8,582 matches
-
ce s-a desfășurat din 1972 până în 2009. Antrenorul englez Bill Nicholson a condus Tottenham Hotspur spre succes în ediția inaugurală a turneului, într-o finală pur englezească contra celor de la Wolverhampton Wanderers. În primii 25 de ani ai competiției, finala se disputa în dublă manșă, câte un meci pe stadionul fiecărei finaliste. Începând din 1998, finala competiției se joacă într-o singură manșă, iar antrenorul italian Luigi Simoni a fost cel ce a condus-o pe Inter Milano spre victorie
Lista antrenorilor care au câștigat Cupa UEFA sau UEFA Europa League () [Corola-website/Science/330207_a_331536]
-
spre succes în ediția inaugurală a turneului, într-o finală pur englezească contra celor de la Wolverhampton Wanderers. În primii 25 de ani ai competiției, finala se disputa în dublă manșă, câte un meci pe stadionul fiecărei finaliste. Începând din 1998, finala competiției se joacă într-o singură manșă, iar antrenorul italian Luigi Simoni a fost cel ce a condus-o pe Inter Milano spre victorie în meciul contra lui Lazio, meciul disputându-se pe teren neutru, pe stadionul Parc des Princes
Lista antrenorilor care au câștigat Cupa UEFA sau UEFA Europa League () [Corola-website/Science/330207_a_331536]
-
în 1977, Inter Milano în 1991, și din nou pe Juventus în 1993. Luis Molowny a câștigat cu Real Madrid două ediții consecutive în 1985 și 1986, performanță egalată de către spaniolul Juande Ramos care a condus Sevilla spre succes în Finala Cupei UEFA 2006 și Finala Cupei UEFA 2007. Rafael Benítez a câștigat competiția o dată în perioada Cupei UEFA în anul 2004 și o dată în perioada UEFA Europa League în 2013, iar Unai Emery a câștigat ultimele trei ediții ale UEFA
Lista antrenorilor care au câștigat Cupa UEFA sau UEFA Europa League () [Corola-website/Science/330207_a_331536]
-
1991, și din nou pe Juventus în 1993. Luis Molowny a câștigat cu Real Madrid două ediții consecutive în 1985 și 1986, performanță egalată de către spaniolul Juande Ramos care a condus Sevilla spre succes în Finala Cupei UEFA 2006 și Finala Cupei UEFA 2007. Rafael Benítez a câștigat competiția o dată în perioada Cupei UEFA în anul 2004 și o dată în perioada UEFA Europa League în 2013, iar Unai Emery a câștigat ultimele trei ediții ale UEFA Europa League, în 2014, 2015
Lista antrenorilor care au câștigat Cupa UEFA sau UEFA Europa League () [Corola-website/Science/330207_a_331536]
-
caracterul drastic de arbitrare a meciurilor. El este fiul a doi campioni olimpici din 1956, Valentin Kozmici Ivanov și Lidia Ivanova, și în prezent locuiește în Moscova unde activează ca profesor de educație fizică. Ca jucător, el a ajuns în finala Cupei URSS în 1983. El vorbește rusa și engleza, și este arbitru internațional din 1 ianuarie 1997. Primul său meci internațional de fotbal arbitrat a fost cel dinte Luxemburg și Polonia din 1999. Înainte de calificare el a fost arbitru asistent
Valentin Valentinovici Ivanov () [Corola-website/Science/330252_a_331581]
-
Campionatul Mondial de Fotbal 1994. Campionatul Mondial de Fotbal 2006 a fost ultima competiție internațională majoră pentru Valentin Ivanov, întrucât pe 4 iulie el atinse vârsta obligatorie de pensionare de 45 de ani, pentru arbitrii FIFA. În faza optimilor de finală ale turneului, în meciul dintre Portugalia și Olanda, el a acordat 16 cartonașe galbene și 4 cartonașe roșii. Cele 16 avertizări au egalat recordul Campionatelor Mondiale, stabilit la Campionatul Mondial de Fotbal 2002 de arbitrul spaniol Antonio López Nieto, în timp ce
Valentin Valentinovici Ivanov () [Corola-website/Science/330252_a_331581]
