake, intitulat Ridicarea drapelului american pe castelul Morro, fortăreața simbol care străjuia intrarea în portul Havana. De astă dată, contrafacerea era și mai grosolană : „Castelul Morro” nu era decât o pictură pe carton în fața căreia fâlfâia bucățica de cârpă. Și totuși, imaginea a făcut
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de scene ale Independenței României, nu mai puțin de 12, însumând cam o treime din cele două ore de proiecție, îl au ca personaj central pe Carol I, decretând mobilizarea, spunând „Asta-i muzica care-mi place”, țintuind, sfințind, distribuind drapele, vizitând răniții, îmbărbătând soldații după o luptă grea, supraveghind totul de pe deal. Numele nici unui general sau colonel dintre cei menționați pe generic - Manu, Cerchez, Cernat, Davila, Anghelescu - nu apare în intertitluri, acolo nu are loc decât Carol. Ca să nu mai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
tribună : „Tovarăși, dragii mei tovarăși, trăim astăzi, împreună, unul din marile momente revoluționare ale patriei noastre, naționalizarea tuturor întreprinderilor !”. Tăietură de montaj păstrându-se cuvintele lui pe coloana sonoră : din nou marea arcă metalică aeriană, vestind lumea nouă, un imens drapel roșu se desfășoară spre pământ la mijlocul ei, prim- plan pe pânza roșie prin care răzbate strălucirea soarelui, sirene, strigăt uriaș al mulțimii. O secvență demnă de Eisenstein sau Riefenstahl. Ea este precedată de un scurt cadru în mulțime, în care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
al lui Iosif Arieșanu, lăcătuș mecanic. A absolvit Liceul „Mihai Viteazul” din Turda în 1951, apoi Facultatea de Filologie din Cluj (1955). După o scurtă carieră didactică universitară (1955-1957) în același oraș, se dedică activității în presă, fiind redactor la „Drapelul roșu”, redactor-șef la revista „Orizont”. Colaborează cu proză și cu reportaje la „Orizont”, „Steaua”, „Familia”, „Luceafărul”, „România literară”. Debutează cu proză scurtă în „Făclia Ardealului” (1951), iar editorial cu volumul de schițe și povestiri Anii adolescenței (1962). Într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285451_a_286780]
-
analizarea acestor focus groups se desprind, mai ales, cele legate de mizele-cheie ale alegerilor pentru acest segment critic. G. Bush își va fonda comunicarea pe aceste mize-cheie, mai ales pentru faza finală a campaniei sale: apărarea națională, fiscalitatea, jurămîntul pe drapel, pedeapsa cu moartea, permisiile pentru deținuți, lupta împotriva drogurilor. În mod cu totul special, aceste teme au fost exploatate în campania publicitară televizată. Mijloacele mediatice utilizate în marketingul comercial s-au deschis spre marketingul politic, sub rezerva cîtorva condiții regulamentare
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
și de la așteptarea, poate, a unei perestroici à la roumaine către nostalgia interbelicului, care apărea ca o oază de democrație și libertate, dar și către speranța unei normalități de tip occidental. Cum să înțelegem altfel simbolul tricolorului găurit? Reproduce el drapelele fără embleme comuniste din țările vecine, memoria steagului fără stemă din revoluția maghiară din 1956, vechiul drapel al României, cu stema regală în centru? Trebuie oare să alegem? La 22 decembrie, când fiii mei și cu mine ne pregăteam să
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
oază de democrație și libertate, dar și către speranța unei normalități de tip occidental. Cum să înțelegem altfel simbolul tricolorului găurit? Reproduce el drapelele fără embleme comuniste din țările vecine, memoria steagului fără stemă din revoluția maghiară din 1956, vechiul drapel al României, cu stema regală în centru? Trebuie oare să alegem? La 22 decembrie, când fiii mei și cu mine ne pregăteam să ieșim din nou în stradă, unchiul meu, pe atunci de 80 de ani, a scos dintr-un
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]