7,575 matches
-
Frequency Active Auroral Research Program este un program de cercetare asupra frecvențelor aurorale active desfășurat pe teritoriul Statelor Unite, lângă localitatea Gakona, Alaska. Acest program reprezintă activitatea de cercetare desfășurată asupra ionosferei, pentru a putea fi stabilit comportamentul ozonului, azotului și ionilor acestora la bombardamentele radiației solare și cosmice dar și la emisiunea de radiații de înaltă frecvență (HF) sau joasă frecvență (ELF) de pe Pământ. Fiind un program științific, guvernul american aloca anual un buget recunoscut oficial de 30 milioane de dolari
HAARP () [Corola-website/Science/317017_a_318346]
-
această rezultă interschimbarea golurilor cu electronii liberi. Transferul are loc până la atingerea echilibrulu printr-un proces numit recombinare, care face ca electronii din tipul n să intre în contact cu golurile din tipul p. Un produs al acestui proces sunt ioni cu sarcina din care rezultă curent electric. Electronii excitați O diferența în potențialul electric al unui material semiconductor poate distruge echilibrul termic și poate crea o situație de dezechilibru. Această introduce electroni și goluri în sistem, care interacționează printr-un
Semiconductor () [Corola-website/Science/317120_a_318449]
-
organic slab care se găsește din abundență în sucurile multor plante, dar în mod special în fructe de pădure, în măr și în strugure . În scopuri comerciale este obținut prin sinteză. Este parte din metabolismul fiecărei celule vii , participând ca ion la ciclul Krebs (acidului citric). În ciclul Krebs acidul malic rezultă prin deshidratarea acidului fumaric de către fumarază iar mai departe e dehidrogenat la acid oxalilacetic de malat dehidrogenază. Acidul malic are mai multe întrebuințări : a) este un acidulant care se
Acid malic () [Corola-website/Science/317269_a_318598]
-
hydrocarbons" (Structura cicloidă a hidrocarburilor), arată: Armstrong anticipează astfel cel puțin 4 concepte moderne. Primul este afinitatea de fapt electronul de mai târziu descoperit de J. J. Thomson. Al doilea concept este descrierea substituției electrofile prin intermediarul de tip Wheland (ion benzenoniu)(concept 3), proces ce are loc cu distrugerea sistemului conjugat al inelului aromatic (al 4-lea concept). El introduce simbolul C centrat în mijlocul inelului interior, anticipând astfel notarea Eric Clar. Prin aceasta se anticipează principiile mecanicii cuantice, de vreme ce recunoaște
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
piridină, pirazină, imidazol, pirazol, oxazol, tiofen) au un atom de carbon substituit cu un heteroatom. Această substituție poate avea drept efect o scădere a caracterului aromatic, concomitent cu o creștere a reactivității. O serie de alți compuși de tipul ciclopropenei (ion ciclopropenil 2e electroni) ciclopentadiena (ion ciclopentadienură), ionul tropiliu. Un caz special de aromaticitate o constituie homoaromaticitatea, în care conjugarea este întreruptă de un singur atom hibridizat sp. Este cazul unor compuși ai benzenului: borabenzenul, silabenzenul, germanabenzenul, stanabenzenul, fosforină sau sărurile
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
tiofen) au un atom de carbon substituit cu un heteroatom. Această substituție poate avea drept efect o scădere a caracterului aromatic, concomitent cu o creștere a reactivității. O serie de alți compuși de tipul ciclopropenei (ion ciclopropenil 2e electroni) ciclopentadiena (ion ciclopentadienură), ionul tropiliu. Un caz special de aromaticitate o constituie homoaromaticitatea, în care conjugarea este întreruptă de un singur atom hibridizat sp. Este cazul unor compuși ai benzenului: borabenzenul, silabenzenul, germanabenzenul, stanabenzenul, fosforină sau sărurile de piriliu în care caracterul
