8,912 matches
-
iubitei de a se retrage din lumea inumană a "stelelor", a "norilor" și a "cerurilor înalte", deși a admis că numai mormintele faraonice, "piramidele învechite" vin în atingere cu asemenea realități transcendentale, că fantoma civilizației de pe "câmpiile asire" induce la meditații zadarnice, că nu e mai profitabil nici simbolul din "îndepărtata mare", simbol de asemenea al morții care înghite râurile vieții, deși s-a umanizat prin iubire, deși a făcut experiența întreagă a fericirii omenești, deși a trăit regenerator idealul "florii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
asemenea al morții care înghite râurile vieții, deși s-a umanizat prin iubire, deși a făcut experiența întreagă a fericirii omenești, deși a trăit regenerator idealul "florii albastre", ca sentiment al unui infinit mai luminos și roborific decât acela al meditației filosofice, "totuși este trist în lume", iubirea însăși fiind muritoare." Lucrurile fiind limpezite din unghiul înțelesurilor, Vladimir Streinu socotește că simbolica floare-albastră a romanticilor exprimă la Eminescu "cea dintâi tentație a vieții, pe care e adevărat că o reduce, cu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
un frumos paradox de genul : "...ultimul imitator al d-lui Ion Minulescu a fost d-sa însuși." La Al. A. Philippide, prețuit fără rezerve, sunt detectate sagace motivele și temele fundamentale și i se relevă poetului evoluția artistică semnificativă: "După meditația de tip hamletic, al cărei nucleu întunecat era problema morții, văzută ca dezlegare realistă a suferinței de a trăi și gândi, devenită însă la poetul nostru izvor de spaime și halucinări macabre (Aur sterpă, după inițiativa faustiană în filozofia conceptelor-mame
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
imagine critică s-ar limpezi semnificativ. Lectura operei streiniene oferă de astă dată exigentului nostru critic prilejul emiterii unor binemeritate aprecieri. Reținem acest pasaj conclusiv: "...lectura paginilor resuscitate ale lui Vladimir Streinu e un prilej de satisfacție și de fertilă meditație. În ele, problemele de actualitate întâlnesc cealaltă actualitate pe care o conferă realizărilor criticului talentul, gustul și știința desfolierii textului (analize de felul celei întreprinse în studiul Floare albastră și lirismul eminescian rămân modele ale genuluiă, portretul sintetic ingenios (Iorga
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
vorbește despre descoperirea celuilalt religios, André Scrima tratează tema în termeni tehnici, de experiență spirituală eliberatoare: Asceza dialogului, a întîlnirii : a muri pentru celălalt, pentru a renaște împreună cu el ; a deveni celălalt. Să facem loc în noi, în rugăciune, în meditația și conformația noastră, celuilalt. E începutul umil al extazului. Ieșire din tine prin interioritate și prin celălalt. în contrast cu identitatea statică centrată pe ego, mereu ispitită să-și obiectiveze și să-și justifice limitările, potențial născătoare de exclusivism, atenția față de semenul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cînd un frate se mișcă de la est la vest, iar un altul de la vest la est. Dar, experimentînd calitatea privirii divine, călugării realizează totodată intensificat diferența între această privire și cea umană. Cusanus folosește această experiență ca un suport pentru meditație, dezvoltînd în continuare tema întîlnirii dintre privirea umană interioară, rațională și intelectuală, și cealaltă Privire. Or, pînă la un punct al acestei interiorizări, diferența dintre cele două priviri nu face decît să se acutizeze. într-o primă etapă a demersului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
incircumscriptibile. El semnalează undeva condiția Textului sacru ca cugetător credincios, introducere la Nikolai Berdiaev. Sens care o poartă, o străbate, o depășește. Pasajul din crezul creștin care proclamă că Christos a înviat a treia zi după Scripturi ne dă spre meditație spune André Scrima Logosul ieșind, înviind din Carte, atrăgîndu-ne spre Sursa de nenumit a limbajului. Logosul însuși critică formularea în măsura în care aceasta e tentată să-și aroge calitatea de adevăr ultim, să emită pretenția de a-l poseda. Perspectiva obiectivantă e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lui Hobbes, cu proprietatea și munca lui Locke, cu voluntarismul acestora, cu contractualismul lor, cu dreptatea definită ca respectare a înțelegerii, cu libertatea ca lege naturală, cu separația puterilor în stat ș.a.m.d. Pe acest fundament teoretic vor apărea meditațiile gânditorilor secolului al XVIII-lea și se vor produce și evenimentele ce vor duce la schimbări radicale în lumea occidentală, edificiul teoretico-politic de factură liberală încheindu-se prin constituționalismul american. Încă din paginile introductive, Gabriela Rățulea anunță că nu ne
