KorAP: Find »[drukola/base=grec & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...298 299 300 ...491 >

12,265 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750

nici în fața morții nu a renunțat la dreptul său de a dialoga și de a căuta adevărul prin dialog. În una din cele zece cărți ale sale "Despre viețile și doctrinele filosofilor", apreciind faptul că Platon a creat în proza greacă dialogul literar ca gen de sine stătător și că nimeni nu l-a egalat ca elevație a gândirii și ca măiestrie a expresiei, Diogene Laertiu sublinia ideea că el, Platon, a ridicat pe treapta cea mai înaltă arta de a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
are o carte publicată în 19253, care se cheamă "Trecut și viitor". Există acolo un portret numit cu niște cuvinte care astăzi nu prea sună frumos, dar trebuie să le folosesc pentru că sunt cuvintele lui Istrati: "Golanul român și golanul grec". Golanul român era el, și golanul grec era Kazantzakis. Istrati face portretul acestui "golan", un orășean. Dacă-mi permiteți, am să citez numai fraza care cred că se potrivește discuției noastre: "Imprevizibil în tandrețe, neobosit în flecăreala de una-de alta

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
se cheamă "Trecut și viitor". Există acolo un portret numit cu niște cuvinte care astăzi nu prea sună frumos, dar trebuie să le folosesc pentru că sunt cuvintele lui Istrati: "Golanul român și golanul grec". Golanul român era el, și golanul grec era Kazantzakis. Istrati face portretul acestui "golan", un orășean. Dacă-mi permiteți, am să citez numai fraza care cred că se potrivește discuției noastre: "Imprevizibil în tandrețe, neobosit în flecăreala de una-de alta, băutor pătimaș care nu trișează o clipă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
Acolo am revenit de zeci de ori, acolo nu a avut sfârșit. Iar la București l-am făcut după revoluție, cu trupa Teatrului Național, și, după Indiile galante, Beatrice Rancea mi-a cerut să fac Troienele, parte din această Trilogie greacă, spectacol care acum este subiect de studiu în facultăți, este intrat în istoria teatrului contemporan, al secolului XX, și l-am făcut cu cântăreții Operei din Iași. A.V. Cei 29 de ani care au trecut peste România, din 1971

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
și să nu ai nimic în spate, nici o inteligență, ca acoperire. Din păcate, mulți tineri fac asta, ceea ce, într-un fel, nu duce nicăieri. Dar acolo, ideea era foarte clară cu acest Oedip. Era Oedip din noi. Nu era Oedip-ul grec, din epoca lui Sofocle, era Oedip-ul lui Enescu. Enescu a scris Oedip între cele două războaie mondiale, i-a luat 10 ani, dacă nu mai mult, să-l scrie, și l-a scris trecând prin el toată trauma, toată durerea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712

calitate a întreprins măsuri urgente pentru înființarea primei școli seminar la Chișinău și anume Seminarul Teologic Chișinău. Acest seminar a fost organizat după modelul celor rusești, însă limba de predare era româna, în paralel cu obiectele predate în limba rusă, greacă și latină. La propunerea mitropolitului Gavriil Bodoni, a fost înființată “Arhiepiscopia Chișinăului și a Hotinului”, dar și noi eparhii în provincie. Un mare merit al mitropolitului era faptul că în aceste școli seminar obiectele de bază erau predate în limba

DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea (2015) [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

le cunoaștem la toți aceștia situația și să o ținem la curent. Ministerul Afacerilor Interne va lua toate măsurile de recenzare și întocmire a fișelor cu situația lor (avere, conduită, etc.). Se va stabili o listă specială de toți Evreii greci, etc., cari sunt născuți aci, au făcut armata la noi, au averi mari și s'au făcut cetățeni străini pentru a scăpa dela orice obligații și contribuție. Să se întrunească la Ministerul Afacerilor Interne delegați dela Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455

încercau să răstoarne aceste reprezentări utopice conjuncturale , oferind în schimb variante distopice, dramatice sau satirice, ale acestora. Capitolul 6 Distopii politice sau miturile răsturnate ale dictatorului exemplar Ce este distopia? Distopia (dys-/dusrădăcină latină/greacă: "rău" sau "anormal" + -topos rădăcină greacă: "loc", înseamnă deci "loc rău, anormal") este un loc imaginar respingător, malefic, demn de dispreț, spre deosebire de utopie (ou topos: în greacă, loc inexistent) care descrie un loc imaginar de o perfecțiune ideală. Distopia este orice societate sau regim politic care

