8,564 matches
-
sârbe considerau limba românilor/vlahilor din Șerbia diferită de limbă română din considerente politice și istorice. În unele declarații anterioare ale guvernului sârb se recunoaștea că „"membri ai acestei populații, fără îndoială, au caracteristici asemănătoare cu cele românești"” (limba și folclorul conducând spre varianta originii lor românești) și, totodată, ca „"reprezentanții minorității vlahe își susțin originea lor română"”, dar se continuă un proces de segregare majoră între românii din Voivodina și vlahii din Timoc. Cu toate acestea, ISO nu a atribuit
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
Cubicec, „În crezul tău” și „Pornesc din neam” de D. Leonties Muzica: I. Roth. Octavian Racu susține că „Imnul legionarilor căzuți” (sau „Cântecul legionarilor căzuți”?), pe versurile lui Simion Lefter, care deplânge moartea lui Zelea Codreanu, este o compilare din folclorul căzăcesc, pe baza versurilor poetului ucrainean Mihailo Petrenko (1817-1862) (în ), iar muzica a fost compusă de Vladislav Zaremba (1833-1902), de origine poloneză. Legionarii după 1945
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
El răspunde cu diferite argumente scripturare, unele în favoarea pâinii dospite, altele în favoarea pâinii azime. Conclude că amîndouă sunt valide, și că nu trebuie să se facă dezbinare pentru un lucru atare. De asemenea Anselm spune că gesturile liturgice țin de folclorul local, iar acoperămintele se folosesc împotriva muștelor, și nu cu un scop magic. Sfântul e sărbătorit pe 21 aprilie.
Anselm de Canterbury () [Corola-website/Science/299662_a_300991]
-
caz particular îl reprezintă satul Mociu , situat în zona deluroasă (impropriu numită) Câmpia Transilvaniei pe drumul care leagă Clujul de municipiul Reghin. Locuitorii din Mociu se numesc moceni sau moceani, iar zona are o puternică tradiție pastorală, reflectată într-un folclor muzical specific, similar până la identitate cu cel al saracacianilor. . Coincidența face ca o ramură a aromânilor din sudul munților Pind să fie cunoscută sub numele de moceani sau mociani. Unii antropologi au sugerat că denumirea "mocean", respectiv "mocan", ar fi
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
puteri sumbre, determinând vânarea sălbatică a acestora. Aduse de populațiile de coloniști apuseni și la români, unele din aceste superstiții au prins pe alocuri, ca de pildă ce după care buha ar vesti, prin cântecul ei, moartea cuiva. În vechime, folclorul românesc atribuia bufniței rolul de mesager sau vestitor al pădurii. Deși culorile variază în funcție de specie, culoarea cea mai des întâlnită este maro închis și deschis, în partea anterioară fiind vizibile dungi în nuanțe de alb combinat cu negru sau galben
Bufniță () [Corola-website/Science/299721_a_301050]
-
și-a încifrat sensurile și a ajuns la un ermetism greu traductibil, chiar dacă ascunzând realmente un sens. ...Ermetismului din "Odihnă în țipăt" îi corespunde în "Madona din dud" (1973) o poezie ludică, joc de ritmuri și rime cu formule din folclorul copiilor sau procedee magice, termeni de astrologie și diverse arte divinatorii.» (PPRC, 63). Trecând în revistă judecățile critice despre opera poetică a lui Gezar Baltag, criticul / istoricul literar Ion Pachia Tatomirescu ne mai încredințează: «Numeroși alți critici / istorici literari, abordând
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
ul desemnează totalitatea creațiilor artistice ale unei culturi spirituale populare, asociate unei etnii sau unui grup de etnii. Studiul folclorului intră în sfera mai multor discipline tinere, între care prima apărută a fost folcloristica. Deși interesul pentru cultura poporului există dintotdeauna, orânduirea informațiilor într-un sistem de convenții, clasificarea lor și studierea în mod științific nu s-au produs mai
Folclor () [Corola-website/Science/299737_a_301066]
-
prima apărută a fost folcloristica. Deși interesul pentru cultura poporului există dintotdeauna, orânduirea informațiilor într-un sistem de convenții, clasificarea lor și studierea în mod științific nu s-au produs mai devreme de a doua jumătate a secolului XIX. Cuvântul folclor provine din , fiind compus din cuvintele "folk" (oameni, popor) și "lore" (tadiție sau cunoaștere). Termenul a fost inventat de anticarul britanic William John Thoms (1803-1885), pentru a înlocui termenul "Popular Antiquities", utilizat până atunci. La 22 august 1846, el scria
Folclor () [Corola-website/Science/299737_a_301066]
-