-
unul din titularii incontestabili ai formației sale, evoluând în 61 de partide și marcând 7 goluri pentru Dinamo Zagreb. A cucerit primul său titlu de campion al Croației în anul 2006, an în care câștigă și Supercupa Croației, după o finală în care Dinamo a învins NK Rijeka cu scorul de 4-1. În 2006, a debutat cu succes la echipa națională, într-un meci amical împotriva Italiei, jucat la câteva săptămâni după ce echipa peninsulară a cucerit Campionatul Mondial. Croația a învins
Vedran Ćorluka () [Corola-website/Science/330242_a_331571]
-
bifând 35 de prezențe în prima echipă a lui Manchester City. A fost selecționat de către Slaven Bilic în lotul Croației pentru Campionatul European de Fotbal 2008. A evoluat cu succes la acest turneu final, ajungând cu Croația până în sferturile de finală, unde echipa sa a fost eliminată de Turcia la penalty-uri. În luna august a anului 2008, a fost vândut de către Manchester City clubului londonez Tottenham Hotspur pentru o sumă care s-a ridicat la 8 milioane și jumătate de lire
Vedran Ćorluka () [Corola-website/Science/330242_a_331571]
-
F.C., Goodison Park a găzduit și multe alte tipuri de evenimnte. Goodison Park a găzduit 5 meciuri la Campionatul Mondial de Fotbal din 1966. După doi ani de la construcție, Goodison Park a fost ales de către The Football Association să găzduiască finala FA Cup (Cupa Angliei). Goodison Park a fost de opt ori gazda Angliei la British Home Championship. Pe 22 februarie 1973 Irish Football Association a anunțat că echipa națională de fotbal a Irlandei de Nord își va juca meciurile de
Goodison Park () [Corola-website/Science/330276_a_331605]
-
(; în , în , în ) s-a întâmplat pe 29 mai 1985, în Bruxelles, Belgia, la meciul din finala Cupei Campionilor Europeni 1985 dintre echipa italiană Juventus și cea engleză, Liverpool, când un perete al Stadionului Heysel s-a prăbușit peste fanii ce fugeau panicați. În rezultat 39 de fani ai lui Juventus au murit iar 600 au fost
Tragedia de pe Stadionul Heysel () [Corola-website/Science/330273_a_331602]
-
descris ca "cea mai neagră oră din istoria competițiilor UEFA". În mai 1985, Liverpool era cu ceritudine în postura de cea mai bună echipă din Europa, câștigând 4 din utlimile 8 Cupe ale Campionilor Europeni. Liverpool ajunsese din nou în finală în 1985, după ce în finala sezonului precedent ei au bătut echipa italiană AS Roma. Și de data asta din nou au trebuit să se confrunte cu o echipă italiană, Juventus, deținătoarea trofeului Cupa Cupelor UEFA, din sezonul precedent, care avea
Tragedia de pe Stadionul Heysel () [Corola-website/Science/330273_a_331602]
-
oră din istoria competițiilor UEFA". În mai 1985, Liverpool era cu ceritudine în postura de cea mai bună echipă din Europa, câștigând 4 din utlimile 8 Cupe ale Campionilor Europeni. Liverpool ajunsese din nou în finală în 1985, după ce în finala sezonului precedent ei au bătut echipa italiană AS Roma. Și de data asta din nou au trebuit să se confrunte cu o echipă italiană, Juventus, deținătoarea trofeului Cupa Cupelor UEFA, din sezonul precedent, care avea în lot mulți campioni mondiali
Tragedia de pe Stadionul Heysel () [Corola-website/Science/330273_a_331602]
-
mondiali ai Italiei din 1982, și pe francezul Michel Platini, câștigătorul Ballon d'Or (acordat fotbalistului european al anului) în 1983, 1984 și 1985. Deși era stadion național al Belgiei, Stadionul Heysel era într-o stare tehnică proastă la momentul finalei europene din 1985. Stadionul cu o vechime de 55 de ani nu a fost întreținut suficient de bine, astfel că unele părți ale stadionului de-a dreptul se surpau. Spre examplu, gardul exterior al stadionului era construit din bolțari, și