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

În sprijinul dezbaterii despre proprietate privată îl vom aduce și pe Platon care în opera sa ,,Republica"225 pune în evidență avantajele diviziunii muncii și păstrării uneltelor în proprietate privată. Este un exemplu clasic ce ilustrează rădăcinile puternice, în cultura greacă și romană ale modului de a fi occidental. Din diviziunea muncii ,,rezultă că produsele muncii sunt mai nume roase, mai bine și făcute mai repede, atunci când fiecare face un singur lucru, potrivit cu firea sa, în timpul pe care îl are și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
oferă explicații pe care în alte condiții nu le-am avea. Nu putem discuta, de exemplu, despre capitalism ca despre o lume a raționalității fără să ne amintim că ,,a fi rațional" era un mod de a fi la vechii greci și romani care au construit apeducte, temple, clădiri impunătoare, sisteme judiciare și care au inventat democrația. În judecățile despre capitalism există multe trăsături pe care i le atribuim și care-i sunt proprii, dar care nu au fost ,,inventate" în

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
apariția schimbului comercial și a posibilităților de a căuta bunuri dorite într-un anumit spațiu geografic și cultural; cu toate acestea schimburile comerciale aveau o greutate relativ redusă în ansamblul economiei. Începând cu secolul VIII î.Hr. are loc marea colonizare greacă 18. În epocă economia realizează progrese considerabile date de: dezvoltarea mineritului; apariția de noi meșteșuguri; dezvoltarea navigației pe mare; avântul agriculturii; orașele încep să devină adevărate centre ale meșteșugurilor și comerțului. Autorii citați arată că la început coloniile au un

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
țin conturile clienților și le permit efectuarea unor operațiuni prin virament, de la un cont la altul, sau chiar prin CEC. Ei îndeplinesc majoritatea funcțiilor băncilor moderne - depuneri, credite, schimb, crearea altor mijloace de plată..."56. Mai presus de toate, civilizația greacă a fost una a deschiderilor și a mării. Grecia era o lume economică liberă, în căutare de contacte și de relații economice și culturale. ,, Primele contacte dintre grecii din Egeea și ținuturile care aveau ieșire la Marea Tireniană au fost

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
dincolo de spațiul propriu geografic și a contactului cu celălalt. Grecia este foarte importantă în analiza noastră pentru că aici își are originea individualismul 60. Se întâmplă asta atât în teorie, prin gânditorii lor, dar și în practică, prin modul în care grecii își construiesc societatea și lumea culturală. Mai mult, importanța Greciei este amplificată de modul decisiv în care a influențat Roma Antică. ,,Ideile din Roma nu sunt decât împrumutul celor din Grecia..." 61. Schimbul cultural poate fi socotit poate tot atât de important

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
semenii și cu natura, pentru că o considerăm a fi importantă. Deosebirea acestea va duce la ceea ce noi numim azi omul liber, occidental. Fără această moștenire civilizația noastră de azi nu ar fi ceea ce este64. Dacă vom studia cu atenție societatea greacă vom găsii în interiorul său valori care, mult mai târziu, sunt comune și capitalismului. Este vorba despre reținerea în fața afișării ostentative a bogăției, modestia, cumpătarea. Scopul vieții fiecărui cetățean grec îl constituia traiul în liniște, viața sa fiind subordonată unor valori

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
nu ar fi ceea ce este64. Dacă vom studia cu atenție societatea greacă vom găsii în interiorul său valori care, mult mai târziu, sunt comune și capitalismului. Este vorba despre reținerea în fața afișării ostentative a bogăției, modestia, cumpătarea. Scopul vieții fiecărui cetățean grec îl constituia traiul în liniște, viața sa fiind subordonată unor valori politice și morale. Gheorghe Popescu pune în evidență trăsăturile societății grecești care o diferențiază în ansamblul celorlalte construcții sociale ale timpului sau din alte timpuri. Este vorba despre 65

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
o lume a noii Rome, rămasă romană ca tradiții, ca datorie și ca glorie"149. Această afirmație este valabilă cel puțin pentru prima sa parte, adică pentru primii 300 de ani. Ulterior s-a realizat o sinteză complexă între lumea greacă, lumea romană și orient care au dat ceea ce noi numim azi Imperiul Bizantin. Este vorba despre ,,o sinteză a tuturor elementelor politice, religioase, intelectuale ale lumii antice în declin: tradiție latină, elenism, creștinism, cultură orientală"150. Ovidiu Drîmba argumentează că

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
cultură orientală"150. Ovidiu Drîmba argumentează că timp de unsprezece secole, perioadă în care occidentul medieval se afla în decădere și dezagregare, ,,(...) Imperiul Bizantin și-a creat o monarhie absolută și o administrație puternic centralizată, a conservat tradițiile clasice - cultura greacă și dreptul roman - cărora le-a integrat elemente orientale, și și-a extins acțiunea civilizatoare și culturală în țările Europei sud-estice și răsăritene, devenind în felul acesta o componentă importantă a culturii medievale europene în totalitatea ei, și singurul stat