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
un atom de carbon substituit cu un heteroatom. Această substituție poate avea drept efect o scădere a caracterului aromatic, concomitent cu o creștere a reactivității. O serie de alți compuși de tipul ciclopropenei (ion ciclopropenil 2e electroni) ciclopentadiena (ion ciclopentadienură), ionul tropiliu. Un caz special de aromaticitate o constituie homoaromaticitatea, în care conjugarea este întreruptă de un singur atom hibridizat sp. Este cazul unor compuși ai benzenului: borabenzenul, silabenzenul, germanabenzenul, stanabenzenul, fosforină sau sărurile de piriliu în care caracterul aromatic este
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
spațiale și a catapultelor electromagnetice („mass driver”). Transportul cel puțin al materialelor către și între colonii este necesar, dar scump folosind resursele de pe Terra. Potențiale soluții ar putea fi propulsia termonucleară, pânzele magnetice și solare, rachetele solar-termale sau propulsia electrică („ion drive”). Pe Lună s-ar putea folosi elevatoarele spațiale, dar și catapultele. Comparativ cu celelalte cerințe, comunicațiile orbitale și lunare sunt ușoare. O mare parte din comunicațiile terestre deja folosesc sateliții. Însă pe măsură ce coloniile se depărtează de Terra totul devine
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
C; și arde la 88 °C. Este greu solubil în apă, dar solubil în solvenți organici ca alcool, eter sau benzen, temperatura nu influențează în mod deosebit solubilitatea. Nitrobenzenul se comportă față de acizi sau baze, cu afinitate de absorbire a ionilor, sau realizând reacții de substituire, fiind inert în prezența oxidanților. Nitrobenzenul, este un produs intermediar la obținerea unor substanțe ca anilina, dintrobenzen, trinitrobenzen, benzidină, fuxină sau chinolină. Într-o măsură mai mică este folosit ca diluant, la obținerea unguenților, carburanților
Nitrobenzen () [Corola-website/Science/319079_a_320408]
-
era folosit ca aromatizant la obținerea săpunurilor, azi fiind interzisă folosirea lui la fabricarea produselor cosmetice. Nitrobenzenul se obține pe cale tehnică prin nitrificarea benzenului în prezența radicalului nitric, în prima fază reacționează acidul azotic cu acidul sulfuric cu eliberarea de ioni de nitrat, care va reacționa în faza a doua cu benzenul, cu eliberare de protoni. Nitrobenzenul este toxic când ajunge în contact cu pielea, mucoasele respiratorii sau digestive. Intoxicația se manifestă prin cianoză, sângele va avea o nuanță albastră. Apar
Nitrobenzen () [Corola-website/Science/319079_a_320408]
-
Apollo 13 au primit Medalia Prezidențială a Libertății pentru acțiunile întreprinse în cadrul misiunii. Experimentul indicatorului cu catod rece (în (CCGE)), care făcea parte din ALSEP în Apollo 13 nu a mai fost încercat. El era o versiune de indicator de ioni cu catod rece (în , CCIG) de pe Apollo 12, Apollo 14, și Apollo 15. CCGE a fost proiectat ca versiune autonomă a CCIG. În alte misiuni, CCIG era conectat ca parte a detectorului supratermal de ioni (SIDE). Din cauza abandonării aselenizării, acest
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
o versiune de indicator de ioni cu catod rece (în , CCIG) de pe Apollo 12, Apollo 14, și Apollo 15. CCGE a fost proiectat ca versiune autonomă a CCIG. În alte misiuni, CCIG era conectat ca parte a detectorului supratermal de ioni (SIDE). Din cauza abandonării aselenizării, acest experiment nu a mai fost desfășurat. Printre alte experimente din pachetul Apollo 13 se numărau experimentul fluxului termic (HFE), experimentul seismic pasiv (PSE), și experimentul cu particule cu sarcină electrică în mediu lunar (CPLEE). Corporația
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