Tragedia de pe Stadionul Heysel () [Corola-website/Science/330273_a_331602]
-
echipe Barcelona, Camp Nou și cel al Madridului, stadionul Santiago Bernabéu, erau ambele disponibile. Directorul general al FC Liverpool, Peter Robinson a cerut la UEFA să se aleagă alt stadion, susținând că Heysel nu este potrivit pentru a găzdui o finală europeană, dar UEFA a refuzat să mute meciul. Stadionul a fost ticsit cu 58.000-60.000 de suporteri, cu peste 25.000 din fiecare tabără. Cele două capete din spatele porților erau defapt niște terase de stat în picioare, fără scaune
Tragedia de pe Stadionul Heysel () [Corola-website/Science/330273_a_331602]
-
acestora. În meciul împotriva Argentinei, Borowski a dat pasa la golul egalizator al germanilor, marcat de Miroslav Klose în minutul 80, iar la loviturile de departajare a transformat cu succes ultimul penalty executat de germani. Chiar dacă nu a evoluat în finala mică, Borowski a reușit să își adjudece medalia de bronz, datorită victoriei Germaniei în fața Portugaliei. În 2008, Borowski a participat la Campionatul European de Fotbal desfășurat în Austria și Elveția - Euro 2008. A debutat în acest turneu în ultimul meci
Tim Borowski () [Corola-website/Science/330288_a_331617]
-
secunde. A mai evoluat încă 20 de minute în meciul cu Portugalia din sferturi, înlocuindu-l în repriza secundă pe Thomas Hitzlsperger. Totuși, el și-a adăugat în palmares și titlul de vicecampion al Europei, după ce Germania a ajuns până în finală. În vara anului 2008, Borowski a ajuns la formația Bayern Munchen, marcând într-unul din primele sale meciuri pentru echipa bavareză, în etapa a doua a Bundesligii, împotriva formației Borussia Dortmund (scor final: 1-1). Se întoarce la Werder Bremen pe
Tim Borowski () [Corola-website/Science/330288_a_331617]
-
cu care este Campion Mondial. Este unul din puținii care au reușit să își treacă în palmares toate cele trei competiții europene de bază din acea vreme: Cupa Campionilor Europeni, Cupa UEFA și Cupa Cupelor. Este celebru gestul său din finala Campionatului Mondial de Fotbal din 1982, când, marcând golul de 2-0 al Italiei, nu a mai putut să își stăpânească emoțiile uriașe și, cu lacrimi în ochi și urlând de bucurie, a alergat către banca de rezerve a naționalei țării
Marco Tardelli () [Corola-website/Science/330285_a_331614]
-
desfășurat chiar în Italia. Tardelli a marcat singurul gol al Italiei în grupe, împotriva Angliei, într-o victorie a Italiei arbitrată de Nicolae Rainea. Deaorece a terminat pe locul 2 în grupă, Italia a fost nevoită să joace doar în finala mică. După 1-1 în timpul regulamentar, a urmat o serie interminabilă de penalty-uri, transformate toate. Tardelli a bătut al optulea, înscriind de la punctul cu var, însă următorul executant al italienilor, Fulvio Collovati, a ratat, Italia ratând din nou locul 3. După
Marco Tardelli () [Corola-website/Science/330285_a_331614]
-
doi al grupelor, împotriva Argentinei, Campioana Mondială, Tardelli a deschis scorul. Interesant, la fel ca la Campionatul European din urmă cu doi ani, meciul a fost arbitrat tot de românul Nicolae Rainea. Până la urmă, Italia avea să se califice în finala împotriva Germaniei de Vest. Paolo Rossi a deschis scorul, iar în minutul 69, Marco Tardelli a preluat balonul la marginea careului german, șutând fără speranțe pentru portarul german. Meciul s-a terminat cu scorul de 3-1, iar Tardelli devenea Campion
Marco Tardelli () [Corola-website/Science/330285_a_331614]