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
destin și de a acționa în consecință. Este și motivul pentru care ,,era noastră", sau era creștină este un timp nu al evoluțiilor sociale liniare, ci exponențiale. Datorăm această eliberare 201 în primul rând cosmogoniei iudeo-creștine și apoi contribuțiilor filosofilor greci. Capitalismul nu ar fi putut exista fără această direcție clară. În toată dezbaterea despre economie și despre bani oamenii unor culturi diferite aproape că nu au un limbaj comun. Suntem atât de diferiți pentru că "orientalii încă nu știu că spiritul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
și extazul ca instrumente ale legăturii cu divinul și apropierii divinului. Creștinul este un om asumat în raport cu echilibrul interior, psihic, și cu echilibrul său social 241. Fiind o sinteză a mai multor filosofii, creștinismul a fost puternic influențat de către filosofia greacă, modul de a fi roman și filosofia orientală. Dumnezeu Însuși a creat lumea printr-un act de voință pură, Vechiul Testament fiind clar în ceea ce privește durata creației și ordinea în care lucrurile și ființele sunt așezate pe pământ. Hans Hermann Hoppe subliniază

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
pură, Vechiul Testament fiind clar în ceea ce privește durata creației și ordinea în care lucrurile și ființele sunt așezate pe pământ. Hans Hermann Hoppe subliniază aceste contribuții, noutăți, aduse de creștinism: recunoașterea raționalității sau mai degrabă ,,stima față de raționalitate"242, împrumutată de la vechii greci; încrederea că natura poate fi înțeleasă, ,,că are un caracter inteligibil"243; încrederea în progresul uman; accentul pus pe consecvența logică; accentul pus pe ideea universalității legii; accentul pus pe unitatea de gândire; ,,în plus considerând pe fiecare individ ca

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
și creatorul de civilizație și cultură. Orașul va face comerț și se va îmbogății. Tot în jurul orașelor bogate apare marele fenomen cultural al Renașterii. Oamenii se îmbogățesc și redescoperă cultura și arta ca pe ceva favorabil. Omul Renașterii redescoperă moștenirea greacă și romană și redescoperă demnitatea. Pentru că puterea economică emancipează omul se pune în poziția traiului și exprimării tot mai sofisticate. Orașul va inventa organizarea politică și statul ca formă socială de protecție, organizare și apărare a intereselor unor populații de

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
puțin fățiș, a afacerilor și extinderea granițelor expresiei bine cunoscute care ascunde în spatele său dilema legată de ce-i place și ce nu-i place lui Dumnezeu. Apariția scolasticii 81 ca mod de gândire, reinventarea raționalismului de gândire sub influența filosofilor greci și mai ales a lui Aristotel, dezvoltarea Renașterii și a umanismului prin punerea omului în centrul gândirii filosofice, dar și a acțiunii practice, vin să completeze un tablou al unei lumi care se pregătea de schimbare și care aștepta schimbarea

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
nașterea epocii moderne. Epoca faustică este o epocă a căutărilor și a despărțirilor de trecut. Acum occidentul caută lumi noi și descoperă America, creând ceea ce clasicii au numit pe bună dreptate economia mondială europeană. Raționalitatea își recapătă strălucirea din epoca greacă și romană și pe baza sa se naște ceea ce numim ,,spiritul faustic", căutarea, cercetarea, pe baza ordinii date în care oamenii încep să creadă. ,,Dar contemporanii lui Faust le-au trăit pe amândouă, și agonia Evului Mediu, și durerile de

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
urmat poate fi explicat cu ușurință și cu argumentul științei. Lumea noastră va dobândi o autoritate științifică, iar supremația tehnică și economică vor veni de la sine. Universitățile au la bază școlile Evului Mediu 195, dar și tradiția școlilor din antichitatea greacă și romană. Au existat și școli de meserii, dar și școli de pregătire mai înaltă, în ,,artele liberale" cum sunt gramatica, retorica, logica, aritmetica, muzica, astronomia, geometria. ,, Această lungă tradiție pedagogică preluată din antichitate a fost revigorată mai ales în

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
că istoria lumii nu este decât ,,un progres în conștiința libertății"233. Am putea include aici, fără probleme, progresele înregistrate în lupta pentru emanciparea femeii. Progresul a avut loc în felul următor: ,,(...) orientalii știau numai că unul este liber, lumea greacă și romană că unii sunt liberi, iar noi știm că toți oamenii sunt liberi în sine, că omul este liber ca om"234. 5.6. Condițiile de climă și mediu înconjurător Există ceva ce permite în mod decisiv ca civilizația

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]