în revista Athenaeum: ul românesc reprezintă totalitatea creațiilor culturii spirituale românești. Sintagma se referă la producțiile etniilor vorbitoare de limba română în toate dialectele ei (majoritar dacoromân, dar și aromân, meglenoromân și istroromân), semnalate în interiorul granițelor românești. Urmărind firul istoriei, folclorul Românilor include și creațiile atribuite etniilor premergătoare populației românești (traco-daci și presupușii proto-români, în situația în care nu există izvoare istorice care să ateste o populație la nord de Dunăre în Evul mediu timpuriu, până în mileniul doi al erei creștine
Folclor () [Corola-website/Science/299737_a_301066]
-
care nu există izvoare istorice care să ateste o populație la nord de Dunăre în Evul mediu timpuriu, până în mileniul doi al erei creștine). Cunoscut la nivel regional mai ales în urma studiilor cu un caracter științific întreprinse în secolul XX, folclorul pe teritoriul României a fost împărțit în numeroase zone folclorice, în funcție de regiuni, văi ale râurilor mai importante, județe sau subregiuni ale unui județ. Folclorul ajunge să fie divizat chiar și în funcție de sate sau comune. Acest sistem de diviziuni, aparent exagerat
Folclor () [Corola-website/Science/299737_a_301066]
-
Cunoscut la nivel regional mai ales în urma studiilor cu un caracter științific întreprinse în secolul XX, folclorul pe teritoriul României a fost împărțit în numeroase zone folclorice, în funcție de regiuni, văi ale râurilor mai importante, județe sau subregiuni ale unui județ. Folclorul ajunge să fie divizat chiar și în funcție de sate sau comune. Acest sistem de diviziuni, aparent exagerat, evidențiază multitudinea de obiceiuri, tradiții, datini care, însumate, relevă identitatea românilor, existența lor străveche. Principalele zone folclorice românești sunt următoarele: Crișana, Banat, Țara Moților
Folclor () [Corola-website/Science/299737_a_301066]
-
2010, în România existau cca. 6.000 de urși bruni, adică 40% din totalul celor existenți în Uniunea Europeană. În anul 2012, se estima că 2.000 dintre acestia trebuiau uciși, pentru că nu aveau suficientă hrană. Ursul brun este prezent în folclor din cele mai vechi timpuri, amintit de Mircea Eliade că totem al unora dintre călugării luptători daci, ursul a devenit o figură legendară, privită cu teamă și admirată, totodată. Primul lucru pe care trebuie să-l întreprindă un om care
Urs brun () [Corola-website/Science/299726_a_301055]
-
Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași (1961-1962) pe care le-a continuat (1962-1966) și absolvit la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, specialitatea Folcloristică. Specializări: Din anul 1966 desfășoară activitate de cercetare la Institutul de Etnografie și Folclor "C. Brăiloiu" al Academiei Române. A obținut titlul de doctor în științe filologice cu teza "Raporturi între literatura apocrifă, cărți populare și folclor. Ciclul solomonian în cultura română". Devine Director al Institutului de Etnografie și Folclor "C. Brăiloiu". În anul 2004
Sabina Ispas () [Corola-website/Science/299738_a_301067]
-
Universității din București, specialitatea Folcloristică. Specializări: Din anul 1966 desfășoară activitate de cercetare la Institutul de Etnografie și Folclor "C. Brăiloiu" al Academiei Române. A obținut titlul de doctor în științe filologice cu teza "Raporturi între literatura apocrifă, cărți populare și folclor. Ciclul solomonian în cultura română". Devine Director al Institutului de Etnografie și Folclor "C. Brăiloiu". În anul 2004 i-a fost acordată calitatea de membru corespondent al Academiei Române iar în anul 2009 a fost aleasă membru titular al Academiei Române. Autoare
Sabina Ispas () [Corola-website/Science/299738_a_301067]
-
la Institutul de Etnografie și Folclor "C. Brăiloiu" al Academiei Române. A obținut titlul de doctor în științe filologice cu teza "Raporturi între literatura apocrifă, cărți populare și folclor. Ciclul solomonian în cultura română". Devine Director al Institutului de Etnografie și Folclor "C. Brăiloiu". În anul 2004 i-a fost acordată calitatea de membru corespondent al Academiei Române iar în anul 2009 a fost aleasă membru titular al Academiei Române. Autoare sau coautoare a mai mult cărți de specialitate, între care: A publicat numeroase
Sabina Ispas () [Corola-website/Science/299738_a_301067]
-
fost aleasă membru titular al Academiei Române. Autoare sau coautoare a mai mult cărți de specialitate, între care: A publicat numeroase articole în țară și străinătate și a participat la numeroase reuniuni științifice interne și internaționale legate de etnologie, etnografie și folclor. Deține Premiul special al juriului pentru studii etnoantropologice "Pitre Salmone Marino".