-
marginea careului german, șutând fără speranțe pentru portarul german. Meciul s-a terminat cu scorul de 3-1, iar Tardelli devenea Campion Mondial. În 1984, Marco Tardelli a reușit să câștige al doilea trofeu din palmaresul său european : Cupa Cupelor. În finală, Juventus a trecut, scor 2-1, de formația portugheză FC Porto. Ca o consecință a acestui succes european, Juventus a disputat Supercupa Europei împotriva celor de la Liverpool, învingând formația engleză cu scorul de 2-0. A urmat apoi finala Cupei Campionilor Europeni
Marco Tardelli () [Corola-website/Science/330285_a_331614]
-
Cupa Cupelor. În finală, Juventus a trecut, scor 2-1, de formația portugheză FC Porto. Ca o consecință a acestui succes european, Juventus a disputat Supercupa Europei împotriva celor de la Liverpool, învingând formația engleză cu scorul de 2-0. A urmat apoi finala Cupei Campionilor Europeni pentru Marco Tardelli, finala desfășurată pe stadionul Heysel, memorabilă pentru incidentele petrecute înaintea partidei. Michel Platini a marcat, iar Tardelli a reușit câștigarea celui de-al patru trofeu european, după Cupa UEFA, Cupa Cupelor și Supercupa Europei
Marco Tardelli () [Corola-website/Science/330285_a_331614]
-
scor 2-1, de formația portugheză FC Porto. Ca o consecință a acestui succes european, Juventus a disputat Supercupa Europei împotriva celor de la Liverpool, învingând formația engleză cu scorul de 2-0. A urmat apoi finala Cupei Campionilor Europeni pentru Marco Tardelli, finala desfășurată pe stadionul Heysel, memorabilă pentru incidentele petrecute înaintea partidei. Michel Platini a marcat, iar Tardelli a reușit câștigarea celui de-al patru trofeu european, după Cupa UEFA, Cupa Cupelor și Supercupa Europei. După această finală, Tardelli a plecat de la
Marco Tardelli () [Corola-website/Science/330285_a_331614]
-
Europeni pentru Marco Tardelli, finala desfășurată pe stadionul Heysel, memorabilă pentru incidentele petrecute înaintea partidei. Michel Platini a marcat, iar Tardelli a reușit câștigarea celui de-al patru trofeu european, după Cupa UEFA, Cupa Cupelor și Supercupa Europei. După această finală, Tardelli a plecat de la Juventus la una din rivalele clubului torinez, Inter Milano. A evoluat pentru Internazionale până în 1987, când a părăsit clubul milanez, după 43 de partide jucate și 2 goluri marcate pentru aceasta. S-a retras în 1988
Marco Tardelli () [Corola-website/Science/330285_a_331614]
-
își îndeplinească unul din vise, acela de a juca în Primera Division, ajungând la formația CA Osasuna. În al doilea său sezon la formația din Pamplona, Cuellar a ajutat-o să ajungă până pe locul 4 în campionat și să dispute finala Copa del Rey împotriva formației Betis Sevilla, pierdută însă după prelungiri. Sezonul 2006-2007 al Cupei UEFA a reprezentat explozia ca fotbalist a lui Cuellar, care a reușit să ajungă cu Osasuna până în semifinalele competiției, unde echipa sa a fost învinsă
Carlos Cuéllar () [Corola-website/Science/330321_a_331650]
-
de Lobanovski, a reușit să se claseze pe locul trei, dobândind o medalie de bronz. La Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic, 1986, Lobanovski a condus de asemenea naționala URSS care a fost aproape de a se califica în sferturile de finală ale competiției. După ce ocupase prima poziție în grupă, în urma unei victorii de răsunet în fața Ungariei, scor 6-0, și a altei victorii împotriva Canadei, URSS a întâlnit în optimi formația Belgiei. URSS a deschis scorul prin Belanov, belgienii au egalat prin
Valeri Lobanovski () [Corola-website/Science/330320_a_331649]