origine. Teller a devenit inginer chimist, absolvind Institutul de Tehnologie Karlsruhe și a obținut doctoratul în fizică sub îndrumarea lui Werner Heisenberg la Universitatea Leipzig. Lucrarea sa de doctorat a fost una dintre primele tratări coerente din mecanica cuantică a ionului de hidrogen molecular. Când era student, a fost un pasionat alpinist. Aflat la München cu ocazia unui tur de alpinism și a unui stagiu de perfecționare pe lângă profesorul Arnold Sommerfeld, alergând într-o zi după un tramvai în oraș, i-
Edward Teller () [Corola-website/Science/314973_a_316302]
-
la o mie de ori mai mare în comparație cu cele din urmă, cel puțin pînă în prezent!). Această detectare de cantități extrem de mici de spini electronici neîmperecheați face ca tehnica RES să fie extrem de utilă în studiul radicalilor liberi in chimie, ionilor paramagnetici in chimia fizică, diferitelor efecte biochimice și biofizice în medicină și fiziologie. În straturi subțiri la temperaturi joase și în sisteme feromagnetice de sticle metalice (de exemplu in sticle metalice de FeB, CoP, FeNiPB, ș.a.m.d) se observă
Rezonanță electronică de spin () [Corola-website/Science/315189_a_316518]
-
foarte diferite de cele ale corpurilor masive de feromagneți. Această detectare de cantități extrem de mici de spini electronici neîmperecheați, adică cu spin total differit de zero, face ca tehnica RES să fie extrem de utilă în studiul radicalilor liberi în chimie, ionilor paramagnetici în chimia fizică, diferitelor efecte biochimice și biofizice în medicină și fiziologie. Domeniul de aplicații științifice, medicale, tehnice și industriale a spectroscopiei RES este extrem de larg, de la biofizică la geofizică, medicină, farmacologie, antropologie, paleontologie, catalizatori chimici, sinetze chimice cu
Rezonanță electronică de spin () [Corola-website/Science/315189_a_316518]
-
a celor din apa de mare, NaCl, MgCl2, etc.) favorizează mult coroziunea. Alte săruri (de ex. Na2CO3) dimpotrivă inhibă coroziunea. Reacțiile care au loc la ruginirea fierului sunt următoarele: Fe -----> Fe˛ + 2é (a) 2H2O + 2é ----> 2H + 2H2O (b) Dacă concentrația ionilor de hidrogen este mare și deci reacțiile (a) și (b) sunt rapide, atomii de hidrogen care se formează se unesc dând molecule de hidrogen; pe suprafața fierului apar broboane de hidrogen gazos (2H ---> H2). În mod normal atomii de hidrogen
Coroziune () [Corola-website/Science/318713_a_320042]
-
formează se unesc dând molecule de hidrogen; pe suprafața fierului apar broboane de hidrogen gazos (2H ---> H2). În mod normal atomii de hidrogen reacționează însă cu moleculele de oxigen, dizolvate în apă, dând apă: 2H + 1/2O2(soluție) ---> H2O (c) Ionii Fe˛ formați în reacția (a) reacționează cu apă conținând oxigen (din aer, dizolvat) și dau rugina (identică cu mineralul lepidocrocita;), în care fierul este în starea de oxidare +3: 2Fe˛ + 1/2 O2 + 7H2O ---> 2Fe(O)OH + 4 H2O (d
Coroziune () [Corola-website/Science/318713_a_320042]
-
cu apă conținând oxigen (din aer, dizolvat) și dau rugina (identică cu mineralul lepidocrocita;), în care fierul este în starea de oxidare +3: 2Fe˛ + 1/2 O2 + 7H2O ---> 2Fe(O)OH + 4 H2O (d) În reacția (d) se formează deci ioni de hidrogen, care se consumă în reacția (b). Apa naturală conține întotdeauna puțin bioxid de carbon dizolvat, care, la aceste concentrații joase, formează cu apa acid carbonic CO2+H2O ---> H2CO3. În mare parte ionizat H2CO3 + H2O ---> H2O + HCO3. Aceste concentrații
Coroziune () [Corola-website/Science/318713_a_320042]
-
care se consumă în reacția (b). Apa naturală conține întotdeauna puțin bioxid de carbon dizolvat, care, la aceste concentrații joase, formează cu apa acid carbonic CO2+H2O ---> H2CO3. În mare parte ionizat H2CO3 + H2O ---> H2O + HCO3. Aceste concentrații joase de ioni de hidrogen sunt suficiente pentru a iniția ruginirea. Reacțiile (a) și (b) nu au loc neapărat în același punct al bucății de fier care ruginește. Electronii ce iau naștere în reacția (a) pot curge prin fier și da naștere la
