9,565 matches
-
politici. Ei sunt concomitent ființe sacrosancte, inspirate de grația divină, și indivizi care au coborât printre românii ardeleni, cunoscându-le problemele și suferințele. Și, adeseori, scăderile pe care le manifestă latura terestră și pragmatică a personalității lor sunt compensate de farmecul și infailibilitatea Întruchipării imperiale. Pentru românii ardeleni, această imagine mitizată a monarhului de la Viena era Însoțită și de conotații etnonaționale. Impresia pe care o lăsau contactele respective În psihologia simplă a mulțimilor era aceea că Împăratul se adresează În mod
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mâna acestuia (aceeași pe care o văzuse mângâindu-i copiii), simbol al principiului activ al societății. În ceea ce le privește pe româncele din Ardeal, ele aveau motive suplimentare de adeziune la cultul imaginii imperiale, pe lângă cele care aveau legătură cu farmecul și fascinația iosefină. Sfârșitul secolului al XVIII-lea marchează, ca niște fenomene de importanță capitală, lărgirea orizontului cultural și a mobilității socio-teritoriale feminine. Sub incidența unor multiple condiționări, a impactului mentalităților moderne În ultimă instanță, se declanșează acum câteva procese
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În cristalizarea unei conștiințe moderne a propriei identități, așadar În dezvoltarea sentimentului național. În acest nou context mental și ideologic, mitul bunului Împărat va fi filtrat prin grila intereselor și obiectivelor formulate din perspectiva ideologiei naționale. Adorația mulțimilor fascinate de farmecul persoanei imperiale se transformă, cu timpul, Într-o banală tentativă de seducție, Într-o simplă Încercare de a câștiga bunăvoința monarhică, iar relația dintre ardelence și Împărat trece, treptat, până la 1918, de la „dragostea sinceră” la o legătură de conveniență și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rostesc un cuvânt de bun venit În limba germană. Cele trei fete, fiicele protopopului greco-catolic Mihali XE "Mihali" , din Zlatna, erau renumite În tot Ardealul pentru frumusețea lor și fuseseră alese, pentru a-l primi și a-l impresiona cu farmecul lor pe suveran, chiar de către Avram Iancu XE "Iancu" . Splendidul tablou al primirii va fi prelungit la amiază pe muntele Găina, unde Franz Joseph XE "Joseph" este Întâmpinat de mama lui Iancu, fluturând În mâini un steag alb și conducând
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În conformitate cu preceptele lui Jean-Jacques Rousseau. Cu toate că și Mátyási vehiculează imaginea damelor educate din saloanele aristocratice, ca etalon convențional al excelenței feminine, el Își exprimă preferința categorică pentru frumusețea naturală a româncelor de extracție rurală. Un alt observator maghiar atras de farmecul româncelor, care scrie În aceeași perioadă de la cumpăna veacurilor, este administratorul de moșie György László XE "László" . În versurile sale naive, dar extrem de semnificative pentru stereotipiile etnice tradiționale care structurează imaginea românilor la maghiari, el face și o comparație Între
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
românce. Deși este evident că sursa folosită era articolul lui Nagy Ferenc XE "Ferenc" , Kőváry ține să distrugă toată poezia romantică a predecesorului său, Înlocuind-o cu didacticismul pedant și nesuferit al omului de știință, care traduce până și inefabilul farmec feminin În formulele prozaice ale explicației cauzale. Științificitatea pozitivistă, noua muză a secolului al XIX-lea, se inserase deja În dispozitivul receptor al imaginarului, reînvățându-i pe intelectualii maghiari să observe și să privească. Percepția condusă de sentiment a entuziastului romantic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Îmbine referința livrescă de sorginte clasicistă cu observația spontană, ca modalitate de punere În pagină a Întâlnirii sale cu româncele. El mărturisește În fața cititorilor aceeași experiență fascinantă a „privirii”, care are darul să fixeze În memoria călătorului imaginea puternică a farmecului feminin românesc. Dar În acest fel el Îi incită și pe lectorii săi să Își pună imaginația În mișcare, să recreeze mental o experiență afectivă similară: Paris ar fi fost foarte Încurcat În mijlocul româncelor, neștiind căreia dintre ele să Îi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și pe lectorii săi să Își pună imaginația În mișcare, să recreeze mental o experiență afectivă similară: Paris ar fi fost foarte Încurcat În mijlocul româncelor, neștiind căreia dintre ele să Îi ofere mărul. La acestea, frumusețea este Însoțită de efectul farmecului, care iese În evidență mai ales atunci când râd. Îndeosebi ochii lor căprui și vii au un efect Îndelungat asupra călătorului, chiar și În urma unei singure priviri. În cazul lui „Békásy”, este vorba mai puțin de modele culturale specifice care fasonează