Sabina Ispas () [Corola-website/Science/299738_a_301067]
-
preocupări s-au diversificat în romantism și au căpătat, ulterior, un rol important în gândirea contemporană, când s-au creat forme instituționalizate (muzee, publicații, societăți). În revista "Atheneum" din 22 august 1846, arheologul englez William J. Thomas propunea folosirea termenului folclor (din engl. folk = popor, lore = înțelepciune) pentru a denumi cultura populară, în timp ce cuvântul căpătând noi semnificații, mai ales în ceea ce privește fenomenele subsumate. De aici și atitudinile care devin complementare - de entuziasm față de faptele folclorice (în special în romantism) și de atitudine
Folclor literar () [Corola-website/Science/299039_a_300368]
-
și în modul de gândire animist al unei faze „poetice“ în dezvoltarea spiritului omenesc. Clasicul Michel de Montaigne prefera „naivitatea și grația“ poeziei populare artificialității creației de salon caracteristice epocii sale. Cel care a dat un imbold considerabil interesului pentru folclor a fost Johan Gottfried Herder, care a publicat colecțiile Volkslieder și Stimmen der Völker in Liedern (1778 - 1779); valoarea intrinsecă a poeziei populare este reprezentată, pentru acesta, iar apoi și pentru romantici, de valoarea ei etno-istorică și artistică. Folclorul, „arhiva
Folclor literar () [Corola-website/Science/299039_a_300368]
-
pentru folclor a fost Johan Gottfried Herder, care a publicat colecțiile Volkslieder și Stimmen der Völker in Liedern (1778 - 1779); valoarea intrinsecă a poeziei populare este reprezentată, pentru acesta, iar apoi și pentru romantici, de valoarea ei etno-istorică și artistică. Folclorul, „arhiva vie a popoarelor“, devine astfel un document prin care se reconstituie trecutul istoric național și se pune baza culturii naționale moderne. La noi, interesul pentru faptele de cultură populară, de literatură, se manifestă „de timpuriu“, încă din perioada cronicarilor
Folclor literar () [Corola-website/Science/299039_a_300368]
-
Mihail Sevastos. În „Adevărul literar și artistic” interbelic se publicau fragmente de roman, nuvele, povestiri, schițe, versuri, texte dramatice, cronici plastice, cronici muzicale și cinematografice, interviuri privind viața literară și artistică din țară și din străinătate, amintiri, scrisori inedite, reportaje, folclor, traduceri din literatura universală, articole de filosofie etc. Înainte de publicarea în volum, în „Adevărul literar și artistic” au apărut fragmente din „Enigma Otiliei” de George Călinescu, din „Rusoaica” de Gib Mihăescu sau din „Baltagul” de Mihail Sadoveanu. Semnătura lui George
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
un focar de infecție în mijlocul orașului. În vecinătatea acestei cișmele și-a ridicat o reședință Dumitru Siulgi-basa, șeful lucrărilor peste cișmelele orașului, numit și "marele cișmegiu" (din cișmea + sufixul giu). El avea ca principală însărcinare supravegherea curgerii apelor. Treptat, în folclorul urban "lacul lui Dura Neguțătorul" dispare din toponimie și apare acela al "Cișmegiului". Orașul nu s-a extins foarte mult către Vest din cauza inundațiilor aproape anuale care umflau lacul Cișmegiu (nivelul său creștea până la Cercul Militar de astăzi). În 1830
Parcul Cișmigiu () [Corola-website/Science/299121_a_300450]
-
din Cluj. Coordonator al mai multor numere tematice: "Dicționar Echinox - 25"; Biografia ideii de UNU";" Generația 90!?"; "Jung și arhetipologia"; "Visul", "Monstrul", "Femeia", "Macabrul" etc. Din 1996, muncă în echipă (împreună cu membrii Catedrei de literatură române, comparată, teorie literară și folclor) la "Dicționarul analitic de opere literare românești" (vol. I-IV) (coordonat de prof. Ion Pop) 1998-2004, Muncă în echipă la "Dicționarul scriitorilor români" (volumele III și IV) (coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu) Din 2001, Director al
Corin Braga () [Corola-website/Science/299177_a_300506]
-
drept etnie, grup lingvistic sau rasial, comunitate, popor, națiune Etnologia a primit astfel două accepțiuni: (1) "studiu al etniilor" sau "grupurilor/comunităților etnice", diferite de etnia (și cultura națională a) cercetătorului; (2) "studiu al propriei etnii naționale", al obiceiurilor și folclorului național, considerat a fi exprimat de grupuri sociale "privilegiate" (precum țăranii), care moștenesc trăsături culturale arhaice și astfel descriu forme culturale "autentice". Prima accepțiune se datorează "Școlii franceze" de etnologie și antropologie și este legată de cercetările etnologilor/antropologilor francezi
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
influența antropologiei americane sau anglo-americane. În acest context termenii englezești tind tot mai mult, precum și în alte domenii, să devină canonici în limbajul științific antropologic la nivel global. Se poate si observa ca,treptata renunțare la termenii de "etnologie", "etnografie", "folclor", cu tot ce însemnau ei, și înlocuirea lor sau (mai frecvent) încercarea de integrare a lor în termenul mai generos de "antropologie culturală". În același timp termeni precum "Volkerkunde" sau "ethnologie" tind să fie utilizați doar în sensul indicării unui
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
fie utilizați doar în sensul indicării unui "specific local" (cu istoria lor), german sau francez, legat de aceste denumiri; respectiv să capete accepțiunea unor științe asociate unor ideologii sau regimuri politice care le-au instrumentat (precum în cazul etnologiei și folclorului românești). Se păstrează însă o relativă distincție între antropologia culturală ca știință socială complexă, integratoare etc. și etnografie ca însemnând partea descriptivă (survenind unei metodologii) a antropologiei. Totodată tinde să se extindă accepțiunea termenului etnografie înspre (a) alte domenii (însemnând
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]