Coroziune () [Corola-website/Science/318713_a_320042]
-
contact metalic cu fierul) un alt metal , o impuritate, cu potențial de oxidare mai puțin pozitiv decât fierul (de ex. cupru). Chiar in fierul industrial obișnuit, unele puncte ale suprafeței ("puncte anodice") sunt mai reactive, dau naștere mai ușor unor ioni Fe˛, conform reacției (a). În alte puncte ("puncte catodice") are loc reacția (b). Diferența între potențialele punctelor anodice și catodice se datoreaza unor mici variații locale în compoziția sau chiar numai în forma cristalină a metalului. Evident că, simultan cu
Coroziune () [Corola-website/Science/318713_a_320042]
-
b). Diferența între potențialele punctelor anodice și catodice se datoreaza unor mici variații locale în compoziția sau chiar numai în forma cristalină a metalului. Evident că, simultan cu circulația electronilor prin metal, trebuie să aibă loc și un transport de ioni în circuitul exterior (de ex. prin pământul umed, la obiecte de fier îngropate). De aceea electroliții accelerează mult coroziunea. Procesele de coroziune sunt strâns legate de procese electrochimice. Acest lucru explică faptul, că procesul de coroziune decurge în mod accelerat
Coroziune () [Corola-website/Science/318713_a_320042]
-
coroziune sunt strâns legate de procese electrochimice. Acest lucru explică faptul, că procesul de coroziune decurge în mod accelerat la apariția bateriilor locale. Sub "baterie locală" înțelegem "scurt circuitul" dintre soluțiile metalelor de încărcare diferită de electroni și a anumitor ioni sub prezența apei. Aceste metale pot fi de exempu fierul și cuprul. La punctele de contact fierul corodează deosebit de repede. Pe parcursul "reacției de cementare" cunoscute cuprul se depune pe fier, componând astfel o baterie locală Cu2+ + Fe ———> Cu + Fe2+. Pe
Coroziune () [Corola-website/Science/318713_a_320042]
-
exempu fierul și cuprul. La punctele de contact fierul corodează deosebit de repede. Pe parcursul "reacției de cementare" cunoscute cuprul se depune pe fier, componând astfel o baterie locală Cu2+ + Fe ———> Cu + Fe2+. Pe suprafața bogată în electroni a cuprului se descarcă "ioni de hidrogen" alcătuind astfel hidrogen 2 H+ + 2 e- ———> H2. Supraîncărcarea" pozitivă astfel compusă pe fier este predată cu ceea mai mare ușurință ca și ion Fe2+ ; deci are loc o coroziune fără deranjament a fierului. Dat fiind faptul că
Coroziune () [Corola-website/Science/318713_a_320042]
-
locală Cu2+ + Fe ———> Cu + Fe2+. Pe suprafața bogată în electroni a cuprului se descarcă "ioni de hidrogen" alcătuind astfel hidrogen 2 H+ + 2 e- ———> H2. Supraîncărcarea" pozitivă astfel compusă pe fier este predată cu ceea mai mare ușurință ca și ion Fe2+ ; deci are loc o coroziune fără deranjament a fierului. Dat fiind faptul că apa din împrejur este parțial nelegat prezentă, ea conține și ioni de hidrogen liber H2O »« H+ + OH-. Ionii de hidrogen reacționează precum "descris mai sus" cu
Coroziune () [Corola-website/Science/318713_a_320042]
-
Supraîncărcarea" pozitivă astfel compusă pe fier este predată cu ceea mai mare ușurință ca și ion Fe2+ ; deci are loc o coroziune fără deranjament a fierului. Dat fiind faptul că apa din împrejur este parțial nelegat prezentă, ea conține și ioni de hidrogen liber H2O »« H+ + OH-. Ionii de hidrogen reacționează precum "descris mai sus" cu suprafața metalului. Cuprul funcționează și în acest caz ca și catalizator. Ionii OH- proveniți din apa nelegată, compunând "fier(II)hidroxid" contribuie puternic la descompunerea
Coroziune () [Corola-website/Science/318713_a_320042]