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care n-o poate uita. Szilágyi XE "Szilágyi" Sándor, cunoscut istoric și prozator ardelean, Împărtășește o viziune ambivalentă, asemănătoare celei pe care am Întâlnit-o În cazul lui Kőváry. Într-un text publicat În anul 1850, el evidențiază combinația dintre farmecul și frumusețea naturală a româncelor, pe de o parte, și portul destul de Încărcat al acestora, tendința spre Împodobire și exotismul etnografic, pe de altă parte. Rezultatul de ansamblu atrage Însă prețuirea observatorului: Româncele sunt frumoase, am putea spune chiar minunate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
metamorfozelor suferite În timp. Pe un plan secund apare și ideea de destin individual și colectiv legat de timp și sărbătoare. Simion Fl. Marian este autorul unor studii de referință În cultura populară românească. Lucrarea sa, Descântece poporane române. Vrăji, farmece și desfaceri reprezintă o reeditare a lucrărilor Descântece poporane române (apărută pentru prima dată la Suceava, În 1886) și Vrăji, farmece și desfaceri. O altă lucrare a lui Pamfile , Mitologie românească, este alcătuită din trei secțiuni: Dușmani și prieteni ai
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Simion Fl. Marian este autorul unor studii de referință În cultura populară românească. Lucrarea sa, Descântece poporane române. Vrăji, farmece și desfaceri reprezintă o reeditare a lucrărilor Descântece poporane române (apărută pentru prima dată la Suceava, În 1886) și Vrăji, farmece și desfaceri. O altă lucrare a lui Pamfile , Mitologie românească, este alcătuită din trei secțiuni: Dușmani și prieteni ai omului, Comorile și Pământul. După credințele poporului român (1924). Bazate pe o mare cantitate de informație cu privire la reprezentările malefice și benefice
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
aduc sănătate celor din casă, spor muncii lor și norocul pe curte , adică binele animalelor și al păsărilor gospodăriei. Unele obiecte furate aduc În casă chiar sporul casei de unde sunt furate. Mihail Canianu oferă o contribuție majoră asupra cercetării descântecelor, farmecelor și vrăjilor. Descântecele apar astfel clasificate după natura bolii; importante sunt definițiile date deochiului și descântecelor-rugăciune. Autorul recurge la metoda comparativă pentru a Încadra În context universal descântecul românesc, lucru recunoscut de Ovidiu Bârlea În Istoria folcloristicii românești. Amalia Pavelescu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de a coborî din pat opt zile după naștere etc. Volumul Cum s-a stins țara Vrancei. Nereju-sat din Vrancea cuprinde mai multe studii de o importanță deosebită pentru cunoașterea vieții sociale a țării noastre: Nunta, Orații despre nuntă, Descântece, farmece, Descântece și boli de animale, Credințe, Întâmplări. Autor a numeroase studii de profil complex, etnologic și lingvistic, Petru Caraman a abordat din perspectivă comparată, În tradiția școlii comparatiste a lui B. P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ov.
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de trecere sau la sărbători. În ajunul sărbătorilor calendaristice sunt activate forțele sacre. A. Olteanu ia ca puncte de reper legendele care dezvoltă motivul deschiderii cerului (În noaptea de Sfântul Vasile, de Anul Nou, Bobotează, Paști sau Crăciun); enumeră apoi farmecele de dragoste și de ursită precum și alte modalități de aflare a ursitului. Autoarea face o listă a farmecelor de atracție și de respingere, privindu-le comparativ (de exemplu, cele de luare a dragostei diferă de vrăjile de aducere a ursitului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de reper legendele care dezvoltă motivul deschiderii cerului (În noaptea de Sfântul Vasile, de Anul Nou, Bobotează, Paști sau Crăciun); enumeră apoi farmecele de dragoste și de ursită precum și alte modalități de aflare a ursitului. Autoarea face o listă a farmecelor de atracție și de respingere, privindu-le comparativ (de exemplu, cele de luare a dragostei diferă de vrăjile de aducere a ursitului; dacă luarea dragostei se bazează pe furtul acesteia de la ființe precum și pe acele prin care tânărul este făcut
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
șarpe Înaripat (balaur, dragon) e legat de stihia văzduhului. Șerpii sunt de mai multe feluri: curați și necurați. Credințele populare vorbesc despre șarpele casei numai la superlativ (Unde e șarpe, e noroc la casă, merge bine și nici un rău, nici un farmec nu se apropie.); moartea sau plecarea șarpelui este sinonimă cu risipirea familiei, cu pierderea norocului, cu moartea Întregului neam. Șarpele casei ar fi, ca și steaua sau pomul consacrat, corespondentul din natură al omului și depozitarul mitologic al soartei sale