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Grecia, "măreață", cu miracolele și miturile sale; Roma, unde " Gînduri mari ca sori-n caos e puternica-i gîndire". Pentru ca, după ce expune o cale atît de încărcată de simboluri, Eminescu să mute centrul de greutate al scenariului și să focalizeze meditația poetică pe episodul dac, frămîntarea sa cea mare, cum observa Călinescu. Figură lirică a archaeus-ului, o atare frescă a deșertăciunii spațiilor fondatoare reprezintă, în fond, prin episoadele sale între care și Egipetul, o fenomenologie po(i)etică unde Eminescu ne
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
rămîne decît șansa unei participări empatice, a unei comuniuni liturgice la și cu textul blagian. Să revenim însă la chipul gînditorului Blaga descoperit Noica, la filosofia acestuia în care afla o deschidere către cer sau un fel asalt împotriva cerului. Meditația blagiană întruchipa deopotrivă și o filosofie a pămîntului, una însă insolită, căci omul lui Blaga este organic legat nu de imanent, ci de transcendent. Noica răsturna o prejudecată a receptării construcției filosofice blagiene, și anume: în centrul acesteia nu stă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
marilor spirite din lumea cea de toate zilele. Într-o carte scrisă cu cîțiva ani în urmă, Gh. Vlăduțescu era interesat îndeosebi de cum mureau filosofii într-un spațiu cultural atît de dens cum a fost cel al Greciei vechi. Citind meditațiile Profesorului nostru, care pot fi o bună introducere la o posibilă metafizică a morții, mi-a apărut tot mai necesar un op despre cum au murit filosofii români. Desigur că nu mă refer la acel gen de povești picante și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sare de la una la alta, formulează chiar replici și sfîrșește, calm, o astfel de tatonare așa-zis epistemică în cheia lui "de, știu eu?". De aici concluzia lui Noica despre raportul dintre prostie și inteligență, o evaluare formulată într-o meditație din Rampa, cu o retorică intenționat esopică, în răspăr cu simțul comun: "Prostul știe totdeauna, asta-i marea lui superioritate. Chiar dacă n-o știa el, au știut-o alții: iar el are memorie. Vorbele de spirit, marile adevăruri, fleacurile esențiale
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
avut nicicînd o viziune sistemică și sistematică asupra timpului. "Timpul îmi este inaccesibil. Neputînd să-i urmez cadența, mă agăț de el sau îl contemplu, dar nu mă aflu niciodată în el: nu este elementul meu"90. Iar gîndurile sau meditațiile lui Cioran despre timp nu au atît de mult încărcătură filosofică, ci exprimă mai degrabă sensuri psihologice, antropologice, socio-istorice sau chiar teologice ale receptării acestuia 91. Asimilînd, aproape totdeauna, existența timpului cu trăirea organică a acestuia (de vreme ce instituie o "corelație
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de aici și de acum, de la cumpăna deceniilor doi și trei ale secolului al XX-lea, discursul cioranian nu va părăsi o garnitură de teze și ipoteze pe care, discret și obsesiv, autorul o va reitera constant în gîndurile sau meditațiile sale filosofice, construite mai totdeauna cu o inimitabilă artă a paradoxului, dar avînd, uneori, și iz de arguție sau de axiome falacioase. Raportul ireconciliabil dintre filosofie și știință, categorii precum intuiția, datul sau concretul, individualul, cunoașterea intuitivă, experiența și iraționalul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
este răzvrătirea, permanentul mers împotriva curentului. Cioran începe de acum un exercițiu de nesupunere divină în fața vreunei instanțe supreme, o aventură ale cărei avataruri în egală măsură trăite și teoretizate, mai ales teoretizate nu-i vor îmblînzi mai deloc tonul meditației, căci la capătul acestei gîndiri în răspăr îl vom afla pe Cioran interogîndu-l, aproape inchizitorial, pe "Demiurgul cel rău". Însemnările lui Cioran de la sfîrșitul anului 1928 și începutul lui 1929, descoperite de noi în arhiva lui Relu Cioran și inedit
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
unitatea spirituală a Europei pe fondul unor doctrine care au indus germeni de anarhie ș. a. Discursul acesta de început, din texte nepregătite pentru tipar și scrise parcă la prima mînă, nu are deloc o formă elaborată, este mai degrabă o meditație naivă pe o temă dată. De aici tensiunea și poticnirile vizibile din însemnări, ambiguitatea neproducătoare de sens din unele formulări, dar și superficialitatea unor idei, raționamentele slabe în care concluziile sînt parțial ocultate de legile prea lejere ale inferenței, toate
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
109. Erau acolo exerciții prin care se încerca un diapazon al sincerității rostirii, chiar cînd o asemenea atitudine înseamnă "fondul unui bogat lirism", cum va spune într-o notă110 din 11 decembrie 1928, iar lumea în raport cu care își va exersa meditația era ștanțată, am putea spune, de un tragic cotidian. Cioran avea de altfel intenția să scrie ceva despre " Concepția tragică a existenței", așa cum reiese dintr-o notiță fugară pe care am găsit-o, la Sibiu, tot în arhiva fratelui său
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o astfel de ipostază, numită de Cioran eternitate negativă sau eternitate rea, timpul se transformă în ceva închis, este "de neatins", iar individului îi este cu neputință să pătrundă în el. Intrăm astfel în alte spații din labirintul paradoxal specific meditației cioraniene despre timp, acolo unde percepția acestuia din urmă are conotații cu totul insolite, semnificațiile de acum nefiind însă incongruente cu logica de ansamblu a filosofului 132. Viața îi apare lui Cioran dominată de un trecut virtual, lipsită de prezent
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
intrarea în eternitate a unui spirit. Și astfel metamorfozată, statuia poate fi suportată, căci forma s-a ascuns. Metalul care activa forțele obscure ale urii și o făcea pentru că era văzut vine acum, prin sunetul său hieratic, să invite la meditație și bunătate, la pocăință și resemnare. Oameni ai evidenței, plămădiți cîteodată numai din senzații, uităm de prea multe ori ceea ce nu se vede. Și astfel, de frică, ignorăm esența și preferăm aparența, dar ne comportăm așa și dintr-o nerăbdare
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
vede. Să nu trecem, bunăoară, prea repede peste felul în care autoarea ne descrie masa regală; este vorba de o formă aparte de comuniune în care bucatele înseamnă ceva care poartă în ele nu doar substanțele hrănitoare, ci și semințele meditației ce încolțesc și înfloresc la lumina unei contopiri spirituale, toate la un loc făcînd din acest obicei mundan un ritual insolit de comunicare- cuminecare. Rețetele, multe dintre ele de o admirabilă simplitate regească, foarte ușor și necostisitor de realizat într-
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
i se vorbește? Aceste Întrebări impun un anumit tip de lectură a operei, lectură concepută de Starobinski În trei timpi specifici: simpatia spontană, studiul obiectiv și refecția liberă. Reflecția lui Starobinski e dominată de tematica privirii, căreia i se subsumează meditația asupra raportului dintre mască și realitate, dintre aparență și esență: transparența și obstacolul la Rousseau, simbolurile privirii În teatrul lui Corneille și Racine, pseudonimia lui Stendhal, “teatrul lumii” și măștile sale la Montaigne. 3. Georges Poulet Dacă la Starobinski inteligența
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
oprit asupra vechii cetăți de scaun a Munteniei, Târgoviște, ca martoră a trecutului glorios. Grigore Alexandrescu are Însă mai multe creații pe tema ruinelor: Adio. La Târgoviște, Mormintele. La Drăgășani, Răsăritul lunii. La Tismana și cea mai valoroasă dintre aceste meditații:mUmbra lui Mircea. La Cozia. Pe aceeași temă a măreției trecutului de luptă scrie Nicolae Bălcescu prima monografie românească Românii supt Mihai Voievod-Viteazul, În care prezintă ascensiunea domnitorului până la realizarea marii Uniri din 1600, după care urmează căderea fiindcă voievodul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Geraldina Deniss () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93534]
-
împăcăm cu Dumnezeu. Inima omului creștin devine în rugăciune, o bisericuță unde Domnul Iisus Hristos intră să locuiască și să fie cârma vieții sale. „Nu mai locuiesc eu, ci Hristos locuiește în mine”, spune Sf. Apostol Pavel. în rugăciune și meditație, omul adevărat descoperă masca tuturor aparențelor din el. De multe ori, în dorința de a-și acoperi interiorul, cineva împrumută masca bunătății și a dreptății, masca cinstei și a omeniei. Pentru aceasta, pentru a combate acest păcat atât de înșelător
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
continuare, rugăciunea va fi zadarnică, ca și atunci când nu iertăm pe cei ce ne greșesc cu voie sau fără voie. Sfânta Scriptură ne arată feluritele moduri de a ne adresa lui Dumnezeu, prin cuvinte, prin cântări și în cuget, prin meditație. O rugăciune curată eliberează cugetul rău de păcat. Cum trebuie să ne rugăm? Avem pilda vameșului și a fariseului. Fariseul este clasicul exemplu care ne arată cum mândria distruge dorința de a deveni credincios, de a deveni fiu al lui
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
sacrificii sângeroase. Tehnica rugăciunii s-a simplificat. Pentru a ne ruga, trebuie doar să facem efortul de a tinde, de a aspira lăuntric către Dumnezeu. Acest efort trebuie să fie afectiv, emoțional, sufletesc, nu doar mental, intelectual. De exemplu, o meditație asupra măreției lui Dumnezeu este o rugăciune numai dacă ea este, în același timp, o expresie a dragostei și a credinței. Astfel, rugăciunea făcută după metoda Sfântului catolic La Salle pleacă de la o considerație intelectuală pentru a deveni, de îndată
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]