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
populare englezești], când o vrăjitoare, care se-ndeletnicea cu răpirea și uciderea pruncilor abia născuți, a Încercat să-l omoare și pe fiul prințului din Coventry. Profitând de moartea mamei În durerile facerii și de lipsa tatălui, prin descântece și farmece, ea a reușit să fure pruncul din brațele doicilor neatente. Dar chiar În clipa nașterii sale, copilul fusese sortit să Îndeplinească fapte de vitejie, căci pe pieptul lui firav se distingea imaginea vie a unui balaur, pe brațul drept avea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
câte o pereche de conduri de mătase albă, dănțuind. Împăratul făgădui pe una dintre fete aceluia care va afla unde Își tocesc condurii fetele noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se Îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători cu fata cea mică. Basmul Inelu fermecat are ca nucleu epic secvența pețitului, iar inelul reprezintă aici simbolul legământului dintre doi tineri. Un flăcău frumos și Înstărit merge În pețit
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
popă și se cunună. Zâna Îl duce pe fecior Într-o pădure, ca să-i arate bordeiul În care locuiește ea, de fapt, un palat ce se află În mijlocul unui eleșteu fermecat. Îi spune lui Ion că trebuie să scape de farmecele unei vrăjitoare, al cărei fecior a vrut să se-nsoare cu ea. Zâna n-a acceptat pentru că tu ești ursitul meu și vei fi pentru totdeauna. În basmul Zâna Zânelor, cea sortită i se Înfățișează eroului sub forma unei bufnițe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă 56ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă-mi saltă și acum inima de bucurie! Și, Doamne, frumos era pe atunci, căci și părinții, și frații și surorile îmi erau sănătoși, și casa ne era îndestulată, și copiii și copilele megieșilor erau de-a pururea în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
o seamă din cuvintele și întâmplările ei, dacă, mai ales, mă tulbura și mă neliniștea, aceasta se datora straniului și neînțelesului din ochii, din răspunsurile, din râsul ei. Este adevărat că spre fata aceasta mă simțeam atras. Nu știu ce farmec și ce chemare aveau până și pașii ei. Dar aș minți dacă n-aș spune că întreaga mea viață din Bhowanipore - nu numai fata - mi se părea miraculoasă și ireală. Intrasem atât de repede și fără rezervă într-o casă
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
lucru: 50 min. LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEM. AL II-LEA Testul nr. 78 SUBIECTUL I (4 puncte) Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Și el e emirul, și toate le are... E tânăr, e farmec, e trăsnet, e zeu, Dar zilnic se simte furat de-o visare... Spre Meka se duce cu gândul mereu, Și-n fața dorinței - ce este - dispare - Iar el e emirul, și toate le are. (Alexandru Macedonski, Noaptea de decemvrie) 1
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
dispare - Iar el e emirul, și toate le are. (Alexandru Macedonski, Noaptea de decemvrie) 1. Încadrează fragmentul dat în structura poemului. 2. Precizează două elemente simboliste prezente în fragment. 3. Comentează o figură de stil din versul: E tânăr, e farmec, e trăsnet, e zeu... 4. Prezintă simbolul Emirului și al cetății Meka. SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte) Prezintă, în 1-2 pagini, patru elemente specifice textului narativ Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, de Camil Petrescu, din lista
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
un alt tip de construcție, în care nu apare al doilea component al structurii corelative. Totuși, nu este vorba de o elipsă propriu-zisă, ci de o structură cu inversiune, omiterea conectorului fiind tocmai un efect al inversiunii: Asta face și farmecul trăirii, că lucrurile au nevoie {de înțeles} (y), {nu numai de explicație.}( x) (H-R Patapievici, Zbor în bătaia săgeții). Uneori în structura inversată apare și inclusiv: Trebuie să avem bani{și pentru proiecte culturale} (y), {nu numai pentru protocol" }(x
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
lucru se petrece în straturile superficiale, în timp ce la adâncimi de câțiva decimetri sub suprafața selenară există o temperatură constantă de -40șC și50șC; Luna este al doilea obiect ceresc ca strălucire, după Soare; George Coșbuc o preaslăvea în versurile pline de farmec : Iat-o ! Plină dinspre munte Iese luna din brădet Și se-nalță, încet-încet Gânditoare ca o frunte De poet. Explorarea Lunii Începând cu anul 1959, zeci de sonde automate au fost lansate spre Lună. Primele erau destinate simplei fotografieri a
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]